Frica de lockdown. De ce amână România măsurile care pot salva vieți. Dincolo de limbajul juridic, unele dintre măsurile anunțate de președinte vizează restrângerea unor drepturi și, cu un guvern interimar, cu proceduri parlamentare care necesită timp, spune expertul anticorupție Laura Ștefan de la Expert Forum, e greu de crezut că măsurile pot fi mai mult decât improvizații, în ciuda gravității situației din spitale și a numărului mare de morți cauzate de Covid.„Ce se poate face, se poate face în cadrul legal actual, fără lucruri majore pentru că ele exced competențele unui guvern interimar. Acesta nu poate lua măsuri decât de administrare a treburilor curente, nu se pot decide lucruri semnificative. Pentru restrângerea de drepturi e nevoie de legislație primară adoptată de Parlament. Probabilitatea să avem un guvern până luni e foarte mică și sunt puține indicii că în Parlament s-ar putea mișca lucrurile atât de repede. Sunt totuși niște termene procedurale care trebuie respectate”, amintește Laura Ștefan, pentru Europa Liberă.

Primele arestări sub bagheta lui Kovesi pentru fraudă în sistem “Carusel TVA”. Suspecţii aveau legături cu ‘Ndrangheta. Parchetul European (EPPO) a coordonat, miercuri dimineaţa, o operaţiune în care autorităţile europene de aplicare a legii au efectuat percheziţii, arestări şi sechestre în valoare de peste 13 milioane de euro în Germania, Italia şi Bulgaria, informează Podul.ro.
Sursa citată precizează că cele 10 persoane arestate sunt suspectate de formare a unei organizaţii criminale şi de sustragere ilicită de la plata impozitelor.

3, Toți decidenții par intrați prin efracție în politică: începând cu Klaus Iohannis (care a avut nevoie de derogare de vechime pentru a candida la președinția partidului), continuând cu Florin Cîțu – și el candidat ”derogat” cu mai puțin de 5 ani de politică, și terminând cu generalul Ciucă – care tocmai a împlinit un an, un singur an, de când e politician și membru PNL, scrie Cristian Grosu în Curs de Guvernare.

Cum colectează telefoanele Android date și când spun că nu o fac. Marii producători de telefoane Android și Google sunt mai curioși despre ce fac utilizatorii decât ar trebui să fie. Utilizatorii de telefoane Android care nu vor să aibă de-a face cu reclame online personalizate, istoricul locurilor pe care le-au vizitat acum trei ani sau recomandări de știri în funcție de hobby-uri știu deja pașii de bază pentru a-și face telefonul mai privat. Aceștia vor face opt-out la orice setare sau recomandare de tracking/împărțire a datelor/analytics, vor ține serviciul de localizare mereu închis și vor înlocui aplicațiile prea interesate de urmărirea activității online cu alternative open-source.
Se pare, însă, că astfel de acțiuni nu sunt suficiente pentru a folosi telefonul într-o manieră complet privată. Sau măcar cât nu să fie identificabil. Așa susține un studiu apărut la începutul lunii octombrie, care a testat dispozitive de la câțiva producători mari de telefoane Android și a observat că, surpriză, aceștia mint atunci când oferă acele opțiuni de opt-out și colectează oricum datele.
Dacă o parte dintre aceste date colectate nu sunt neapărat intrusive și poate chiar necesare pentru a asigura calitatea anumite servicii, altele sunt suficient de specifice pentru a putea identifica pe termen lung un dispozitiv aparte, prea detaliate pentru a fi justificate prin nevoia de a îmbunătăți experiența de utilizare sau chiar sunt trimise direct către agregatoare de date sau alți dezvoltatori de aplicații, scrie Mindcraftstories.ro

Cum ne-am trezit într-o criză a energiei. Orientul Mijlociu refuză să crească producția de petrol pentru a ține prețul sus. Rusia șantajează încă o dată o Europă vulnerabilă, cu deficit drastic de gaze naturale. China nu mai cumpără cărbune din Australia (care vrea ca Beijingul să fie pedepsit pentru pandemie), așa că „înghite” cărbune de la ceilalți mari exportatori. În această criză a energiei, România trece prin prima ei iarnă pe piața liberă.
În 2020 s-a petrecut un fenomen greu de închipuit – sau de observat – în vacarmul pandemiei: consumul mondial de energie a scăzut cu 4,5%. Ultima oară când piața energiei suferea o astfel de contracție era în 1945, la finalul celui de-al Doilea Război Mondial. Dar șocul primei carantine a trecut, activitatea industrială s-a reluat, consumul mondial de bunuri este astăzi la un maxim istoric. Cererea pentru energie primară, adică toate resursele care mișcă, încălzesc și hrănesc lumea, dar și care produc bunuri și utilaje, este mai mare decât era înainte de pandemie, scrie Panorama.

Consiliul Concurenței: Durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi să fie limitată la maxim cinci ani. Consiliul Concurenței recomandă ca durata contractelor pentru executarea lucrărilor de modernizare, reparații și întreținere drumuri și străzi să fie limitată la maxim cinci ani și doar în cazuri excepționale să poată fi prelungită, ceea ce ar permite și altor jucători să intre pe această piață.
Autoritatea de concurență face această recomandare în urma finalizării unei analize sectoriale pe piața lucrărilor de modernizare, întreținere și reparații de drumuri și străzi din municipiile reședință de județ din România.
Astfel, în cadrul analizei, Consiliul Concurenței a identificat contracte a căror durată este foarte mare: 10 ani (municipiul Târgu Jiu), 12 ani (municipiul Zalău), 20 ani (municipiul Piatra-Neamț), 30 ani (municipiul Constanța) sau chiar cu perioadă nespecificată (municipiul Iași), scrie FinancialIntelligence.ro

Berteanu (Bittnet Group): În 2022 vom asista la un exod al oamenilor calificați, scârbiți de ce se întâmplă în România. Văzut de la orizont, 2022 nu arată ca un an optimist din perspectiva specialiștilor din piața muncii și a mediului de afaceri. Una din principalele concluzii ale evenimentului „Reshaping HR: Ce contează în lupta pentru atragerea și reținerea talentelor”, organizat de wall-street.ro, a fost că România se va afla din nou în postura de a nu reține talentele, și nu doar în companii, ci și în interiorul granițelor țării.
„Eu cred că economic vorbind, avem și `avantajul` de a fi între cinci și zece ani în spatele lumii civilizate (…) Mai sunt de părere că o să avem și valul cinci și valul șase pentru că nu facem nimic. Și dacă nu facem nimic, de fiecare dată se mai adaugă câte două luni de pandemie, matematic vorbind. Iar din perspectiva HR, cred că ne vom confrunta cu un alt exod al oamenilor calificați, scârbiți de ce se întâmplă în România și care nu au plecat din cauza pandemiei. Am avut ocazia să vorbesc cu câțiva oameni cu care vrem să facem business în străinătate, să încercam să facem export de inteligență românească. Cred că aș putea spune, după multă vreme, ca a fost un moment în care mi-a fost rușine de ce se întâmplă în țara mea, vorbind cu un străin. Și nu cred că sunt eu defect, cred că e un sentiment pe care mulți oameni educați îl au și cred că o să avem problema să ținem oamenii în țară, nu în companii”, a declarat Dan Berteanu, VP of Education la Bittnet Group, pentru wall-street.ro

Banca Națională vrea să frâneze avântul creditării ipotecare din pandemie, stabilind de la 1 ianuarie 2022 un nou avans minim la împrumuturile pentru investiții imobiliare. BNR a stabilit noi condiții pentru accesarea unui credit ipotecar, în cadrul unui proiect de regulament pentru modificarea și completarea Regulamentului Băncii Naţionale a României nr. 17/2012 privind unele condiții de creditare. Noile măsuri trebuie aplicate de băncile comerciale începând cu 1 ianuarie 2022.
Astfel, la articolul 18, după alineatul (4) se introduce un nou alineat, alineatul (4), cu următorul cuprins: „(4) În cazul creditelor acordate pentru achiziția unui imobil care nu este destinat a fi utilizat ca locuință pentru folosință proprie și permanentă/continuă a debitorului, limitele prevăzute la alin. (1)-(3) se reduc cu 10 puncte procentuale.”
În esență, practic, se determină majorarea avansului minim necesar în cazul unui împrumut pentru locuință, de la 15% la 25% pentru un credit în lei, de la 25% la 35% pentru un împrumut în euro și de la 40% la 50% pentru o finanțare în altă valută. Noile modificări vizează numai debitorii care accesează un credit ipotecar pentru achiziția unei locuințe de vacanță sau sub forma unei investiții, scrie bankingnews.ro

Furnizorii de energie susţin că măsurile luate pentru compensarea facturilor la utilităţi ar putea duce la creşteri de preţ sau chiar lipsă de energie. Ultima formă a OUG 118/2021, votată în Senat şi aflată în dezbatere la Camera Deputaţilor, prin care se doreşte compensarea facturilor la utilităţi, ar putea duce la creşteri de preţ sau chiar lipsă de energie, au transmis, joi, reprezentanţii Asociaţiei Furnizorilor de Energie din România (AFEER).
Aceştia solicită participarea, alături de reprezentanţii celorlalţi actori din sectorul energetic, la dezbaterile din comisiile de specialitate ale Camerei Deputaţilor ale OUG 118/2021 privind stabilirea unei scheme de compensare pentru consumul de energie electrică şi gaze naturale pentru sezonul rece 2021-2022. „Este necesară o consultare cât mai largă a specialiştilor din domeniul energetic, înainte de a lua decizii ce influenţează activitatea în sector”, a declarat Laurenţiu Urluescu, preşedintele AFEER. Deşi acceptă că limitarea efectelor creşterilor de preţuri la energie electrică şi gaze naturale la clienţii finali prin compensarea unor sume din facturi este o metodă corectă, venită atât în sprijinul populaţiei, cât şi al companiilor, multe grav afectate atât de criză sanitară provocată de COVID-19 cât şi de criză energetică aflată în desfăşurare, furnizorii de energie îşi exprimă îngrijorarea că, prin modalitatea de aplicare a acestor compensări, se vor crea probleme în plus în sectorul energetic, scrie Adevărul.

„Secretul” câștigării licitațiilor publice: să ai „șapcă”. Recent, în cadrul unei dezbateri, un om de afaceri din domeniul tehnologiei informației a avut o prezentare cu un titlu incitant: „Secretul reușitei în cadrul procesului de achiziții publice”. Desigur, cei prezenți la eveniment erau curioși să afle rețeta secretă pentru câștigarea licitațiilor publice pe care urma să o dezvăluie omul de afaceri.
Cei aflați în audiență nu au așteptat prea mult. Încă de la început antreprenorul român a dezvăluit secretul și anume pentru a putea câștiga licitațiile din fonduri publice trebuie să îndeplinești o condiție simplă, dar esențială: „să ai șapcă de o anumită culoare”. Este, evident, o glumă. Amară. Vă aduceți probabil aminte de bancul cu șapca, la fel și pentru licitațiile publice…
Este un mod glumeț de a vorbi despre un subiect extrem de serios. De altfel, antreprenorul a renunțat rapid la abordarea anecdotică a temei și a vorbit despre ce se întâmplă în materie de achiziții publice, scrie RFI.

Șeful BAAR spune totul despre RCA, după falimentul City Insurance: „Prețul e mai puțin important… La volan ești în posesia unei arme”. De ce scumpirea RCA nu se va opri aici?
Mădălin Roșu, președintele Biroului Asigurătorilor de Autovehicule (BAAR), organism care adună toți asigurătorii RCA din România și care gestionează relația cu sistemul internațional Carte Verde, apreciază că înainte de a ne gândi la prețul asigurării trebuie să conștientizăm utilitatea acesteia. Roșu critică reacțiile vehemente ale anumitor organizații despre care spune că nu au legătură cu asigurările și lasă de înțeles că fără schimbarea legii prețurile vor continua să crească, mai ales în contextul falimentului City Insurance. Până acum, imediat după falimentul City Insurance, toate companiile care concurau firma falimentară au crescut prețurile cu până la 100%, cu o medie între 25% și 40%, în funcție de mașină și șofer., scrie Economica.net.

Steven van Groningen, Raiffeisen Bank: Când am venit consultant la BNR în anii ’90 nu am crezut că o să ajung să lucrez apoi aproape toată viaţa în România. Pentru mine a fost o călătorie incredibilă, ce am făcut aici nu aş fi putut să fac vreodată în Olanda. Steven van Groningen, 64 de ani în decembrie, este unul dintre cei mai cunoscuţi bancheri din România. De 20 de ani conduce Raiffeisen Bank, dar spune că nu şi-a imaginat niciodată că va lucra atât de mult în România şi că toată cariera lui de bancher va fi legată de această ţară. În 1993, printr-o întâmplare, un prieten i-a atras atenţia despre o oportunitate în România, de a fi consultant un an la Banca Naţională într-un proiect legat de modernizarea sistemului de plăţi. El lucra atunci la o firmă de IT.
De fapt, eu am venit pentru prima dată la Banca Naţională în ’90-’91 când, împreună cu o firmă de IT din Olanda, încercam să obţinem un contract.
Trebuie spus că Steven van Groningen era căsătorit din 1986 cu Valeria Răcilă, fostă canotoare olimpică în echipa României. De altfel, şi van Groningen a fost membru în echipa de canotaj a Olandei.
În august 1993 am început să lucrez în acest contract de consultanţă la BNR, încercând să desenăm un sistem de plăţi care să ajute sistemul bancar, spune el. La vremea respectivă, fiecare sucursală, fiecare bancă îşi făcea propriul clearing, iar un ordin de plată de la Oradea la Constanţa era procesat în foarte multe zile. „De fapt, fiecare bancă încerca să păstreze cât mai mult timp banii la ea.”
Ce-şi aminteşte van Groningen de la primul contact cu BNR a fost sala de consiliu – impresionantă -, dar şi faptul că era destul de frig. Era pregătit pentru acest lucru, având în vedere că în fiecare an venea în România, stătea la hotel Bucureşti, unde nu era lumină pe coridor.
Împreună cu BNR şi Asociaţia Română a Băncilor, care tocmai se înfiinţase, cu Dan Pascariu şi Radu Gheţea se încerca formarea unui sistem de plată centralizat, care să susţină operaţiunile bancare şi care să reducă timpul de procesare a plăţilor, scrie ZF.

Ritmul anual al soldului creditului neguvernamental total a accelerat de la 12,6% în iulie la 12,8% în august. Se evidențiază însă majorarea creditului acordat companiilor cu o dinamică de 12,3% ytd la 148,8 miliarde RON în primele opt luni din 2021. Bine a performat şi componenta credit pentru locuințe în lei care a urcat cu 8,3% ytd la 96,6 miliarde RON. statisticile BNR indică creșterea creditelor noi acordate populației și companiilor cu dinamici medii anuale de 47,8%, respectiv 31,2% în perioada ianuarie – august 2021. Ritmul anual al depozitelor neguvernamentale a accelerat de la 15,3% în iulie la 15,5% în august. Raportul credite-depozite a scăzut de la 69,3% în iulie la 68,8% în august, scrie FinEco24News.