Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Când plouă în Groenlanda e începutul apocalipsei climatice?

Publicat

in

Așa s-ar putea deduce pe baza știrilor alarmiste declanșate de următorul anunț oficial:

Pe 14 august 2021, în cel mai înalt punct de pe calota de gheață a Groenlandei [stația meteorologică Summit] au fost observate ploi timp de câteva ore, iar temperaturile aerului au rămas peste zero grade timp de aproximativ nouă ore… Nu există niciun raport anterior de precipitații în această locație (72,58°N 38,46°W), care atinge 3.216 metri altitudine (anunț publicat pe 18 august 2021 de NASA – National Snow and Ice Data Center)

După publicarea anunțului NASA-NSIDC o canonadă mediatică, predominant alarmistă, s-a declanșat: ziare, posturi de televiziune și de radio, agenții de presă s-au aruncat asupra sintagmei despre unicitatea fenomenului petrecut la stația Summit ca o posibilă prevestire a mult trâmbițatei apocalipse climatice. Câteva exemple:

The New York Times: A plouat la Summit în Groenlanda. Asta nu s-a mai întâmplat niciodată. Aversele sunt un alt semn îngrijorător al schimbărilor din Arctica, care se încălzește mai repede decât orice altă regiune de pe Pământ.

CNN: Pentru prima dată în istorie, a plouat la stația de la cea mai mare altitudine din Groenlanda, în mod normal înzăpezită.

The Guardian: Pentru prima dată în istorie, plouă pe vârful calotei de gheață din Groenlanda. Precipitațiile au fost atât de neașteptate, încât oamenii de știință nu au avut instrumente pentru a le măsura, și reprezintă un semn clar al crizei climatice.

[Această afirmație nu stă în picioare, pentru că anunțul oficial indică un volum concret al precipitațiilor]

NDTV: Ploaia de pe calota de gheață din Groenlanda, posibil o premieră, semnalează riscul schimbărilor climatice.

Reuters: Plouă pe vârful de gheață din Groenlanda pentru prima dată în istorie.

National Public Radio: Ploaia a căzut pe vârful calotei glaciare din Groenlanda pentru prima dată în istoria scrisă.

Ceea ce m-a șocat de la prima vedere a știrilor emise de mass media listate mai sus au fost simptomele sindromului Chicken Little[1] și lipsa unui cadru meteorologic-istoric mai larg pentru plasarea evenimentului din 14 august a.c.

Deși comunicatul oficial NASA nu face nicio mențiune despre schimbarea climei drept cauză a recentei ploii din Groenlanda, mai multe capete alarmiste au decis, cu de la sine putere, că acea ploaie este musai legată de schimbarea climei, adică de încălzirea globală. Dacă pe Chicken Little a lovit-o în cap o ghindă și ea a început imediat să se văicărească isteric – The sky if falling! The sky is falling (Ne cade cerul în cap! Ne cade cerul în cap!), pe „găinușele” mediatice-alarmiste le-a cuprins isteria climatică: Aversele sunt un alt semn îngrijorător al schimbărilor din Arctica; Precipitațiile … reprezintă un semn clar al crizei climatice; Ploaia de pe banchiza de gheață din Groenlanda… semnalează riscul schimbărilor climatice.

Trist mi se pare și faptul că unul din foștii mei colegi de la CUNY – Marco Tedesco, actualmente cercetător la Lamont-Doherty Earth Observatory of Columbia University, a ridicat o minge la fileul alarmist din The New York Times declarând că:

Este incredibil, pentru că ploaia scrie un nou capitol din cartea Groenlandei. Asta este ceva cu totul nou.

Îl înțeleg – lucrând în cercetare, majoritatea salariului vine din contracte și dacă nu se întâmplă ceva uluitor în Arctica, contractele se pot rapid împuțina. Dar nu-i pot ierta ignoranța – ploaia din 14 august NU este un nou capitol din cartea Groenlandei.

Și cu această neplăcută constatare profesională, doresc să prezint câteva informații existente, dar care n-au fost incluse (din motive care îmi scapă) în anunțul oficial făcut de NASA-NSIDC.

Ploaia din 2021 nu a fost prima din istoria Groenlandei, deci, caracterul ei de prevestitor al apocalipsei (crizei) climatice – sintagma inflamantă folosită de o parte a mass-media – nu se justifică.

Un raport din 1975 pregătit pentru National Science Foundation (NSF) de către Corps of Engineers, U.S. Army, Cold Regions Research and Engineering Laboratory, a documentat caracteristice ale climatului de vară de pe calota de gheață a Groenlandei.[2] Datele din raport arătă că au avut loc cel puțin două episoade de precipitații, o dată în 1933, la 2.694 m altitudine (stația Watkins) și din nou în 1950, la o altitudine mult mai mare, de 2,987 m, în zona stației Centrale-Eismitte (Fig. 1). Precipitațiile din 1950 au avut loc relativ aproape de stația Summit (altitudine 3.216 m), sugerând că observații de mai lungă durată ar putea contrazice astfel afirmațiile mass-mediei privind precipitații fără precedent în zona de vârf a Groenlandei. Poate se vor descoperi niște documente despre vikingii care au cultivat cereale și viță de vie vreme de 300 ani pe „Pământul Verde” și care au observat probabil precipitații în diverse locații ale insulei…

Fig. 1. Locațiile din Groenlanda unde s-au înregistrat ploi în ultimii 88 ani.

Într-un studiu publicat în 2011 se arată că temperatura medie estimată a zăpezii din Groenlanda în ultimii 4.000 de ani a fost de -30,7°C, cu o deviație standard de 1,0°C și a prezentat o scădere pe termen lung de aproximativ 1,5°C, ceea ce este în concordanță cu studiile anterioare. Actuala temperatură medie decenală de suprafață (2001-2010) în situl GISP2, din zona stației Summit, este de -29,9°C.[3]

Un grafic al temperaturilor medii orare măsurate de NOAA la stația Summit în perioada 2008 – 2021 este redat în Fig. 2. Se remarcă ușor faptul că nu există un trend crescător al temperaturilor, ele depășind valoarea de îngheț numai de trei ori în ultimii 13 ani.

Fig. 2. Variația temperaturii medii orare în perioada 2008 – 2022 la stația Summit din Groenlanda. Temperaturi pozitive au fost înregistrate doar de trei ori. Sursa

O altă informație crucială despre situația calotei glaciare din Groenlanda este variația parametrului SMB (Surface Mass Balance) ori Bilanțul masei de suprafață, măsurat în Gt/zi (1 Gt = 1 miliard tone).

Bilanțul masei de suprafață (SMB) a unui ghețar = căderi de zăpadă + precipitații – scurgere de apă de topire – sublimare/evaporare.

SMB poate avea valori pozitive (câștig de masă) sau negative (pierdere de masă).

Datele privind SMB din Groenlanda sunt disponibile pe portalul Polar, unde instituțiile de cercetări arctice daneze afișează rezultatele monitorizării calotei glaciare din Groenlanda și a gheții marine din Arctica.

Datele SMB pentru anul 2021 arată că nu a avut loc nicio topire semnificativă, ci, din contra, a existat o creștere surprinzătoare a SMB în timpul lunilor de vară, care este de obicei sezonul de topire. În acest an, balanța de masă de suprafață a Groenlandei a fost mai mare decât media pe 30 de ani în multe zile ale anului (Fig. 3).

Fig. 3. Datele SMB din Groenlanda pe 13 septembrie 2021. Sursa

Concluzii

Semnele prevestitoare ale unei apocalipse climatice iminente pe care le-ar fi dezvăluit ploaia recentă din Groenlanda nu se justifică. Dacă ar fi fost adevărate, o întrebare firească apare: ce fel de apocalipsă ar fi trebuit să prorocească ploile groenlandeze din 1933 sau 1950, când concentrațiile de CO2 antropogen erau mult sub cele actuale, iar încălzirea globală încă nu se inventase?! Dacă ploaia din 2021 este o componentă a narațiunii alarmiste actuale, de ce mass media nu amintesc și nu vorbesc cu același aplomb despre ploile din trecut?! Atunci nu erau de rău augur?!

Conform anunțului oficial făcut de NASA-NSIDC, ploaia din 14 august din Groenlanda a fost însoțită de topirea unei mase de gheață în perioada 14-16 august 2021. Iar cauza topirii a fost similară cu evenimentele care au avut loc la sfârșitul lunii iulie, când un puternic centru de presiune joasă deasupra Insulei Baffin și o presiune atmosferică ridicată la sud-est de Groenlanda au conspirat pentru a împinge rapid aer cald și umiditate dinspre sud. Pe scurt, a fost un eveniment meteorologic rar.

Datele solide despre variațiile temperaturii și a bilanțului masei de suprafață a ghețarilor din Groenlanda infirmă cu putere ipoteza inițierii apocalipsei climatice din zona arctică din cauza unei ploi rar întâlnite.Citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Criza energetică a provocat panică în piață: marii jucători încep să-și retragă banii

Publicat

in

De

Pe fondul unor presiuni inflaţionist determinate de criza din energie, dar şi ca urmare a aşteptărilor investitorilor ca atât BNR, cât şi alte bănci centrale să înceapă un ciclu mai agresiv de creştere a dobânzilor, fondurile mutuale înregistrează primele retrageri de bani din august 2020, scrie ZF.

Astfel, în septembrie 2021 inves­ti­torii au retras 67 milioane de lei din fon­durile de investiţii, din care cea mai mare parte au venit de la fon­durile de obligaţiuni, respectiv 175 mi­lioane de lei, instrumente de investiţii ale căror ran­damente au fost afectate de creşte­rea dobânzilor. În cazul obligaţiunilor, atunci când dobânzile cresc, randa­mentul se diminuează, fiind aşadar o relaţie invers proporţională, informează Mediafax.

„Creşterea dobânzilor din ultima perioadă a afectat pe termen scurt randa­mentele fondurilor de obliga­ţiuni, ceea ce explică retragerile din septembrie, însă această evoluţie este benefică pentru performanţa fondu­rilor cu venit fix pe termen mai lung şi cred că în viitor acest segment îşi va re­câştiga atractivitatea“, spune Adrian Cojocar, Patria AM. Pe lân­gă fondurile de obligaţiuni, retrageri au fost înregistrate şi la fondurile din categoria „alte fonduri“.

Pe de altă parte, în septembrie 2021 fondurile de acţiuni au avut in­trări din partea investitorilor, ceea ce arată pe de o parte o posibilă mi­graţie dinspre zona fondurilor de ob­liga­ţiuni, iar pe de altă parte că ac­tuala criză guvernamentală nu îi spe­rie pe cei cărora le place riscul în investiţii.

De la începutul anului 2021 şi până în septembrie, intrările în fon­du­rile mutuale sunt de circa 2,6 miliarde de lei, arată datele Asociaţiei Admi­nis­tratorilor de Fonduri. În aceeaşi perioadă din 2020, retragerile de bani erau de circa 4 mld. lei, o sumă record.

„Intrările nete în fonduri de la începutul anului sunt consistente, iar acest aflux este cu atât mai mult de apreciat ţînând cont de contextul economic şi social în care se produce, respectiv pandemia de SARS-Cov2 care încă nu s-a încheiat“, spune Jan Pricop, director executiv al AAF.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Sfântul Dimitrie, conducătorul care a încălcat ordinul împăratului și i-a salvat pe creștini

Publicat

in

De

Sfântul Mare Mucenic Dimitrie, Izvorâtorul de Mir, pomenit în calendarul creştin ortodox la 26 octombrie, s-a născut în Tesalonic, din părinţi de neam bun şi dreptcredincioşi.

După moartea tatălui său, care era guvernator al Tesalonicului, Sfântul Dumitru a fost chemat de împăratul Maximian (286-305) şi numit în locul acestuia, încredinţându-i-se Tesalonicul, cu porunca de a-l curăţa de creştini.
Nu numai că Sfântul Dimitrie a încălcat acest ordin, dar odată întors în cetate a început să propovăduiască Evanghelia. În scurt timp, i s-a făcut cunoscut împăratului că Dimitrie este creştin şi pe mulţi îi aducea la credinţa sa, lucru pe care auzindu-l acesta, s-a mâniat şi a dorit să meargă în cetatea Tesalonicului să vadă cu ochii săi.

Întorcându-se biruitor după o luptă în părţile de răsărit ale imperiului, Maximian a ajuns şi la Tesalonic. Aici l-a chemat în faţa sa pe guvernatorul cetăţii, Sfântul Dimitrie, care stând înaintea împăratului, cu mare îndrăzneală a mărturisit că este creştin.

A fost închis, iar în ziua de 26 a lunii octombrie, au intrat ostaşii în temniţa în care Sfântul Dimitrie fusese aruncat şi găsindu-l stând la rugăciune, l-au împuns cu suliţele. Întâia suliţă cu care a fost lovit a fost în coasta dreaptă, în locul în care a fost împuns şi Hristos pe cruce, Sfântul Mucenic Dimitrie suferind astfel moarte martirică.

Creştinii au luat în noaptea următoare trupul Sfântului Mucenic şi l-au îngropat, iar deasupra mormântului au zidit o bisericuţă în care se săvârşeau multe minuni. În această bisericuţă a intrat prefectul Iliricului, Leontie, şi în timp ce se ruga, s-a vindecat de o boală care îl chinuia de multă vreme. Pentru acest fapt, Leontie a mulţumit lui Dumnezeu şi Sfântului Mucenic Dimitrie şi a zidit o biserică mai mare şi mai frumoasă în locul celei dintâi.

Când s-a săpat temelia pentru această construcţie, au fost găsite moaştele Sfântului Dimitrie, care izvorau mir bine mirositor, în aşa fel încât toată cetatea a fost umplută de mireasmă. De aceea, i se mai spune Sfântului Mucenic Dimitrie şi Izvorâtorul de Mir.

Edificiul paleocreştin original există şi astăzi şi face parte din site-ul Monumentelor Paleocreştine şi Bizantine din Tesalonic, aflându-se pe lista monumentelor din Patrimoniul mondial UNESCO din anul 1988.

Biserica Sfântul Dimitrie din Tesalonic adăposteşte moaştele Sfântului Mare Mucenic Dimitrie, care este şi ocrotitorul oraşului.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend