Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Business report Groparii botoşăneni nu mai fac faţă înhumărilor. Cum au ratat Patriarhul Daniel și Preafericitul Iohannis să discute ca oamenii. Droguri, asasinate la comandă și trădări pentru Kim Jong-un. Conștiință sau portofel? Vama Veche- paradisul “la negru“

Publicat

in

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4% Groparii botoşăneni nu mai fac faţă valului de înhumări Cum au ratat Patriarhul Daniel și Preafericitul Iohannis să discute ca oamenii, ca să moară mai puțini români Droguri, asasinate la comandă și trădări pentru Kim Jong-un. Un înalt spion nord-coreean își spune viața presei occidentale Balet cu Cioloș și lebăda neagră sau cum să nu-și piardă Iohannis ultimul rest de credibilitate Ministerul bogăției naționale (I): Statul român ignoră o donație esențială de teste de tuberculoză, dar plătește pentru același produs de 10 ori mai mult decât valorează pe piață Conștiință sau portofel? Planul UE care ar putea transforma ce cumpărăm România plânge după bani, dar Vama Veche este paradisul „la negru“. Turismul din Vama Veche – 2 Mai generează oficial doar 12 mil. lei într-un an, cât un chioşc din Capitală Dan Suciu, Banca Naţională: BNR nu doarme Cum se fură din banii copiilor fără părinți.

Dobânda pe termen lung pentru România a atins pragul de 4%. Rata dobânzii pe termen lung pentru România a crescut din nou în luna septembrie 2021, până la pragul de 4%, potrivit datelor publicate de Eurostat. Acest indicator critic pentru obligațiile asumate la contractarea de noi credite a urcat la cel mai mare nivel din ultimele 12 luni, după ce în februarie 2021 coborâse la doar 2,65%.
De data aceasta, însă, evoluția dobânzilor la noile credite luate „a la long” este în acord cu trendul general față de țările UE. Acestea s-au majorat, totodată, în țările central-europene care sunt în afara Zonei Euro și au regim valutar similar cu al nostru: în Cehia (de la 1,74% la 1,90%), Ungaria (de la 2,84% la 3,09%) și Polonia (de la 1,60% la 1,87%), scrie cursdeguvernare.ro.

Groparii botoşăneni nu mai fac faţă valului de înhumări. Valul patru al pandemiei de coronavirus, contestat de cei care încă mai cred în conspiraţii mondiale, a îndoliat sute de familii din judeţ. Numărul deceselor din ultimele zile a impus o activitate ca pe front nu numai în spitale, ci şi în cimitirele botoşănene.

De la începutul acestei luni, groparii din municipiu au avut un ritm infernal de lucru. Ieri, 12 octombrie, conducerea Serviciului Public de Administrare Pieţe, Obor şi Cimitire (SPAPOC) a decis să închirieze un excavator care să sape gropi pentru că, efectiv, groparii nu au mai făcut faţă valului de înhumări, scrie Monitorul de Botoșani.
Cum au ratat Patriarhul Daniel și Preafericitul Iohannis să discute ca oamenii, ca să moară mai puțini români. Reacțiile BOR la o investigație jurnalistică a Recorder retrezesc o temă de mare interes: ce carte a jucat cu adevărat Biserica Ortodoxă Română în pandemia care ne înfățișează ce suntem, ce vrem, ce vom deveni? Vasile Bănescu a spus despre investigația Recorder: „Istoricul raportării Recorder la Biserică indică un decerebrat anticlericalism, o patologică fobie la BOR”. Folosind aceleași cuvinte precum purtătorul de cuvânt al Patriarhiei putem nota că „istoricul raportării Bisericii la poporul român aflat în criză sanitară indică un decerebrat mandat antiștiință, o patologică fobie la cunoaștere”. E adevărat că, oficial, au încercat. Prin câteva comunicate formulate parcă în semiclandestinitate, ca să nu se supere electoratul preoțesc, BOR a încurajat vaccinarea. În realitate însă, a fost prăpăd. În Bucovina, popii au trecut din gospodărie în gospodărie și au timorat oamenii ca să nu se vaccineze. „Dacă așa a zis preotul”, ridicau din umeri primarul și medicul de familie. În sudul țării, la fel. La București, da, Vasile Bănescu s-a exprimat cât a putut. El a intervenit, în general nuanțat și constructiv în conversația națională, până și-a atras, spun oameni din interior, mânia toiagelor care se aud în nopțile cu lună pe scările din dealul Patriarhiei, scrie Cătălin Tolontan în Libertatea.

Droguri, asasinate la comandă și trădări pentru Kim Jong-un. Un înalt spion nord-coreean își spune viața presei occidentale. Un înalt oficial care a făcut parte din agențiile de spionaj din Coreea de Nord descrie regimul, pentru BBC, drept unul lacom și dornic de a face bani prin orice mijloace, inclusiv prin vânzarea ilegală de droguri sau de arme. A fost nevoie de săptămâni întregi pentru un interviu cu el, povestesc reporterii BBC, și încă este îngrijorat. Poartă ochelari fumurii în fața camerei de filmat și doar doi dintre membrii echipei cred că îi cunosc numele real. „Kim Kuk-song” a petrecut 30 de ani în agențiile de spionaj din Coreea de Nord, avansând în ierarhie. Serviciile secrete, spune el, erau „ochii, urechile și creierul liderului suprem”. El pretinde că le-a păstrat secretele, a trimis asasini să îi omoare pe criticii regimului și chiar a construit un laborator de droguri ilegale pentru a ajuta la strângerea de fonduri „revoluționare”, scrie Libertatea.

Balet cu Cioloș și lebăda neagră sau cum să nu-și piardă Iohannis ultimul rest de credibilitate. Președintele își joacă ultimul rest de credibilitate. Vătămat grav de risipa sa de decizii eronate ce-au iscat criza, Iohannis ar trebui să știe că Cioloș e una din ultimele două săgeți din tolba creditului său politic. În timp ce surpriza iscată de “lebăda neagră” a președintelui Iohannis, cum ar putea fi calificată uimitoarea desemnare, ca premier, a lui Dacian Cioloș, face loc scepticismului, baletul politic lansat astfel e tot mai greu de urmărit și înțeles pentru românii care se confruntă dureros cu criza.
Conform eseistului Nassim Taleb, “lebăda neagră” e un eveniment izolat, ivit de dincolo de orizontul așteptărilor uzuale, cu un impact uriaș, căruia i se atribuie, post-factum, o falsă predictibilitate.

La fel de uimitoare a părut desemnarea ca premier, în plină criză politică și guvernamentală, cu un număr record de morți în pandemie și cu terifianta experiență a exploziei prețurilor energetice în prag de iarnă, a liderului unui partid situat pe locul trei în parlament și masiv vituperat, în prealabil, pentru părăsirea coaliției, de către președinte, premier și oamenii lor din PNL, scrie DW.
Ministerul bogăției naționale (I): Statul român ignoră o donație esențială de teste de tuberculoză, dar plătește pentru același produs de 10 ori mai mult decât valorează pe piață
12.000 de teste rapide pentru diagnosticarea tuberculozei, donate României de către Fondul Global, se află în acest moment la Seul, în Coreea de Sud și așteaptă ca Ministerul Sănătății din România să le ridice
În același timp, România cumpără exact același tip de test cu prețuri și de 10 ori mai mari decât cel de la producător
Un raport din 2021 al Centrului European pentru Prevenția și Controlul bolilor arată că mai mult de un sfert din cazurile de tuberculoză diagnosticate în UE/EEA în 2019 proveneau din România.
Cu alte cuvinte, unul din patru bolnavi de tuberculoză din Zona Economică Europeană e român. Este un fel mai blând de a spune că deținem cei mai mulți pacienți de tuberculoză din Uniunea Europeană, scrie PressOne.
Conștiință sau portofel? Planul UE care ar putea transforma ce cumpărăm. Într-un moment în care vedem o creștere masivă a consumului în întreaga lume, Europa e în pragul unei adevărate revoluții. Comisia Europeană e așteptată să anunțe un pachet de legi cu impact uriaș asupra a tot ceea ce se cumpără și se vinde în UE. Noua legislație ar putea duce la creșteri de prețuri, dar, în cazul nostru, și la mai puțini muncitori români care lucrează în condiții cumplite departe de casă.
Concret, companiile europene ar putea fi obligate să facă verificări pe întregul lor lanț de aprovizionare și să vadă dacă sunt abuzuri, după care să ia măsuri pentru a le opri.
Ce ar trebui să depisteze corporațiile: dacă sunt încălcate drepturile muncitorilor sau drepturile omului, în general. Câteva exemple: să nu fie muncă forțată, exploatare a minorilor, muncă în condiții abuzive.
Pe urmă, companiile trebuie să se asigure că orice producător, contractor, furnizor etc. cu care lucrează afectează cât se poate de puțin mediul înconjurător – exemple: fără deșeuri aruncate iresponsabil, fără păduri tăiate abuziv pentru a avea materia primă de care au nevoie companiile europene și un control mai strâns al impactului proceselor industriale asupra schimbărilor climatice, scrie Panorama.

Fiscul francez va folosi Inteligența Artificială pentru căutarea de piscine nedeclarate. Autoritățile fiscale franceze ar putea începe în curând să utilizeze fotografii aeriene în procedurile de căutare a piscinelor și extinderilor pe care proprietarii caselor le-au ascuns de fisc, transmite DPA. Evaluarea imaginilor din satelit urmează să fie utilizată de birourile de cadastru imobiliar pentru o posibilă ajustare a valorii proprietăților imobiliare vizate, potrivit planurilor fiscului, scrie Agerpres.
În acest fel, inspecțiile la fața locului efectuate de inspectorii fiscali vor fi reduse la un nivel minim. Grație utilizării Inteligenței Artificiale la analizarea imaginilor prin satelit precum și la trimiterea automată de scrisori către proprietarii imobilelor, necesarul de forță de muncă umană va fi diminuat. Postul francez de televiziune BFMTV a informat miercuri că evaluarea fotografiilor aeriene va fi testată inițial în nouă departamente. În primul test efectuat numai în departamentul Alpes-Maritimes, în doar câteva săptămâni au fost identificate aproximativ 3.000 de piscine care au fost ascunse de autoritățile fiscale, scrie profit.ro.

România plânge după bani, dar Vama Veche este paradisul „la negru“. Turismul din Vama Veche – 2 Mai generează oficial doar 12 mil. lei într-un an, cât un chioşc din Capitală. S-a încheiat sezonul estival, iar ZF a încercat să facă bilanţul lunilor de vară în destinaţiile „vedetă“ Vama Veche şi 2 Mai, să vadă câţi tu­rişti şi câţi bani reuşesc aceste staţiuni să atragă. Oficial, în acest sezon es­ti­val (mai-august) au ajuns doar 8.900 de tu­rişti în unităţile de cazare din Vama Veche şi 2 Mai, potrivit INS. La o cheltuială medie de 1.000 de lei per turist rezultă încasări de doar 8,9 milioane de lei din cazare pentru aceste destinaţii în cele trei luni de vară. Sau o medie zilnică de 10.000 de lei (2.000 de euro).
„Cifrele oficiale din turism nu sunt cifre reale“, a spus pentru ZF Corina Martin, pre­şe­dintele Federaţiei Asociaţiilor de Pro­mo­vare Turistică din România (FAPT). Ea mai precizează că în continuare foarte multe unităţi turistice nu sunt autorizate, nimeni nu îi obligă pe proprietarii de unităţi de cazare să raporteze numărul de turişti.
„Nu ştiu, nu avem niciun membru din Vama Veche şi 2 Mai în patronatul nostru“, susţine Ciprian Constantinescu, preşedintele pa­tronatului industriei hoteliere „Marea Nea­gră“ şi al operatorilor din sudul litoralului, scrie ZF.

Dan Suciu, Banca Naţională: BNR nu doarme. Ce poate şi ce nu poate face BNR în privinţa inflaţiei. Inflaţia în creştere din luna septembrie a ridicat o serie de întrebări despre rolul Băncii Naţionale în temperarea acestei evoluţii. Ce a făcut BNR până acum? De unde vine această presiune inflaţionistă? Şi cum este corelată creşterea de dobândă de politică monetară cu creşterea economică? Întrebările sunt simple şi fireşti. Răspunsurile par însă prea mult ignorate. Aşadar, „a dormit“ BNR?
1.Anul 2021 a fost şi este în continuare unul extrem de agitat pentru Banca Naţională. În acest an, protocolul de tratare a inflaţiei a început din primăvară când tratamentul profilactic a presupus renunţarea la achiziţiile de titluri de stat (în condiţiile în care mulţi, chiar în ZF, spuneau că BNR trebuie să dea drumul la mai multă lichiditate pentru credite ieftine în economie). La primele simptome de creştere de preţuri BNR a început un tratament de control strict al lichidităţii care a permis – împreună cu nivelul mai ridicat de dobândă existent în România – ca decizia de creştere a dobânzii de politică monetară să fie amânată până în toamnă, cu toate beneficiile unui asemenea demers, în condiţiile în care alte economii din Europa Centrală şi de Est au început să urce brusc dobânzile, unele peste nivelul dobânzii BNR. Ungurii au crescut la 1,65%, cehii la 1,5% şi polonezii au început şi ei ciclul de majorare. Pentru o analiză corectă a situaţiei, precum şi a impactului pe piaţa valutară, trebuie văzut întotdeauna întregul tablou regional, scrie Dan Suciu în ZF.

Din următorul an școlar, municipiile și orașele vor putea avea autobuze şcolare.
Orașele și municipiile din țara noastră vor putea beneficia, din anul școlar 2022 – 2023, de înființarea unor curse școlare, potrivit unei legi publicate chiar azi în Monitorul Oficial.
Legea 249/2021, publicată azi în Monitorul Oficial nr. 975, vizează înfiinţarea de curse şcolare în municipiile și orașele din țara noastră. “În municipii și orașe, elevii din învățământul primar care frecventează cursurile unei unități de învățământ de stat, particulare și confesionale autorizate/acreditate pot beneficia de transport specializat de tipul curse școlare, pentru transportul de la/ până la unitatea de învățământ”, apare, de fapt, în lege.
Prevederile legii urmează să intre în vigoare începând cu prima zi a anului școlar 2022 – 2023. Acoperirea cheltuielilor pentru transportul specializat se asigură din bugetul de stat, prin transfer către primării, potrivit avocatnet.ro

Cum se fură din banii copiilor fără părinți . Nivelul corupției din România poate fi măsurat și prin faptul că persoane ajunse în funcții în Direcțiile de Protecția Copilului pot „aranja” contracte în folos propriu sau al partidului pe care îl reprezintă. Și o fac.
Procurorii din România au documentat în ultimii ani cazuri de furt al banilor din Direcțiile de Protecție a Copilului și de contracte acordate de aceste instituții în defavoarea beneficiarilor legali, copiii, dar în avantajul unor funcționari sau politicieni.
Aproape 100 de anchete penale au fost realizate în ultimii zece ani, anchete care au vizat fapte de corupție care au avut legătură cu Protecția Copilului, scrie Europaliberă.org.

Cum stăm cu PIB: top 50 pe state, regiuni şi metropole. România, un pic mai sus ca regiunile Shanxi (China) sau Alberta (Canada), peste metropole ca San Diego şi Madrid
Am găsit recent câteva statistici interesante ce ţin de bogăţia statelor, regiunilor şi respectiv zonelor metropolitane. Datele au fost strânse şi prelucrate de cei de la VisualCapitalist. Am profitat de acestea şi am realizat un Top 50 al ţărilor din punctul de vedere al Produsului Intern Brut, unul pe subdiviziuni teritoriale mari (regiuni) şi unul pe zone metropolitane, ultimele două pentru a vedea cu se polarizează bogăţia lumii. Produsul Intern Brut Nominal la nivel de economie globală era la finele primelor patru luni din 2021 de 93963,8 miliarde USD. Cum se împărţea acesta? 28,15% era în America de Nord, 26,54% în Asia de Est, Europa, 26,95%. SUA deţin 24,16% din PIB global, cu mult peste Uniunea Europeană care are doar 18,24%. De notat că aceasta este peste China, care are 17,73%. Din procentul totalizat de Uniunea Europeană, 15,54% este deţinut de statele grupate în Zona Euro. La nivel de state podiumul e completat de Japonia, foarte departe, cu doar 5,73%.Primul stat european din top e Germania, cu 4,6%, fiind urmată de Marea Britanie, cu 3,33%, scrie FinEco24News.

Impactul majorării puternice a prețurilor producției industriale – România în context regional. România s-a situat pe locul doi în regiune la creșterea prețurilor producției industriale, potrivit datelor publicate de Eurostat.
În pofida creșterii spectaculoase a nivelului acestora pe piața internă, cu un avans de +17,3% în august 2021 față de august 2020 și cu indici relativi la referința 2015=100 de 129,3 per total (125,6 fără a lua în calcul energia) figurăm după Ungaria, dar înaintea Bulgariei.

De reținut, valorile consemnate la nivel european arată că, spre deosebire de cele trei state menționate, Polonia și Cehia au performat mai bine în ultimele 12 luni față de mediile pe Zona Euro și UE27 iar Cehia a înregistrat o majorare mai mică chiar în raport cu referința constituită de nivelul anului 2015, scrie cursdeguvernare.ro.
Republica Moldova intră în stare de alertă în sectorul energetic. Comisia pentru Situaţii Excepţionale (CSE) din Republica Moldova a decis miercuri să declare stare de alertă în sectorul energetic, pentru a evita o eventuală criză, relatează Unimedia.
Anunţul a fost făcut de către ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, Andrei Spînu. “Mâine decizia CSE va fi publicată integral, după redactare, pentru a putea vedea fiecare instituţie ce are de făcut. Cetăţenii nu vor fi (afectaţi) de această stare de alertă. Sunt mai multe grupuri de lucru şi un plan de acţiuni, care va fi realizat”, a declarat Spînu.
”Am promis că vom face tot ce ne stă în puteri pentru a proteja cetăţenii de efectele crizei energetice, o situaţie care se manifestă în toată lumea”, a mai spus acesta. ”Situaţia şi preţurile la nivel global cunosc evoluţii fără precedent. Vedeţi şi dumneavoastră ce se întâmplă în alte ţări ale lumii. Peste tot sunt dificultăţi privind livrarea gazelor şi preţul acestora. Republica Moldova este inevitabil afectată de aceste evoluţii”, a explicat oficialul de la Chişinău, promiţând că ”guvernul pregăteşte o serie de ajutoare pentru perioada de dificultate”, scrie Financial Intelligence.
TOP 5 comori arhitecturale ascunse ale Bucureștiului. Șterse din memoria colectivă a orașului, multe dintre clădirile care odinioară reprezentau repere pentru locuitorii Capitalei au ajuns astăzi nu numai să fie uitate, ci sunt și complet abandonate din diverse motive. Adevărate bijuterii arhitectonice, imaginate pe zeci de planșe de arhitecți vizionari și construite de meșteri iscusiți, imobilele, în timpul puțin rămas până la iminenta prăbușire, încă își așteaptă gloria de altădată.
Casa Dimitrie Petrescu. Situată pe Calea Griviței 115-117 colț cu strada Berzei, Casa Dimitrie Petrescu are una dintre cele mai sinuoase istorii din acest registru. Imobilul poartă numele lui Dimitrie Petrescu (1853-1929), fost ucenic la Casa Capșa, ajuns ulterior unul dintre cei mai cunoscuți negustori ai Capitalei. Casa, construită pe o suprafață de 2000 mp, cu 30 de camere și 8 băi, a scăpat de demolările din 2013, când buldozerele au făcut loc pentru lărgirea bulevardului Berzei – Buzeşti, scrie Buletin de București.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

BNR vrea să spargă bula imobiliară: Românii vor plăti un avans mai mare pentru creditele imobiliare

Publicat

in

De

BNR a publicat un proiect de regulament pentru schimbarea condiţiilor de creditare pentru unele credite de investiţii imobiliare, prin care avansul ar urma să fie modificat, precum şi criteriile de calcul pentru gradul maxim de îndatorare al persoanelor fizice.

„În cazul creditelor acordate pentru achiziţia unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuinţă pentru folosinţă proprie şi permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale”, potrivit documnetului BNR citat de zf.ro.

Astfel, valoarea unui credit pentru investiţii imobiliare nu poate depăşi 75% din valoarea garanţiei ipotecare în cazul creditelor acordate în lei, faţă de 85% cât era în trecut, 65% pentru creditele în euro, şi 50% pentru creditele în alte valute.

Potrivit noilor calcule, românii vor avea de plătit un avans de 25% pentru creditele de investiţii imobiliare în lei, de 35% pentru cele în euro şi 50% pentru cele în alte valute.

De asemenea, BNR propune ca pentru acordarea creditelor, împrumutătorii stabilesc prin normele proprii de creditare nivelurile maxime admise pentru gradul de îndatorare.

Noile condiţii întră în vigoare de la 1 ianuarie 2022.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Business report Game over: predarea clasei politice. ​De ce amână România măsurile care pot salva vieți. Primele arestări sub bagheta lui Kovesi. Afacerea Huila. De ce scumpirea RCA nu se va opri aici

Publicat

in

De

De ce amână România măsurile care pot salva vieți Primele arestări sub bagheta lui Kovesi Cât de frumos poate fi un oraș urât? ● Game over: predarea clasei politice ●. Cum colectează telefoanele Android date și când spun că nu o fac Consiliul Concurenței: Durata contractelor pentru reparații și modernizare drumuri și străzi să fie limitată la 5 ani Berteanu (Bittnet Group): În 2022 vom asista la un exod al oamenilor calificați, scârbiți de ce se întâmplă în România BNR vrea să stabilească un nou avans minim la împrumuturile pentru investiții imobiliare „Secretul” câștigării licitațiilor publice: să ai „șapcă” Șeful BAAR : „Prețul e mai puțin important… La volan ești în posesia unei arme”. De ce scumpirea RCA nu se va opri aici? Steven van Groningen: Când am venit consultant la BNR în anii ’90 nu am crezut că o să ajung să lucrez apoi aproape toată viaţa în România. Pentru mine a fost o călătorie incredibilăAfacerea Huila: Chirica ne-a dat 18 milioane de dolari gaură la buget în jaful deceniului

Frica de lockdown. De ce amână România măsurile care pot salva vieți. Dincolo de limbajul juridic, unele dintre măsurile anunțate de președinte vizează restrângerea unor drepturi și, cu un guvern interimar, cu proceduri parlamentare care necesită timp, spune expertul anticorupție Laura Ștefan de la Expert Forum, e greu de crezut că măsurile pot fi mai mult decât improvizații, în ciuda gravității situației din spitale și a numărului mare de morți cauzate de Covid.„Ce se poate face, se poate face în cadrul legal actual, fără lucruri majore pentru că ele exced competențele unui guvern interimar. Acesta nu poate lua măsuri decât de administrare a treburilor curente, nu se pot decide lucruri semnificative. Pentru restrângerea de drepturi e nevoie de legislație primară adoptată de Parlament. Probabilitatea să avem un guvern până luni e foarte mică și sunt puține indicii că în Parlament s-ar putea mișca lucrurile atât de repede. Sunt totuși niște termene procedurale care trebuie respectate”, amintește Laura Ștefan, pentru Europa Liberă.
Primele arestări sub bagheta lui Kovesi pentru fraudă în sistem “Carusel TVA”. Suspecţii aveau legături cu ‘Ndrangheta. Parchetul European (EPPO) a coordonat, miercuri dimineaţa, o operaţiune în care autorităţile europene de aplicare a legii au efectuat percheziţii, arestări şi sechestre în valoare de peste 13 milioane de euro în Germania, Italia şi Bulgaria, informează Podul.ro.
Sursa citată precizează că cele 10 persoane arestate sunt suspectate de formare a unei organizaţii criminale şi de sustragere ilicită de la plata impozitelor.

Principalii suspecţi au folosit aşa-numita fraudă ”carusel TVA” pentru a revinde maşini de mai multe ori în diferite ţări ale UE. Se presupune că aceştia au susţinut în mod fals că au plătit taxe pe vânzări care au fost rambursate de stat şi, astfel, au cauzat pierderi fiscale de cel puţin 13 milioane de euro, scrie Epoch Times.

Printre blocuri, o comoară. Cât de frumos poate fi un oraș urât? Când l-am cunoscut pe Lucian Vasile, tocmai trecusem de filtrul de control de la închisoarea Jilava și fumam într-un colț de curte. Mi-amintesc că eram într-un fel de transă, pe când pășeam către Fortul 13, ca și când toate mărturiile pe care le citisem vreodată despre acea închisoare de tranzit, prin care au trecut mai toți deținuții politici din România comunistă, ar fi prins viață și s-ar fi mișcat în jurul meu.
Lucian era un tip cu ochelari și cu părul lung, un rockeraș, după toate probabilitățile, și părea extrem de sigur pe el. Mi-a rămas cu deosebire în minte o remarcă legată de felul în care se făceau intrările la Jilava, pe atunci când totul era protejat de o secretomanie paranoidă. Când venea câte un lot nou de deținuți, cei vechi trebuiau să se întoarcă cu fața la cel mai apropiat perete, atunci când auzeau comanda „Atenție!”. Nu era permis ca deținuții să se recunoască între ei și așa, prin cine știe ce mijloace, să ducă vorba, din celulă în celulă despre identitatea celor închiși, scrie PressOne.

​Cristian Grosu / Game over: predarea clasei politice. Contextul e o rușine pur și simplu:
1., Să nu se fi găsit în România un expert, un ”tehnocrat”, sau un politician cu experiență care să-și asume guvernarea – oricare va fi fost ea, de dreapta sau de stânga?
De la generalul Rădescu în 1944 – imediat după arestarea lui Ion Antonescu – încoace, generalul Ciucă e primul militar care-și asumă un guvern.
2, A fost nevoie de câteva zeci de mii de morți de covid, de compromiterea campaniei de vaccinare și de fracturarea lanțurilor de decizie guvernamentală pentru a ajunge în punctul din care s-a declansat totul cu demiterea ministrului Vlad Voiculescu din guvern:
scoaterea USR de la guvernare și preluarea puterii efective de către suprastructura partinică ce guvernează de facto România.
Ba, chiar de mai înainte: din decembrie anul trecut când generalul n-a fost propus premier tocmai pentru că trebuiau salvate niste aparențe: iar operațiunea de salvare a durat, iată, aproape un an.

3, Toți decidenții par intrați prin efracție în politică: începând cu Klaus Iohannis (care a avut nevoie de derogare de vechime pentru a candida la președinția partidului), continuând cu Florin Cîțu – și el candidat ”derogat” cu mai puțin de 5 ani de politică, și terminând cu generalul Ciucă – care tocmai a împlinit un an, un singur an, de când e politician și membru PNL, scrie Cristian Grosu în Curs de Guvernare.
Cum colectează telefoanele Android date și când spun că nu o fac. Marii producători de telefoane Android și Google sunt mai curioși despre ce fac utilizatorii decât ar trebui să fie. Utilizatorii de telefoane Android care nu vor să aibă de-a face cu reclame online personalizate, istoricul locurilor pe care le-au vizitat acum trei ani sau recomandări de știri în funcție de hobby-uri știu deja pașii de bază pentru a-și face telefonul mai privat. Aceștia vor face opt-out la orice setare sau recomandare de tracking/împărțire a datelor/analytics, vor ține serviciul de localizare mereu închis și vor înlocui aplicațiile prea interesate de urmărirea activității online cu alternative open-source.
Se pare, însă, că astfel de acțiuni nu sunt suficiente pentru a folosi telefonul într-o manieră complet privată. Sau măcar cât nu să fie identificabil. Așa susține un studiu apărut la începutul lunii octombrie, care a testat dispozitive de la câțiva producători mari de telefoane Android și a observat că, surpriză, aceștia mint atunci când oferă acele opțiuni de opt-out și colectează oricum datele.
Dacă o parte dintre aceste date colectate nu sunt neapărat intrusive și poate chiar necesare pentru a asigura calitatea anumite servicii, altele sunt suficient de specifice pentru a putea identifica pe termen lung un dispozitiv aparte, prea detaliate pentru a fi justificate prin nevoia de a îmbunătăți experiența de utilizare sau chiar sunt trimise direct către agregatoare de date sau alți dezvoltatori de aplicații, scrie Mindcraftstories.ro

Cum ne-am trezit într-o criză a energiei. Orientul Mijlociu refuză să crească producția de petrol pentru a ține prețul sus. Rusia șantajează încă o dată o Europă vulnerabilă, cu deficit drastic de gaze naturale. China nu mai cumpără cărbune din Australia (care vrea ca Beijingul să fie pedepsit pentru pandemie), așa că „înghite” cărbune de la ceilalți mari exportatori. În această criză a energiei, România trece prin prima ei iarnă pe piața liberă.
În 2020 s-a petrecut un fenomen greu de închipuit – sau de observat – în vacarmul pandemiei: consumul mondial de energie a scăzut cu 4,5%. Ultima oară când piața energiei suferea o astfel de contracție era în 1945, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar șocul primei carantine a trecut, activitatea industrială s-a reluat, consumul mondial de bunuri este astăzi la un maxim istoric. Cererea pentru energie primară, adică toate resursele care mișcă, încălzesc și hrănesc lumea, dar și care produc bunuri și utilaje, este mai mare decât era înainte de pandemie, scrie Panorama.

Consiliul Concurenței: Durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi să fie limitată la maxim cinci ani. Consiliul Concurenței recomandă ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi să fie limitată la maxim cinci ani și doar în cazuri excepționale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite și altor jucători să intre pe această piață.
Autoritatea de concurență face această recomandare în urma finalizării unei analize sectoriale pe piața lucrărilor de modernizare, întreținere și reparații de drumuri și străzi din municipiile reședință de județ din România.
Astfel, în cadrul analizei, Consiliul Concurenței a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamț), 30 ani (municipiul Constanța) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iași), scrie FinancialIntelligence.ro

Berteanu (Bittnet Group): În 2022 vom asista la un exod al oamenilor calificați, scârbiți de ce se întâmplă în România. Văzut de la orizont, 2022 nu arată ca un an optimist din perspectiva specialiștilor din piața muncii și a mediului de afaceri. Una din principalele concluzii ale evenimentului „Reshaping HR: Ce contează în lupta pentru atragerea și reținerea talentelor”, organizat de wall-street.ro, a fost că România se va afla din nou în postura de a nu reține talentele, și nu doar în companii, ci și în interiorul granițelor țării.
„Eu cred că economic vorbind, avem și `avantajul` de a fi între cinci și zece ani în spatele lumii civilizate (…) Mai sunt de părere că o să avem și valul cinci și valul șase pentru că nu facem nimic. Și dacă nu facem nimic, de fiecare dată se mai adaugă câte două luni de pandemie, matematic vorbind. Iar din perspectiva HR, cred că ne vom confrunta cu un alt exod al oamenilor calificați, scârbiți de ce se întâmplă în România și care nu au plecat din cauza pandemiei. Am avut ocazia să vorbesc cu câțiva oameni cu care vrem să facem business în străinătate, să încercam să facem export de inteligență românească. Cred că aș putea spune, după multă vreme, ca a fost un moment în care mi-a fost rușine de ce se întâmplă în țara mea, vorbind cu un străin. Și nu cred că sunt eu defect, cred că e un sentiment pe care mulți oameni educați îl au și cred că o să avem problema să ținem oamenii în țară, nu în companii”, a declarat Dan Berteanu, VP of Education la Bittnet Group, pentru wall-street.ro

Banca Națională vrea să frâneze avântul creditării ipotecare din pandemie, stabilind de la 1 ianuarie 2022 un nou avans minim la împrumuturile pentru investiții imobiliare. BNR a stabilit noi condiții pentru accesarea unui credit ipotecar, în cadrul unui proiect de regulament pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare. Noile măsuri trebuie aplicate de băncile comerciale începând cu 1 ianuarie 2022.
Astfel, la articolul 18, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: „(4) În cazul creditelor acordate pentru achiziția unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuință pentru folosință proprie și permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale.”
În esență, practic, se determină majorarea avansului minim necesar în cazul unui împrumut pentru locuință, de la 15% la 25% pentru un credit în lei, de la 25% la 35% pentru un împrumut în euro și de la 40% la 50% pentru o finanțare în altă valută. Noile modificări vizează numai debitorii care accesează un credit ipotecar pentru achiziția unei locuințe de vacanță sau sub forma unei investiții, scrie bankingnews.ro

Furnizorii de energie susţin că măsurile luate pentru compensarea facturilor la utilităţi ar putea duce la creşteri de preţ sau chiar lipsă de energie. Ultima formă a OUG 118/2021, votată în Senat şi aflată în dezbatere la Camera Deputaţilor, prin care se doreşte compensarea facturilor la utilităţi, ar putea duce la creşteri de preţ sau chiar lipsă de energie, au transmis, joi, reprezentanţii Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
Aceştia solicită participarea, alături de reprezentanţii celorlalţi actori din sectorul energetic, la dezbaterile din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor ale OUG 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022. „Este necesară o consultare cât mai largă a specialiştilor din domeniul energetic, înainte de a lua decizii ce influenţează activitatea în sector”, a declarat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER. Deşi acceptă că limitarea efectelor creşterilor de preţuri la energie electrică şi gaze naturale la clienţii finali prin compensarea unor sume din facturi este o metodă corectă, venită atât în sprijinul populaţiei, cât şi al companiilor, multe grav afectate atât de criză sanitară provocată de COVID-19 cât şi de criză energetică aflată în desfăşurare, furnizorii de energie îşi exprimă îngrijorarea că, prin modalitatea de aplicare a acestor compensări, se vor crea probleme în plus în sectorul energetic, scrie Adevărul.

„Secretul” câștigării licitațiilor publice: să ai „șapcă”. Recent, în cadrul unei dezbateri, un om de afaceri din domeniul tehnologiei informației a avut o prezentare cu un titlu incitant: „Secretul reușitei în cadrul procesului de achiziții publice”. Desigur, cei prezenți la eveniment erau curioși să afle rețeta secretă pentru câștigarea licitațiilor publice pe care urma să o dezvăluie omul de afaceri.
Cei aflați în audiență nu au așteptat prea mult. Încă de la început antreprenorul român a dezvăluit secretul și anume pentru a putea câștiga licitațiile din fonduri publice trebuie să îndeplinești o condiție simplă, dar esențială: „să ai șapcă de o anumită culoare”. Este, evident, o glumă. Amară. Vă aduceți probabil aminte de bancul cu șapca, la fel și pentru licitațiile publice…
Este un mod glumeț de a vorbi despre un subiect extrem de serios. De altfel, antreprenorul a renunțat rapid la abordarea anecdotică a temei și a vorbit despre ce se întâmplă în materie de achiziții publice, scrie RFI.

Șeful BAAR spune totul despre RCA, după falimentul City Insurance: „Prețul e mai puțin important… La volan ești în posesia unei arme”. De ce scumpirea RCA nu se va opri aici?
Mădălin Roșu, președintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule (BAAR), organism care adună toți asigurătorii RCA din România și care gestionează relația cu sistemul internațional Carte Verde, apreciază că înainte de a ne gândi la prețul asigurării trebuie să conștientizăm utilitatea acesteia. Roșu critică reacțiile vehemente ale anumitor organizații despre care spune că nu au legătură cu asigurările și lasă de înțeles că fără schimbarea legii prețurile vor continua să crească, mai ales în contextul falimentului City Insurance. Până acum, imediat după falimentul City Insurance, toate companiile care concurau firma falimentară au crescut prețurile cu până la 100%, cu o medie între 25% și 40%, în funcție de mașină și șofer., scrie Economica.net.

Steven van Groningen, Raiffeisen Bank: Când am venit consultant la BNR în anii ’90 nu am crezut că o să ajung să lucrez apoi aproape toată viaţa în România. Pentru mine a fost o călătorie incredibilă, ce am făcut aici nu aş fi putut să fac vreodată în Olanda.
Steven van Groningen, 64 de ani în decembrie, este unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri din România. De 20 de ani conduce Raiffeisen Bank, dar spune că nu şi-a imaginat niciodată că va lucra atât de mult în România şi că toată cariera lui de bancher va fi legată de această ţară. În 1993, printr-o întâmplare, un prieten i-a atras atenţia despre o oportunitate în România, de a fi consultant un an la Banca Naţională într-un proiect legat de modernizarea sistemului de plăţi. El lucra atunci la o firmă de IT.
De fapt, eu am venit pentru prima dată la Banca Naţională în ’90-’91 când, împreună cu o firmă de IT din Olanda, încercam să obţinem un contract.
Trebuie spus că Steven van Groningen era căsătorit din 1986 cu Valeria Răcilă, fostă canotoare olimpică în echipa României. De altfel, şi van Groningen a fost membru în echipa de canotaj a Olandei.
În august 1993 am început să lucrez în acest contract de consultanţă la BNR, încercând să desenăm un sistem de plăţi care să ajute sistemul bancar, spune el. La vremea respectivă, fiecare sucursală, fiecare bancă îşi făcea propriul clearing, iar un ordin de plată de la Oradea la Constanţa era procesat în foarte multe zile. „De fapt, fiecare bancă încerca să păstreze cât mai mult timp banii la ea.”
Ce-şi aminteşte van Groningen de la primul contact cu BNR a fost sala de consiliu – impresionantă -, dar şi faptul că era destul de frig. Era pregătit pentru acest lucru, având în vedere că în fiecare an venea în România, stătea la hotel Bucureşti, unde nu era lumină pe coridor.
Împreună cu BNR şi Asociaţia Română a Băncilor, care tocmai se înfiinţase, cu Dan Pascariu şi Radu Gheţea se încerca formarea unui sistem de plată centralizat, care să susţină operaţiunile bancare şi care să reducă timpul de procesare a plăţilor, scrie ZF.

Afacerea Huila: Chirica ne-a dat 18 milioane de dolari gaură la buget în jaful deceniului
* Veolia a anunțat rezilierea contractului cu Primăria în luna ianuarie 2021, iar documentul a fost semnat efectiv în aprilie
* Mihai Chirica avea timp să cumpere cărbune pentru iarnă încă din luna iunie, când era 70 de dolari tona
* Îl va lua în noiembrie cu 270 de dolari tona. Pierderea este imensă și nu există nicio justificare, pur și simplu primarului nu i-a păsat
* Diferența de preț înseamnă o gaură de 18 milioane de dolari la bugetul local. Cu acești bani făceai o Sală Polivalentă sau pasajul subteran din Podu Roș
* Veolia a plecat din cauza pierderilor, perspectivele fiind și mai sumbre, odată cu scumpirea gazului
* Mihai Chirica exploatează CET cu o pierdere asumată în aceasta iarnă cuprinsă între 5 și 10 milioane de euro
* Gaura produsă e premeditată: timp de 6 ani, Administrația Chirica n-a transformat punctele termice în centrale de cvartal, pe gaz metan
* Jaful e total: Primăria refuză oficial să spună câte apartamente mai sunt branșate la sistemul centralizat de termoficare, pentru că pe baza unor cifre umflate s-au luat bani europeni pentru dezvoltare
Citește articolul în ReporterIS

În primele opt luni din 2021 creditul neguvernamental s-a majorat cu o dinamică medie anuală de 9%. Economisirea merge mai rapid, iar raportul credite/depozite a ajuns la 68,8%

Ritmul anual al soldului creditului neguvernamental total a accelerat de la 12,6% în iulie la 12,8% în august. Se evidențiază însă majorarea creditului acordat companiilor cu o dinamică de 12,3% ytd la 148,8 miliarde RON în primele opt luni din 2021. Bine a performat şi componenta credit pentru locuințe în lei care a urcat cu 8,3% ytd la 96,6 miliarde RON. statisticile BNR indică creșterea creditelor noi acordate populației și companiilor cu dinamici medii anuale de 47,8%, respectiv 31,2% în perioada ianuarie – august 2021. Ritmul anual al depozitelor neguvernamentale a accelerat de la 15,3% în iulie la 15,5% în august. Raportul credite-depozite a scăzut de la 69,3% în iulie la 68,8% în august, scrie FinEco24News.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend