Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Canalele Bucureşti Dunăre şi Siret Bărăgan au redevenit teme de campanie electorală

Avatar

Publicat

in

 

Cele două canale care dacă ar fi fot finalizate de cei care au venit la conducerea ţării după evenimentele din decembrie 1989,  ar fi schimbat cu totul faţa economiei româneşti,  au fost rând pe rând subiect de campanie electorală pentru social democraţii lui Adrian Năstate, democraţii liberali ai  lui Băsescu, liberalilor, ai membrilor alianţei PC-PSD şi mai nou au ajuns pe agenda PMP.

A fost invocată o viitoare criză a alimentului care ne va lovi cu siguranţă dar şi o criză a apei şi nici aici nu e de glumit căci România are cele mai mici rezerve de apă din Uniunea Europeană.

Dar istoria celor două canale care ar fi adus bugetului României beneficii de sute de milioane de euro pe an este una extrem de zbuciumată şi din păcate, dramatică.

Canalul Siret –Bucureşti a fost una dintre cele mai mari  investiţii făcută de regimul comunist şi lucrările au debutat în 1985 . Până la schimbarea teoretică de regim din 1989, au fost construiţi 5.7 km de îndiguiri şi au început lucrările la următorii 37 de kilometri dintr- un total de 198 de kilometri de canal din care urma să fie irigate 500 de mii de hectare din cel mai fertil pământ al României. Fără datorii externe şi cu visteria plină, România nu şi-a mai permis brusc să continue aceste lucrări mai ales după 1994,  dar canalul a rămas pe buzule tuturor politicienilor care s-au perindat la putere . Rând pe rând, social –democraţi , democraţi liberali, conservatori şi liberali au reîncâlzit un proiect pe care tot ei l-au transformat într-o ciorbă, pentru ca terenul agricol al României să rămână tot la mila Domnului.  Pe ruinele canalului Siret –Bărăgan au fost totuşi aruncate în van 130 de milioane de euro, bani despre care s-a vorbit că ar fi ajuns prin firmele de case ale diferitelor partide dar canalul e prea „costisitor” pentru guvernanţi care au decis că ar fi mai bine să vină alţii, din afara ţării, să îl facă. Pentru alegerile din acest an, canalul Siret –Bucureşti se află printre promisiunile de campanie ale PMP .

Şi tot printre promisiunile de campanie electorală ale  Partidului Mişcarea Populară se află şi canalul Dunăre –Bucureşti care are o istorie şi mai tragică decât cea a canalul Siret –Bărăgan.

Canalul Dunăre-Bucureşti a fost început tot în timpul regimului comunist, în 1986 şi au fost executate circa 70 % din totalul lucrărilor . Canalul Dunăre- Bucureşti avea ca scop transportul naval, adică cel mai ieftin tip de transport, între Capitală, Dunăre şi Marea Neagră. După 1989 nici pentru el nu s-au găsit bani. Proiectul a fost trimis către Apele Române şi de acolo nimeni nu l-a mai băgat în seamă. Între timp , lucrările efectuate s-au deteriorat dar canalul a fost şi el subiect de laudă sau promisiuni electorale. În prezent, ambele canale se află pe agenda electorală a PMP şi conform declaraţiilor preşedintelui din Arges, Cătălin Bulf, vor reprezenta priorităţi în cazul unei eventuale guvernări. Nu se ştie dacă se va mai găsi prin clasa politică vreun personaj capabil să înţeleagă priorităţile acestei ţări şi nevoile ei dar cu siguranţă că promisiuni de realizarea a celor două canale vor mai exista cât timp încă mai există teren agricol în proprietatea românilor şi a ţării. Pentru a înţelege cât de apăsătoare devine problema alimentară în România ar fi bine de ştiut că importul de alimente în primele 7 luni ale acestui an a crescut cu peste 11 procente. Cu alte cuvinte, ţara care are cel mai fertil pământ din Europa, conform documentarului publicat de televiunea Arte, nu e capabilă să asigure nici măcar consumul intern.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Klaus Iohannis: ‘Ceea ce numim cu mândrie ‘Spiritul de la Sibiu’, care definește contribuția României la construcția europeană, își păstrează deplina relevanță și poate orienta în continuare dezbaterea privind viitorul Europei’

Avatar

Publicat

in

De

Președintele Klaus Iohannis a transmis un mesaj cu ocazia Zilei Europei ” România continuă să susţină o Uniune a coeziunii, mai solidară şi mai unită, în vremuri de criză, şi nu numai. Aceștia sunt pilonii indispensabili pe care clădim viitorul Europei. România a gestionat mai eficient efectele pandemiei prin strânsa cooperare la nivelul Uniunii”.

„Sărbătorim astăzi, 9 mai, Ziua Europei, într-un context încă marcat de pandemia de COVID-19, care a pus la grea încercare Uniunea Europeană şi statele sale membre. Este o bună ocazie să reflectăm asupra lecţiilor învăţate din experienţa ultimului an, dar şi un moment potrivit în care, pe fondul eforturilor de redresare şi al speranţelor reînnoite, putem realiza o proiecţie asupra viitorului Uniunii.

Este, aşadar, un prilej de analiză, dar şi de reafirmare a principiilor şi a obiectivelor de bază ale Uniunii. Unitatea şi solidaritatea sunt elementele fundamentale ale Declaraţiei enunţate de către Robert Schuman în urmă cu mai bine de 70 de ani. Aceste două valori comune sunt la fel de relevante şi astăzi pentru construcţia europeană, pentru adaptarea, dezvoltarea şi progresul Uniunii Europene.

Provocările prin care trecem împreună nu diminuează, ci, dimpotrivă, reconfirmă relevanţa proiectului european şi a unui răspuns unit şi solidar al statelor membre şi al instituţiilor europene”, afirmă şeful statului, în mesajul transmis duminică de către Administraţia Prezidenţială.

El adaugă că principiile Declaraţiei Schuman inspiră continuu acţiunea europeană, inclusiv în acest context al pandemiei.

„Viziunea de atunci, cu un pronunţat caracter universal, a fost aceea în măsură să asigure depăşirea multor momente dificile, prin soluţii comune, coordonate, în beneficiul cetăţenilor europeni. Testul pe care Uniunea Europeană îl trece în contextul pandemiei este unul fără precedent.

Cu toate acestea, reacţia europeană la această criză ne-a oferit exact măsura valorii adăugate incontestabile pe care o aduce pentru noi toţi Uniunea. Unitatea, coeziunea şi solidaritatea constituie, fără îndoială, forţa şi esenţa răspunsului nostru. Individual, statele membre nu ar fi găsit la fel de rapid soluţiile pe care am reuşit să le identificăm împreună.

În acest context, din efortul nostru comun s-a desprins nevoia unei Europe reziliente, sub toate aspectele: politic – prin apărarea democraţiilor noastre şi a statului de drept, economic – prin consolidarea lanţurilor de aprovizionare şi protejarea comerţului liber, digital sau sanitar. Fără cooperarea la nivelul Uniunii, accesul la tratamente şi echipamente medicale, la vaccinuri şi la asistenţa financiară pentru susţinerea măsurilor economice şi sociale ar fi fost mult mai dificil”, evidenţiază preşedintele Klaus Iohannis.

Totodată, el subliniază importanţa respectării valorilor fundamentale ale Uniunii Europene.

„În acelaşi timp, răspunsul european la încercările ultimei perioade s-a bazat şi trebuie să se bazeze în continuare pe respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii, pe forţa multilateralismului eficient, cu respectarea dreptului internaţional. Toate aceste valori, alături de măsuri bine fundamentate în planul acţiunii pragmatice, inclusiv consolidarea alianţelor cu acele state şi organizaţii care împărtăşesc valorile noastre democratice şi ataşamentul pentru dreptul internaţional, contribuie la întărirea rezilienţei noastre strategice”, arată Iohannis.

De asemenea, el punctează că „nu este deloc întâmplător faptul că susţinerea manifestată de români pentru Uniunea Europeană este una ridicată şi a rămas constantă în timp”.

„Aceasta demonstrează fără echivoc ataşamentul nostru profund pentru familia europeană, pentru valorile şi modul de viaţă european, cu tot ceea ce reprezintă: respectul pentru democraţie, statul de drept şi libertăţile fundamentale, perspectiva prosperităţii şi a securităţii. Ca parte a profilului său pro-european, România continuă să susţină o Uniune a coeziunii, mai solidară şi mai unită, în vremuri de criză, şi nu numai.

Aceştia sunt pilonii indispensabili pe care clădim viitorul Europei. România a gestionat mai eficient efectele pandemiei prin strânsa cooperare la nivelul Uniunii, astfel am stabilit culoare verzi pentru libera circulaţie a persoanelor şi a mărfurilor, am achiziţionat vaccinuri centralizat, am adoptat Planul de relansare economică.

Realitatea ne-a evidenţiat ceea ce deja ştiam: suntem mai puternici atunci când lucrăm împreună. Ghidaţi de valoarea fundamentală a solidarităţii europene, am oferit asistenţă atât statelor membre, cât şi celor aflate în vecinătatea Uniunii Europene, precum Republica Moldova. Suntem mândri de faptul că, în această criză, România a fost parte a acestui efort solidar, în condiţiile în care ţara noastră nu doar că a beneficiat de sprijin, dar şi-a asumat, prin acţiune concretă, partea sa de responsabilitate”, afirmă preşedintele Iohannis.

Şeful statului se referă în mesaj şi la Conferinţa privind viitorul Europei, care reprezintă o nouă formă de dialog cu cetăţenii Uniunii.

„În ciuda dificultăţilor actuale generate de pandemie, asistăm astăzi, în mod simbolic, la lansarea, la nivel european, a unui nou dialog cu cetăţenii Uniunii, în cadrul Conferinţei privind viitorul Europei. Prin această Conferinţă ne propunem să vedem care sunt aşteptările cetăţenilor noştri şi să găsim împreună soluţii pentru a le transforma în realitate.

Aspiraţiile cetăţenilor sunt esenţiale pentru edificarea unei Uniuni Europene unite, puternice, pregătite pentru viitor. Lecţiile generate de pandemie, dar şi marile transformări, evoluţia tehnologică accelerată şi eforturile de combatere a schimbărilor climatice vor figura, cu siguranţă, printre temele cele mai importante în definirea acţiunii Uniunii pe termen mediu şi lung”, menţionează preşedintele Klaus Iohannis.

El adaugă că România susţine, în acest sens, o abordare în deplin acord cu Declaraţia de la Sibiu, adoptată la 9 mai 2019.

„Ceea ce numim cu mândrie ‘Spiritul de la Sibiu’, care defineşte contribuţia României la construcţia europeană, îşi păstrează deplina relevanţă şi poate orienta în continuare dezbaterea privind viitorul Europei. Suntem pregătiţi să contribuim activ la acest dialog, care să ne ajute să definim împreună priorităţi şi soluţii comune. Doar aşa putem avea garanţia că Uniunea Europeană de mâine va rămâne una a rezilienţei, a incluziunii şi a echităţii, care să asigure crearea de oportunităţi egale pentru noi toţi.

Ne dorim ca, la finele acestui exerciţiu de reflecţie, Uniunea Europeană să fie echipată cu instrumentele necesare creşterii rezilienţei sale. În acelaşi timp, dorim o Uniune pregătită deplin pentru exercitarea rolului său de pol de prosperitate şi stabilitate la nivel regional şi global.

Răspunsurile trebuie căutate în consolidarea instrumentelor Uniunii, conform competenţelor sale, în sfere importante, precum Piaţa Internă, mai ales în ceea ce priveşte ridicarea barierelor care afectează încă deplina sa funcţionare, în construirea unor sisteme de sănătate europene robuste, dar şi în pregătirea societăţii pentru economia viitorului.

În această ecuaţie, investiţiile continue în educaţie şi în formare profesională adaptată pieţei muncii vor fi o componentă extrem de importantă. Ne dorim, de asemenea, să vedem o abordare europeană strategică asupra vecinătăţii şi Balcanilor de Vest. Într-adevăr, este necesar ca rezilienţa Uniunii să fie sprijinită de o vecinătate sigură, stabilă, prosperă, ferm angajată în reforme politice şi economice. Va urma o perioadă de dialog direct şi activ cu cetăţenii şi, în perspectivă, de acţiune concretă”, arată preşedintele Iohannis.

În concluzie, el îşi exprimă speranţă că românii vor avea o voce puternică în această dezbatere referitoare la viitorul Uniunii Europene.

„Ne dorim o participare cât mai largă la Conferinţa privind viitorul Europei şi sperăm că românii vor avea o voce puternică în dezbaterea despre cum va arăta Europa în care vor să trăiască ei şi generaţiile care vor urma. Este momentul să ne amintim de trecut, să reflectăm la provocările actuale, dar şi să ne angajăm în construcţia viitorului. La mulţi ani, Europa! La mulţi ani, România!”, mai spune preşedintele Klaus Iohannis, în încheierea mesajului, conform agerpres.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Dan Bittman atrage atenția: ‘Suntem în aceeași situație ca atunci când nu exista vaccin. Ba chiar mult mai rea’

Avatar

Publicat

in

De

Artistul Dan Bittman este de părere că ”Oamenii care ne impun aceste restricţii vor să ne ducă într-o situaţie de criză. Vor neapărat să o facă”.

”După un an de zile şi toate măsurile luate, suntem în aceeaşi situaţie iar poporul a fost foarte obedient. A respectat măsurile impuse şi, cu toate acestea, suntem într-o situaţie gravă.

Respect legea şi am respectat-o în tot acest an. Dar am senzaţia că oamenii care ne impun aceste restricţii vor să ne ducă într-o situaţie de criză. Vor neapărat să o facă…

Nimeni nu doreşte, de fapt, să îmbunătăţească ceva. Dimpotrivă. Doreşte să aibă cifre. Doreşte să vândă în continuare marfă: medicamente, teste, vaccinuri. Ce rost are să discutăm? Suntem în aceeaşi situaţie ca atunci când nu exista vaccin. Ba chiar mult mai rea”, conform Antena3.ro.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend