Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Care este cel mai bun loc în care se pot spăla și ascunde câștigurile ilicite/ Clasamentul țărilor și teritoriilor

Publicat

in

Statele Unite au urcat în vârful indicelui de secret financiar din 2022, care clasifică țările complice în a ajuta persoanele să-și ascundă averea, relevă studiul realizat de organizaţia Tax Justice Network, care a repartizat țările în funcție de măsura în care sistemele lor financiare și juridice ajută persoanele și entitățile să ascundă proprietatea asupra activelor. Astfel, pentru persoanele care doresc să își ascundă averea nu există o țară mai utilă decât Statele Unite, constată autorii, transmite Mold-street.com.

Conform acestei măsurători, SUA și-au mărit oferta de secretizare financiară în lume cu aproape o treime din 2020, ceea ce i-a adus cel mai slab rating de când a început clasamentul, în 2009.

„Aceste clasamente arată modul în care actorii corupți înarmează sistemul nostru financiar împotriva democrației”, a declarat Ian Gary, director executiv al Coaliției SUA pentru responsabilitate financiară și transparență corporativă.

Tax Justice susţine că înrăutățirea scorului Statelor Unite a fost determinată de refuzul de a face schimb de informații cu autoritățile fiscale din alte țări.

Potrivit raportului, dacă autoritățile americane și-ar schimba abordarea în favoarea celei utilizate de alte economii majore, aceasta ar reduce cu 40% furnizarea secretului financiar către lume.

În decembrie, secretarul Trezoreriei, Janet Yellen, a declarat că SUA ar putea fi „cel mai bun loc în care se pot ascunde și spăla câștiguri ilicite”, subliniind urgența eforturilor de combatere a corupției.

Top 10 cei mai mari furnizori de secret financiar:

Statele Unite

Elveţia

Singapore

Hong Kong

Luxemburg

Japonia

Germania

Emiratele Arabe Unite

Insulele Virgine Britanice (teritorii britanice de peste mări)

Guernsey (dependentă coroanei britanice)

G7, clubul ochilor închiși

Cinci dintre țările G7 – SUA, Marea Britanie, Japonia, Germania și Italia – sunt responsabile pentru reducerea la mai mult de jumătate a progreselor globale împotriva secretului financiar, potrivit raportului.

Directorul executiv al Tax Justice, Alex Cobham, a spus că numai aceste cinci țări au „redus acel progres global cu mai mult de jumătate, alimentând secretul financiar în loc să-l combată” și a cerut G7 „să explice clar unde se află în lupta împotriva secretului financiar”, prin angajamentul de a crea un registru global al activelor”.

Germania, care tocmai a găzduit o reuniune a miniștrilor de Finanțe G7, are al șaptelea cel mai slab scor la nivel global în ceea ce privește secretul financiar, din cauza implementării deficitare a noilor legi privind transparența.

„S-a constatat că un club mic de țări bogate care stabilesc regulile globale în materie de finanțe și taxe este cel mai responsabil pentru facilitarea secretului financiar și a abuzurilor fiscale”, a precizat Moran Harari, cercetător principal la Tax Justice Network.

„Timp de zeci de ani, țările bogate din G7 au curtat miliardarii, oligarhii și giganții corporativi cu lacune în materie de secretizare și cu reglementări care închid ochii.”

Raportul este și mai dăunător pentru Regatul Unit dacă teritoriile de peste mări și dependente coroanei – cum ar fi Insulele Virgine Britanice și Jersey – sunt luate în considerare în mod colectiv. Împreună, aceste jurisdicții sunt responsabile pentru 8,9% din secretul financiar din lume.

O avere în valoare de 10 trilioane de dolari este ascunsă în străinătate

Tax Justice Network estimează că o avere în valoare de 10 trilioane de dolari este ascunsă în străinătate. Aceasta reprezintă de peste 2,5 ori valoarea tuturor bancnotelor în dolari și euro care circulă în prezent în lume.

Elveția, care se află pe locul al doilea în clasament, oferă doar jumătate din secretul financiar față de Statele Unite, arată indicele. Insulele Cayman, care ocupaseră anterior primul loc în acest clasament, au coborât pe locul 14 după ce au dezvăluit date care arată că amploarea serviciilor financiare pe care le oferă nerezidenților a fost mai mică decât se aștepta.

Indicele, publicat de organizaţia Tax Justice Network, cu sediul în Marea Britanie, ia în considerare serviciile de secretizare financiară utilizate pentru evaziunea fiscală, de oligarhii și politicienii corupți care doresc să-și ascundă averea ilicită în zone off-shore și ține cont de cum sistemul financiar şi cel juridic al unei țări permit persoanelor fizice – și anume nerezidenților – să-și ascundă și să-și spele banii.

Indicele de secretizare financiară evaluează sistemul financiar și juridic al fiecărei țări. Un scor de 0 reprezintă transparență totală, iar un scor de 100 înseamnă secretizare totală. Punctajul de secretizare este apoi combinat cu volumul de servicii financiare pe care țara le furnizează nerezidenților pentru a determina gradul de secretizare financiară pe care îl oferă lumii.

Menţionăm că Republica Moldova nu a fost inclusă în acest clasament, iar România se află pe locul 62, imediat după Insulele Man. Rusia se află pe locul 43, Ucraina – pe locul 85. Ciprul, de unde provin cele mai multe investiţii în Republica Moldova, se află pe locul 15.

În ciuda acestui fapt, indicele a constatat că, în general, secretul financiar global continuă să se micșoreze, atestând o reducere cu 2% a practicilor de secretizare financiară în 2022.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Încercarea de a trece în enclava spaniolă Melilla i-a costat viața pe 18 africani

Publicat

in

De

Optsprezece africani care încercau să treacă în Spania au fost ucişi, iar zeci de migranţi şi poliţişti au fost răniţi, după ce mai multe persoane au traversat gardul de la graniţa dintre Maroc şi enclava nord-africană spaniolă Melilla.

În total, 133 de migranţi au trecut vineri graniţa dintre oraşul marocan Nador şi Melilla, aceasta fiind prima trecere în masă de acest tip de la restabilirea relaţiilor diplomatice dintre Spania şi Maroc luna trecută.

Un purtător de cuvânt al biroului guvernului spaniol din Melilla a declarat că aproximativ 2.000 de persoane au încercat să treacă, dar multe dintre ele au fost oprite de poliţia spaniolă şi de forţele marocane de o parte şi de alta a gardului de frontieră, potrivit AP.

Ministerul de Interne marocan a anunțat că victimele s-au produs atunci când oamenii au încercat să escaladeze gardul de fier. Acesta a precizat că cinci migranţi au fost ucişi şi 76 răniţi, iar 140 de ofiţeri de securitate marocani au fost răniţi.

Treisprezece dintre migranţii răniţi au murit ulterior la spital, ridicând bilanţul la 18 morţi, potrivit agenţiei oficiale de ştiri MAP din Maroc, care a citat autorităţile locale.

Asociaţia marocană pentru drepturile omului a raportat 27 de morţi, dar cifra nu a putut fi confirmată.

Oficialii spanioli au declarat că 49 de gărzi civile au suferit răni minore. Patru vehicule de poliţie au fost avariate de pietre aruncate de unii migranţi.

Cei care au reuşit să treacă au mers la un centru local pentru migranţi, unde autorităţile le evaluează situaţia.

Oamenii care fug de sărăcie şi violenţă fac uneori încercări de a ajunge la Melilla şi în celălalt teritoriu spaniol de pe coasta nord-africană, Ceuta, ca o trambulină spre Europa continentală.

Timp de două zile, la începutul lunii martie, peste 3.500 de persoane au încercat să escaladeze bariera de şase metri care înconjoară Melilla şi aproape 1.000 au reuşit să treacă, potrivit autorităţilor spaniole.

Trecerile de vineri au fost prima încercare de când relaţiile dintre Spania şi Maroc s-au îmbunătăţit în martie, după o dispută de un an centrată pe Sahara Occidentală, o fostă colonie spaniolă anexată de Maroc în 1976.

Marocul şi-a slăbit anul trecut controalele în jurul Ceuta, permiţând astfel ca mii de migranţi să treacă în Spania. Măsura a fost văzută ca o răzbunare pentru decizia Spaniei de a permite liderului mişcării pro-independenţă din Sahara Occidentală să fie tratat pentru COVID-19 într-un spital spaniol.

Tensiunile dintre cele două ţări au început să se dezgheţe la începutul acestui an, după ce Spania a sprijinit planul Marocului de a acorda mai multă autonomie Saharei Occidentale, unde activiştii solicită independenţa deplină.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Clubul select – România, Italia, Portugalia, Slovacia şi Bulgaria cer să poată vinde mașini pe benzină și motorină și după 2035

Publicat

in

De

România, Italia, Portugalia, Slovacia şi Bulgaria vor să amâne cu cinci ani un plan al Uniunii Europene de interzicere efectivă a vânzării de maşini noi pe benzină şi diesel începând cu 2035, potrivit unui document consultat de Reuters. Propunerea privind emisiile auto, făcută de Comisia Europeană anul trecut, ar impune o reducere de 100% a emisiilor de CO2 ale maşinilor noi până în 2035, făcând imposibilă vânzarea în UE a vehiculelor alimentate cu combustibili fosili începând cu această dată, potrivit Reuters.

Miniştrii din ţările UE intenţionează să convină asupra poziţiei lor săptămâna viitoare, înainte de a negocia legea finală cu Parlamentul UE – care a susţinut interdicţia din 2035 printr-un vot în această lună. Într-un document distribuit în rândul statelor UE, cele cinci ţări au cerut, în schimb, o reducere de 90% a emisiilor de CO2 ale autovehiculelor până în 2035 şi un obiectiv de 100% până în 2040. Acestea au afirmat că vehiculele utilitare uşoare ar trebui să respecte o reducere de 80% a emisiilor de CO2 până în 2035 şi de 100% până în 2040, în loc de reducerea de 100% până în 2035 propusă de Comisie.

„Trebuie stabilite perioade de tranziţie adecvate şi adaptate”, se arată în document. Un oficial bulgar, care nu a dorit să fie numit, a declarat că politicile climatice trebuie să ia în considerare factori economici şi sociali, cum ar fi „diferenţele semnificative” în ceea ce priveşte puterea de cumpărare între ţările UE. Bruxelles-ul spune că data de 2035 este crucială deoarece durata medie de viaţă a maşinilor noi este de 15 ani, astfel o interdicţie ulterioară ar împiedica UE să atingă nivelul zero emisii nete până în 2050, etapă globală despre care oamenii de ştiinţă spun că ar evita schimbările climatice dezastruoase.

Unele guverne ale UE au sprijinit obiectivul din 2035, însă ministrul german de finanţe a declarat săptămâna aceasta că cea mai mare piaţă auto din UE nu îl va susţine.

Ford şi Volvo Cars au susţinut public planul, iar Volkswagen îşi propune să nu mai vândă maşini cu motoare cu combustie în Europa până în 2035. Dar grupurile din industrie, inclusiv Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile, s-au opus obiectivului din 2035, invocând preocupări, printre care se numără şi implementarea incertă a încărcătoarelor.

UE negociază în prezent o altă lege prin care se cere ţărilor să instaleze milioane de încărcătoare pentru vehicule în acest deceniu.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend