Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Catalonia a fost declarată ‘republicană’ de parlamentul regional și spune că ‘nu recunoaşte niciun rege’

Avatar

Publicat

in

Parlamentul catalan a votat, vineri seară, o rezoluţie prin care declară Catalonia republicană şi, astfel, nu recunoaşte şi nici nu vrea să aibă un rege, relatează TVE. Quim Torra, liderul separatist de la Barcelona, a cerut organizarea unui referendum naţional cu privire la Monarhie.

Grupările politice separatiste JxCat, ERC şi CUP au votat „pentru” adoptarea rezoluţiei, în timp ce Ciudadanos, PSC, coaliţia En Comù Podem şi PPC, „împotrivă”, scrie news.ro.

Publicitate

Citește și: Ultimă oră! Ucigașul lui Emi Pian, arestat preventiv!

Textul rezoluţiei prevede că „saga familiei Burbon a fost o calamitate istorică pentru Catalonia” şi denunţă că regele Juan Carlos I „a acceptat succesiunea generalului Franco, jurând fidelitate principiilor regimului său”, astfel încât „monarhia spaniolă este continuarea regimului anterior”.

În plus, este criticată şi „fuga consimţită a regelui Juan Carlos pentru a evita acţiunea justiţiei” şi în text este făcut referire la „monarhia delicventă”, care a eşuat ca sistem.

Citește și: EXCLUSIV Cum a răbufnit Marcel Vela: ‘Îmi pare rău că trebuie s-o spun’. După scandalul iscat de priveghiul lui Emi Pian, Iulian Surugiu rupe tăcerea!

Preşedintele parlamentului catalan, Quim Torra, i-a provocat în sesiunea extraordinară pe miniştrii care aparţin partidului Unidas Podemos să „demisioneze imediat” dacă sunt, într-adevăr, de acord că Juan Carlos I „a fugit” din Spania şi nu vor să fie complici la „muşamalizarea” presupusei corupţii.

În plus, el a cerut organizarea unui referendum în întreaga Spanie cu privire la monarhie şi republică.

Citește și: Adrian Năstase, intervenție, în direct, la Antena 3: Se readuce în circuitul public un partid important

După plecarea la începutul săptămânii a regelui Juan Carlos I din ţară, guvernul condus de Pedro Sánchez (PSOE) a apărat decizia Casei Regale. Totuşi, Pablo Iglesias, vice-preşedinte al Executivului, a comentat alegerea ca „fugă” a fostului suveran vizat acum de o anchetă privind afaceri personale.

„Singurul protest responsabil şi care va fi înţeles de cetăţeni este acela ca toţi membrii Guvernului care nu sunt de acord cu ce s-a întâmplat să demisioneze acum”, a spus Torra, care a convocat întâlnirea extraordinară pentru a discuta situaţia monarhiei spaniole.

Opoziţia a criticat organizarea acestei întâlniri, cu această temă, având în vedere creşterea alarmantă a numărului de cazuri de infectare cu SARS-CoV-2 în Catalonia şi în ţară şi că guvernul nu a dat explicaţii privind gestionarea crizei sanitare.

Caracterizată ca „diversiune”, în şedinţa plenară, opoziţia a subliniat ruptura cauzată în guvernul de coaliţie, format din PSOE şi Unidas Podemos, de plecarea regelui emerit din Spania.

Pentru Torra, plecarea lui Juan Carlos I „nu este o chestiune privată de familie”, ci „o problemă de natură constituţională”. El vede o singură ieşire din această problemă: abdicarea regelui Felipe VI şi un referendum privind Monarhia în întreg statul spaniol.

Torra a reiterat că separatiştii catalani au un obiectiv clar, „să trăiască liberi într-o republică independentă catalană”, pe care îl consideră „mai urgent ca oricând”.

El a asigurat că locuitorii Cataloniei nu au rege şi nici nu vor să aibă.

Opoziţia a susţinut că altele sunt priorităţile, principala fiind criza sanitară. „Nici măcar tsunamiul economic cauzat de pandemie cu mii de vieţi şi locuri de muncă în joc nu opreşte obsesia ta separatistă”, a declarat purtătorul de cuvânt al grupului Ciudadanos, Carlos Carrizosa. El i-a cerut lui Torra să demisioneze, între altele, pentru că „atacă naţiunea şi statul de drept”.

Miquel Iceta, secretar general al PSC, i-a reproşat, de asemenea, lui Torra că prioritizează dezbaterea asupra crizei monarhiei spaniole şi îl interesează mai puţin să răspundă de ce timp de 46 de zile nu a existat un şef al Salud Pública în regiune.

De la începutul pandemiei, în Spania au fost înregistrate, prin teste PCR, 314.362 de cazuri de contaminare cu noul coronavirus şi 28.503 oameni au murit. Cele mai afectate regiuni sunt Catalonia, Madrid şi Aragon.

Regele emerit Juan Carlos I a transmis luni o scrisoare regelui Felipe VI, fiul său, prin care l-a anunţat că a hotărât să părăsească Spania, dar că va rămâne la dispoziţia Procuraturii. Mai multe surse au spus că el s-ar afla în Republica Dominicană.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

110 ani de la naşterea Părintelui Arsenie Boca

Avatar

Publicat

in

De

Se împlinesc 110 ani de la naşterea unuia dintre marii duhovnici români ai secolului trecut: Părintele Arsenie Boca. De-a lungul timpului, acesta a fost stareț la Mănăstirea Brâncoveanu – Sâmbăta de Sus și apoi la Mănăstirea Prislop.

Teolog, pictor și duhovnic, Părintele Arsenie a văzut lumina zilei în data de 29 septembrie 1910, potrivit basilica.ro.

Publicitate

Citește și: Ultim moment! BEC a publicat noile procente pentru Primăria Capitalei și sectoare. Ce noi schimbări au apărut

A studiat la Gimnaziul ortodox „Avram lancu” din Brad (1922-1929), Academia Teologică „Andreiană” din Sibiu (1929-1933), la Academia de „Belle Arte” din București și a urmat un stagiu de documentare la Muntele Athos.

A fost hirotonit diacon celib în 1936 și preot în data de 10 aprilie 1942.

În data de 3 mai 1940 a fost tuns în monahism la Mănăstirea Sâmbăta de Sus, sub numele de Arsenie, a cărei obște a îndrumat-o până în toamna anului 1948, când a fost transferat de mitropolitul Nicolae Bălan la Mănăstirea Prislop.

A fost arestat de autoritățile comuniste în noaptea de 15/16 ianuarie 1951 și închis la: Aiud, Baia Sprie, Ocnele Mari, nouă luni la Canalul Dunăre-Marea Neagră.

Eliberat la 17 martie 1952 s-a întors la Mănăstirea Prislop, participând la slujbe, pictând și lucrând în obștea mănăstirii. În anul 1955 era anchetat la Timișoara, suferind alte șase luni de detenție.

Citește și: Rareș Bogdan, anunțul momentului: ‘Vă asigur că vom crește pensiile cu mai mult de 14 la sută’

În anul 1969 Mănăstirea Prislop a fost închisă, iar părintele Arsenie exclus din monahism, începând perioada de pribegie prin București și alte localități.

În 1961 a era angajat la Atelierele Patriarhiei, iar în 1968 a fost pensionat.

Apoi s-a retras la parohia Drăgănescu, lângă București, unde a început pictarea lăcaşului de cult.

Spre sfârșitul vieții i s-a permis să se reîntoarcă la Prislop.

A trecut la cele veșnice în data de 28 noiembrie 1989 și a fost înmormântat la Mănăstirea Prislop, mormântul părintelui devenind un adevărat loc de pelerinaj pentru toți cei care l-au cunoscut și l-au iubit.

Demersuri de canonizare

Anul trecut, Sinodul Mitropoliei Ardealului a propus canonizare părintelui Arsenie Boca și a înaintat Sfântului Sinod documentația specifică.

La ședința din toamna anului 2019, în cadrul Sinodului, s-a luat act de acest demers și a „fost aprobată transmiterea acestei propuneri Subcomisiei sinodale pentru canonizarea sfinților români”.

Această comisie va invita specialiști din diferite domenii de competență să redacteze referate privind canonizarea părintelui Arsenie Boca din perspectiva expertizei lor teologice, de pictură bisericească și de disciplină monahală.

De asemenea, vor fi evaluate și referate ale cercetătorilor istorici permanenți desemnați de mitropolii să cerceteze documentele CNSAS pentru a prezenta activitatea părintelui Arsenie Boca în perioada 1945-1989.

Până la luarea unei decizii finale, Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe recomandă clericilor și credincioșilor – indiferent dacă susțin canonizarea sau se opun acesteia – să aștepte cu rugăciune și răbdare rezultatul final al subcomisiei sinodale, evitând atât idealizarea excesivă a persoanei părintelui Arsenie Boca, cât și denigrarea lui.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Ludovic Orban se ia din nou la trântă cu Constituţia – Premierul susţine că s-ar putea amâna alegerile parlamentare sine die

Avatar

Publicat

in

De

Premierul Ludovic Orban a comentat, marţi seară, decizia CCR referitoare la stabilirea datei alegerilor parlamentare şi a afirmat că i se pare ”la fel de stranie ca multe alte decizii”.

Premierul Lodovic Orban a comentat, marţi seară, la B 1 TV decizia CCR referitoare la data stabilirea datei alegerilor parlamentare şi a precizat că ziua de 6 decembrie a fost stabilită de către Executiv ”în baza prevederilor constituţionale şi în baza legii aflate în vigoare”.

Publicitate

”De ce data de 6 decembrie? Pentru că trebuie să ţii cont de două elemente constituţionale: durata mandatului parlamentar, care e de patru ani şi trebuie să ţii cont şi de termenul de 20 de zile în care preşedintele convoacă Parlamentul nou ales”, a declarat Orban.

Premierul a precizat că decizia Curţii Constituţionale i se pare ”la fel de stranie ca multe alte decizii”.

”Dacă Parlamentul nu poate să stabilească data alegerilor pentru că nu vin parlamentarii la cvorum nu se poate stabili data, iar parlamentarii nu răspund de deciziile lor. Dacă Parlamentul nu vrea să stabilească data alegerilor, nu ai ce să le faci parlamentarilor, cine stabileşte data alegerilor? Mi se pare ceva foarte straniu”, a completat Orban.

Orban ignoră însă articolul 63 din Constituţie, care stabileşte termene clare referitor la alegerile parlamentare.

Curtea Constituţională a respins sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis şi cea a Executivului la legea prin care Parlamentul stabileşte data alegerilor parlamentare şi nu Guvernul.

Guvernul a decis, printr-o hotărâre ca alegerile parlamentare să se desfăşoare pe 6 decembrie.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend