Pe 11 decembrie intră în vigoare noul Mers al Trenurilor și vor fi în continuare trenuri pline între București și Brașov, mai ales că DN1 devine tot mai insuportabil. Câte trenuri vor fi între Brașov și București în noul Mers, cât durează călătoria, cât costă și ce companii sunt? La final puteți citi câteva curiozități despre istoria călătoriei cu trenul între aceste două orașe.

Tren al CFR CalatoriFoto: Stefania Gal

Câte trenuri vor fi și cât timp durează călătoria București – Brașov și retur

Sunt în jurul a 35 de trenuri pe sens, dintre care două pleacă de la București Basarab, iar restul, de la Gara de Nord. Cel mai rapid este trenul IC 536 care face 2 ore și 13 minute. În medie, călătoria durează cam 2 ore și 30 – 40 minute, iar cel mai lent este un tren Regio de la CFR, cu 4 ore și 23 minute. De la Brașov la București cel mai rapid tren este un IC care face 2 ore și 16 minute.

Câte companii sunt și cât costă biletul

CFR Călători are cam 20 de trenuri, Regio Călători are șase, Astra TC are patru, Softrans are patru și Transferoviar are două.

La trenurile de rang Regio biletul costă 28 lei, la Regio Express este 32 de lei, la IR este 59 lei, iar la IC biletul costă 64 de lei. Companiile private au trenuri R și RE, iar CFR Călători are și IR și, mai nou, IC.

Ce se schimbă față de 2022

La unele trenuri cresc timpii de mers între București și Ploiești, iar trenurile celor de la Regio Călători vor avea cam jumătate dintre opririle pe care le au în prezent. Mai exact, în loc de 19 opriri, vor fi numai 10. Cel mai rapid tren al acestei companii private va face 2 ore și 40 de minute.

La aceste trenuri ale Regio C timpii de călătorie vor scădea cu 15-20 de minute, o schimbare fiind că nu vor mai opri în stații precum Breaza, Poiana Țapului, Florești Prahova și Dârste. În aceste stații vor opri doar trenurile CFR Călători și partea rea este că în acele gări vor fi mult mai puține trenuri pe zi (spre exemplu, la Dârste vor opri doar șapte trenuri pe zi, față de 13 în actualul Mers).

O schimbare este și că trenurile Softrans vor opri în mai multe stații și timpul de călătorie va crește cu aproximativ 10 minute. În loc de 7 opriri vor fi 10.

Trenuri Transferoviar au șapte opriri intermediare.

La trenurile CFR Călători, IC-urile opresc doar la Ploiești, internaționalele au șase opriri, iar trenurile Regio au cam 30 de opriri.

O schimbare despre care s-a scris mult ține și de faptul că se introduc trenuri Intercity. Vor fi două pe sens, iar biletul va costa cu 5 lei mai mult decât la IR și cu 30 peste Regio.

Când să-ți iei bilet

Pentru intervalul vineri-duminică este bine să-ți iei bilet măcar cu o zi înainte dacă mergi vineri spre Brașov, iar duminică spre București. În cazul sărbătorilor merită cumpărat biletul cu 3-4 zile înainte.

Extrem de aglomerate vor fi trenurile care pleacă sâmbătă din Gara de Nord între orele 8 și 10. De la Brașov sunt foarte pline trenurile care pleacă duminica între orele 14 și 18. La acestea trebuie luate biletele mai din timp.

Din fericire sunt destul de multe trenuri și ele chiar reprezintă o alternativă bună la mașină.

Sunt foarte pline în timpul săptămânii trenurile de seară între București și Ploiești, fiind mulți navetiști, atât pe trenurile R, cât și pe cele Intercity de la CFR.

Ce viteze ating trenurile între Brașov și București

Cele mai rapide trenuri ale CFR Călători – spre exemplu IC-urile și internaționalele „Dacia” și „Ister” ating 140 km/h între Chitila și Brazi și în zona Buda – Florești Prahova. Între Câmpina și Comarnic maxima este 100 km/h, dar vitezele maxime scad apoi pe Valea Prahovei, la cel mult 90 km/h între Sinaia și Bușteni. Între Predeal și Dârste viteza nu trece de 65 km/h, linia având nevoie de modernizări.

Trenurile CFR Călători care opresc în toate stațiile nu depășesc 100 km/h între București și Câmpina și apoi rar trec de 85 km/h.

Trenurile private ating 120 km/h între Chitila și Brazi și 80 km/h între Sinaia și Predeal.

De la Predeal la Brașov, cele mai rapide trenuri fac 34 de minute, viteza medie fiind 42 km/h și cea a garniturilor care opresc în cele trei stații intermediare este 38 km/h.

În 1978, linia era modernă și trenurile cu rang de Rapid făceau 24 de minute. Nici în 2005 nu era rău: 28 de minute fără oprire și 37 de minute cu patru opriri (pe atunci exista halta Tunel Mare, la 5 km de Predeal.

Când pleacă ultimul tren

Din București spre Brașov nu mai este niciun tren după ora 21.01, ultimul fiind un IRN de la CFR. Ultimul tren pleacă la ora 20.30 din Brașov spre București.

Curiozități istorice despre drumul cu trenul între Brașov și București

• Trenurile circulă din 1879 între Brașov și București, iar călătoria dura atunci peste 7 ore și fiindcă la Predeal era graniță și se staționa mult. La 1934 cele mai rapide trenuri făceau sub 3 ore și jumătate, iar spre 1960 timpii au scăzut la sub 3 ore.

• Între Florești și Buda, dar și între Brazi și Buftea câteva trenuri de test au depășit 200 km/h. Viteza maximă pentru trenurile de pasageri este acum de 140 km/h.

• Pe cei 166 km sunt două tuneluri lângă Predeal, dar în trecut erau patru pe traseu (unul la Bușteni și altul la Posada) Nu se mai circulă pe ele de câteva zeci de ani.

• Cel mai rapid tren convențional de călători care a circulat între cele două orașe a fost unul care a circulat în 1978 și făcea două ore și trei minute.

• Pe 21 ianuarie 2015 un tren de probă cu cinci vagoane a parcurs distanța dintre București și Brașov în sub două ore, premieră pentru tronsonul de pe magistrala 300. Locomotiva a fost un model Softronic „Transmontana” 480-001, iar recordul de 118 minute a fost realizat pe relația Brașov-București când trenul a rulat fără oprire. Viteza media a fost 84 km/h.

• Unul dintre cele mai lente trenuri din epoca modernă între cele două orașe a circulat în 2002: un Personal făcea aproape 5 ore, staționând 33 de minute la Predeal. Timpii mari se explică prin faptul că erau în curs lucrări ample de modernizare.

• Cea mai frumoasă gară de pe traseu este cea din Sinaia, iar clădirea din prezent datează de la 1913. Lângă gară se află un corp separat care a fost construit în 1886 pentru uzul familiei regale. Ulterior, între 1937 și 1938 a fost construită o a doua gară regală.

• Cu porțiunea Brașov – Predeal s-a început electrificarea rețelei feroviare românești, în anii ’60. Vitezele medii au crescut după acel moment și a crescut mult și numărul trenurilor de marfă și tonajul acestora.