Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Care este marele SECRET din spatele fenomenului NFT

Publicat

in

Vignesh Sundaresan, un antreprenor care a făcut avere din tranzacţii cu criptomonede şi care a plătit suma record de 69,3 milioane de dolari pentru o operă de artă digitală a dezvăluit unele dintre secretele care se află în spatele fenomenului “NFT” într-un interviu acordat pentru AFP marţi.

La prima vedere, Vignesh Sundaresan nu pare să deţină atributele unui colecţionar bogat. Tânărul asiatic, în vârstă de 32 de ani, poartă pantaloni şi tricouri obişnuite şi locuieşte într-un apartament standard din Singapore. Cunoscut şi sub pseudonimul Metakovan, el nu deţine nicio proprietate imobiliară, nu are niciun automobil, iar cele mai multe dintre investiţiile lui au fost realizate în spaţiul virtual, scrie Agerpres.ro.

“Bunurile mele cele mai preţioase sunt computerul meu şi, poate, ceasul meu de mână”, a declarat pentru AFP acest antreprenor născut în India şi care locuieşte într-un apartament din Singapore decorat într-un stil spartan.

În spatele acestui aspect fără pretenţii se ascunde însă un milionar aflat la conducerea unui fond care finanţează “NFT”-uri (“non-fungible tokens”), care desemnează un certificat de autenticitate asociat unui obiect virtual (imagine, fotografie, videoclip, fragment muzical).

Luna trecută, el a cumpărat la licitaţia organizată de casa Christie’s creaţia digitală “Everydays: the First 5.000 Days”, un colaj de 5.000 de imagini digitale, realizat de artistul american Beeple, al cărui nume real este Mike Winkelmann.

Aceasta a fost prima operă de artă integral digitală care a fost tranzacţionată vreodată de una dintre marile case de licitaţii din lume.

Vignesh Sundaresan consideră că preţul plătit pentru acel colaj digital realizat de Mike Winkelmann, care ocupă locul al treilea în clasamentul mondial al celor mai bine cotaţi artişti în viaţă, este justificat.

“Consider că acea operă de artă este importantă”, a spus el.

“Opera în sine este genială. Dar există de asemenea mesajul său şi intenţia simbolică de a arăta lumii (…) că există un fenomen care se produce underground”, a adăugat antreprenorul asiatic.

Deşi arta digitală nu ocupa decât o mică nişă în urmă cu şase luni, vânzarea lucrării lui Beeple la un preţ record pentru o creaţie NFT a avut efectul unei veritabile bombe pe piaţa operelor de artă.

“Conexiune spirituală”

Fondul antreprenorului asiatic, Metapurse, a cumpărat deja 20 de lucrări ale artistului Beeple în luna decembrie şi a revândut o participaţie a sa la acea colecţie sub forma unor “jetoane” virtuale. Fixate la un preţ iniţial de 0,36 dolari, aceste jetoane virtuale valorează în prezent aproximativ 5 dolari.

Achiziţionarea lucrării virtuale “The First 5.000 Days” a fost o provocare emoţională, a dezvăluit magnatul asiatic. Licitaţiile organizate de casa Christie’s au durat două săptămâni, pornind de la un preţ iniţial de 100 de dolari, iar până la 22 de milioane de persoane au asistat, online, la ultimele licitaţii.

“Nu credeam ca va fi o licitaţie atât de disputată. Chiar şi pentru mine, să cheltuiesc atât de mulţi bani este destul de dificil”, a dezvăluit Vignesh Sundaresan.

El doreşte să expună acele opere de artă într-o galerie virtuală şi intenţionează să angajeze un arhitect pentru a concepe designul acesteia.

“Sub forma unui avatar, veţi putea să o vizitaţi şi să ajungeţi la diverse etaje pentru a admira operele de artă”, a promis antreprenorul.

El a mai spus şi că simte o conexiune personală cu lucrarea “The First 5.000 Days”, pentru că, la fel ca artistul care a creat-o, şi-a început cariera fiind un amator în domeniul său de activitate şi a avut succes după mai mulţi ani de muncă intensă.

Beeple a început să lucreze la tabloul virtual “The First 5.000 Days” în 2007, într-o perioadă în profesia lui de designer web îl plictisea şi a decis să creeze o operă de artă pe zi.

“A făcut progrese în fiecare zi şi a lucrat 13 ani pentru a ajunge în acest punct”, a explicat Vignesh Sundaresan.

“Simt o conexiune spirituală cu el”, a adăugat magnatul indian.

“La locul potrivit şi în momentul potrivit”

Atunci când era student la inginerie, tânărul antreprenor spune că nu îşi permitea să îşi cumpere un laptop.

A înfiinţat mai multe firme de servicii online, care au eşuat, înainte de a avea succes cu o companie dedicată criptomonedelor, în 2013.

Devenit director executiv al unei companii de consiliere tehnologică, el conduce în prezent fondul de investiţii în NFT Metapurse.

Tânărul antreprenor dezminte că ar fi dorit ca prin acea licitaţie istorică să obţină o creştere a valorii celorlalte creaţii NFT ale sale, o acuzaţie formulată de anumiţi critici, şi afirmă că doreşte să îi ajute pe artişti, prin popularizarea artei digitale.

Dar, potrivit unor analişti, creaţiile NFT rămân totuşi “o bulă”, de pe urma căreia au de profitat doar un număr mic de investitori.

“Văd câţiva artişti care obţin mulţi bani pentru că s-au aflat la locul potrivit şi în momentul potrivit”, a declarat Antonio Fatas, profesor la Şcoala Europeană de Business INSEAD din Fontainebleau (Franţa). “Însă acest fapt nu îi ajută pe ceilalţi artişti”, a nuanţat el.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Kovesi: Europa de Est și cea de Vest seamănă în ceea ce privește corupția

Publicat

in

De

“Nicio țară din Europa nu este curată. Niciuna”. Sub acest titlu, ziarul elvețian „Neue Zurcher Zeitung” a publicat un amplu interviu cu șefa Parchetului European, Laura Kovesi, relatează Deutsche Welle, scrie Sega, citată de Rador.

Autorul interviului, Daniel Steinfort, a precizat că Kovesi, care l-a primit într-o cameră modestă din Luxemburg, nu a fost dispusă să vorbească mult – ea a vorbit direct și pe subiect. Încă de la început, Kovesi a avertizat asupra riscului mare de a nu ajunge la destinație banii europeni din pachetul destinat depășirii consecințelor pandemiei.

„Nicio diferență între statele membre”

„În prezent, mulți bani ajung în sectorul sănătății și riscul de fraudă este mare. Guvernele nu anunță concursuri de licitații publice. Nu există suficient control, nu există transparență”, a spus șefa Parchetului European. Ea a precizează că în cazul achizițiilor publice, Parchetul se lovește constant de mită și dobândire de foloase personale.

Laura Kovesi și-a reiterat din nou convingerea că procurorii delegați de diferitele state la Parchetul European trebuie să fie complet independenți pentru a-și putea face treaba. Ea crede că banii pentru Parchetul European sunt mult prea puțini și dă un exemplu: pentru construirea acestuia au fost alocați inițial 30,2 milioane de euro, ceea ce corespunde bugetului unui parchet regional din România.

„Când vorbim de fraudă și despre statul de drept, Europa de Est este adesea arătată cu degetul. Este oare corect acest lucru?”, întreabă jurnalistul Daniel Steinfort. Kovesi are o viziune clară asupra problemei: „Nu. Nicio țară din Europa nu este curată. Niciuna. Vedeți, de exemplu, statisticile care arată că UE are o balanță comercială pozitivă de peste 300 de miliarde de euro. Așa ceva este teoretic imposibil. În interiorul UE, exporturile și importurile trebuie echilibrate. Explicația este una: fraudă masivă cu TVA. Aceste cifre nu arată nicio diferență între statele membre. De asemenea, din cazurile de care ne ocupăm noi, nu rezultă că există mai multă corupție în Europa de Est decât în Europa de Vest”.

„Nu putem împărți Europa în Est și Vest”

Spre finalul amplului interviu, reporterul revine pe aceeași temă și o întreabă pe Kovesi dacă nu este îngrijorată de atitudinea diferită față de statul de drept în cele două părți ale continentului. Șefa Parchetului European răspunde: „Nu sunt politician, acesta nu este domeniul meu. Nu voi comenta aspectul politic. Totuși, în calitate de procuror, pot să vă spun că nu putem împărți Europa în Est și Vest sau Nord și Sud. Fiecare stat membru are probleme ce trebuie rezolvate. Am văzut atacuri la adresa justiției în toate părțile continentului”.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Sanitas pune PRESIUNE pe Guvern: 85.000 de salariaţi ar trebui să beneficieze de creşteri salariale în 2022

Publicat

in

De

Federaţia Sanitas solicită acordarea salariilor de bază la nivelul celor prevăzute de lege pentru anul 2022 pentru toate categoriile de personal din sistemul sanitar şi a sporului pentru condiţii de muncă, arătând că 85.000 de salariaţi ar trebui să beneficieze de creşteri salariale anul viitor. Conform calculelor făcute de sindicalişti, cheltuiala efectivă va fi în sumă de 68,3 milioane lei/lună şi 819,3 milioane lei/an, anunță news.ro.

Federaţia Sanitas arată, în solicitarea sa, că salariaţii din sistemul sanitar şi din cel de asistenţă socială “se află de aproape 2 ani sub presiunea uriaşă a obligaţiei de a limita efectele pandemiei cauzate de virusul Sars-CoV-2, fiind aproape concentraţi la locul de muncă, efectuând nenumărate ore suplimentare neplătite, aflându-se în imposibilitatea de a beneficia de zilele de concediu de odihnă”.

Astfel, sindicaliştii solicită ca la elaborarea bugetului de stat pentru 2022 să fie luat în considerare impactul bugetar determinat de acordarea următoarelor drepturi salariale prevăzute şi reglementate de Legea nr.153/2017: acordarea salariilor de bază la nivelul celor prevăzute de lege pentru anul 2022 pentru toate categoriile de personal din sistemul sanitar; acordarea sporului pentru condiţii de muncă potrivit prevederilor din H.G. nr.153/2018, pentru toate categoriile de personal, respectiv procentual din salariul de bază aflat în plată.

În document se arată că, din datele colectate de Federaţia Sanitas din România pentru personalul din sistemul sanitar, rezultă că:

– impactul bugetar aproximativ determinat de acordarea salariilor de bază la nivelul celor prevăzute de lege pentru anul 2022 pentru toate categoriile de personal care până la 1 ianuarie 2022 nu au beneficiat de aceste salarii de bază este de: 81,7 milioane lei/lună şi 980,4 milioane lei/an

– impactul bugetar aproximativ determinat de acordarea sporului pentru condiţii de muncă stabilit potrivit prevederilor din HG nr.153/2018, pentru toate categoriile de personal care nu au beneficiat de acest drept salarial, în baza prevederilor din acest act normativ, respectiv procentual din salariul de bază avut este de: 35 milioane lei/lună şi 420 milioane lei/an:

– impactul bugetar total aproximativ determinat de acordarea salariilor de bază la nivelul celor prevăzute de lege pentru anul 2022 şi a sporului pentru condiţii de muncă stabilit potrivit prevederilor din HG nr.153/2018, pentru toate categoriile de personal care nu au beneficiat de acest drept salarial, în baza prevederilor din acest act normativ, respectiv procentual din salariul de bază avut este de: 116,7 milioane lei/lună şi 1400,4 milioane lei/an.

“Dorim să precizăm că acesta este impactul calculat în baza salariilor de bază şi a sporurilor pentru condiţii de muncă brute. Impactul efectiv se diminuează însă, ca urmare a reţinerii şi virării către bugetul de stat a contribuţiilor de asigurări sociale, asigurări sociale de sănătate şi a impozitului. Astfel, cheltuiala efectivă va fi în sumă de 68.3milioane lei/lună şi 819,3 milioane lei/an. De acordarea acestor drepturi de natură salarială vor beneficia un număr de aproximativ 85.000 de salariaţi (infirmiere, brancardieri, îngrijitoare, personal TESA, muncitori, biologi, psihologi, asistenţi sociali, farmacişti, etc.), angajaţi în spitale publice, servicii de ambulanţă, direcţii de sănătate publică”, precizează reprezentanţii Sanitas.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend