Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Bolnavii de cancer reprezintă un grup vulnerabil pentru Covid-19 și NU există o abordare universal valabilă în oncologia medicală

Publicat

in

Bolnavii de cancer reprezintă un grup vulnerabil pentru Covid-19. Un studiu american a scos la iveală o rată de deces de cinci ori mai mare în rândul pacienților cu cancer cu vârsta sub 50 de ani comparativ cu cei din aceeași categorie de vârstă fără cancer. Recent, Societatea Română de Cardiologie a precizat că între 10% și 12% dintre infecțiile cu SARS-CoV-2 se datorează bolilor cardiovasculare, în timp ce cancerul este implicat în 6% dintre aceste cazuri, potrivit 360medical.ro.

Chiar dacă rata de mortalitate cea mai mare este înregistrată la pacienții cardiaci, nu se poate neglija procentul atribuit bolilor oncologice, sunt de părere medicii oncologi.

Citește și: Lista persoanelor cu funcţii de conducere din Arad care au plătit la PSD pentru menţinerea în funcţii – Supărările generate de inegalitatea cotizaţiilor – dosar

Conf. univ. dr. Dana Lucia Stănculeanu, șefa Clinicii Oncologie Medicală I din cadrul Institutului Oncologic „Prof. Dr. Al. Trestioreanu” București și președinte al Comitetului Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR), a atras atenția că pacienții oncologici sunt la risc vital, atât din cauza patologiei de fond, cât și din cauza amenințării cu SARS-CoV-2.

În opinia specialistei, este necesară implementarea unor măsuri pentru a minimiza expunerea acestor bolnavi la noul coronavirus. În cadrul campaniei ,,Asumă-ți să fii sănătos!”, derulată de UMF ,,Carol Davila” București – Facultatea de Medicină, conf. dr. Dana Lucia Stănculeanu mărturisește într-un comunicat faptul că ,,îngrijirea pacienților cu boli neoplazice în perioada pandemiei generate de coronavirusul SARS-CoV-2 a reprezentat o încercare pentru practica medicală curentă a oncologilor.

Pacienții cu cancer au riscuri mai mari de complicații și de deces din cauza Covid-19 decât populația generală, având un sistem imun deficitar marcat de limfopenie sau neutropenie, atât din cauza imunosupresiei produse de boală, cât și din cauza tratamentelor antineoplazice, precum chimioterapia, radioterapia și chirurgia. S-a promovat găsirea unui compromis rezonabil între riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și riscul de evoluție a bolii oncologice, în condițiile amânării tratamentului de specialitate”.

Bolnavii de cancer sunt cei mai vulnerabili în fața infecțiilor virale de tip gripal, riscul acestora de a fi internați fiind de 4 ori mai mare, iar riscul de deces este de 10 ori mai mare.

Acest risc excesiv pare deosebit de marcat la cei cu limfopenie sau neutropenie, caracteristică frecvent întâlnită la pacienții tratați cu chimioterapie sau la cei care au primit mai multe linii de tratament oncologic.

Oncologia medicală în perioada pandemiei SARS-CoV2

Redăm mai jos, opinia conf. univ. dr. Dana Lucia Stănculeanu cu privire la vulnerabilitatea pacienților oncologici în fața COVID-19.

,Datele din literatură privind riscurile și severitatea bolii infecțioase COVID-19 la pacienții cu cancer sunt în curs de evoluție, indicând faptul că aceștia reprezintă o categorie la risc crescut și sunt mai vulnerabili față de infecția virală, comparativ cu populația generală. Într-un studiu observațional din Wuhan, China, la cei 105 pacienți cu cancer internați pentru COVID-19, riscul de deces, precum și ratele de simptome severe și de necesitate a ventilației mecanice au fost mai mari comparativ cu cele ale pacienților fără boli ocologice.

Risc crescut de evoluție mai severă în prezența COVID-19

În plus, o evoluție mai severă s-a înregistrat la pacienții cu neoplazii hematologice, cancer pulmonar și cancere în stadii metastatice. (Dai M, et al, Patients with Cancer Appear More Vulnerable to SARS-COV-2: A Multicenter Study during the COVID-19 Outbreak, Cancer Discovery, 2020) Rezultatele aceluiași studiu sugerează că diversele tipuri de tratamente primite de pacienții oncologici au o influență diferită asupra evoluției și ratelor de deces. Astfel, pacienții aflați sub tratament imunoterapic și infectați cu coronavirusul SARS-CoV-2 au înregistrat cele mai mari procente de deces și de simptomatologie severă, preponderent prin dezvoltarea sindromului de detresă respiratorie acută. În schimb, nu a existat o diferență semnificativă între pacienții aflați în cursul tratamentului oncologic și cei cu istoric de neoplazie, ambele categorii având un risc crescut de a evolua mai sever în prezența COVID-19, față de pacienții non-oncologici.

Având în vedere caracteristicile cunoscute până în prezent ale pacienților cu cancer și COVID-19, s-a recomandat atât screening-ul infecției cu coronavirus în cazul celor care urmează să primească tratamente antineoplazice (chimioterapie, terapie țintită, imunoterapie), cât și evitarea unui astfel de tratament imunosupresiv în cazul unui test de screening pozitiv. (Zhang L, et al. Clinical characteristics of COVID-19-infected cancer patients: A retrospective case study in three hospitals within Wuhan, China. Annals of Oncology. 2020) Ghidul Societății Americane de Boli Infecțioase recomandă testarea de ARN SARS-CoV-2 (prin tehnica RT-PCR) la pacienții asimptomatici înainte de procedurile imunosupresive (chimioterapie citotoxică, transplant de organe solide sau celule stem, terapie biologică cu acțiune prelungită, imunoterapie sau glucocorticoizi în doze mari). Cu toate acestea, practica este variabilă, depinzând de disponibilitatea testelor și facilitățile unităților medicale. Unele instituții testează de rutină toți bolnavii oncologici cu 48-72 de ore înainte de terapiile imunosupresive, în timp ce altele testează doar pacienții simptomatici.

Rată de deces de cinci ori mai mare

Într-un alt studiu din New York, SUA, care a inclus 5700 de pacienți cu COVID-19, dintre care 334 au avut cancer, pacienții cu vârsta sub 50 de ani au avut o rată de mortalitate de cinci ori mai mare decât cei din aceeași categorie de vârstă fără cancer. Mai mult decât atât, pacienții oncologici cu vârsta cuprinsă între 66 și 80 de ani au avut o probabilitate mai mare de a fi intubați decât cei din aceeași grupă de vârstă fără cancer. (Miyashita H, et al. Do Patients with Cancer Have a Poorer Prognosis of COVID-19? An Experience in New York City. Annals of Oncology. 2020) În Italia, aflată pe primele locuri ca incidență a cazurilor de COVID-19, un studiu retrospectiv arată că 20,3% dintre pacienții cu COVID-19 în rândul cărora s-au înregistrat decese aveau cancer (activ). Rata de mortalitate a fost cea mai mare la pacienții cu boli cardiace (boală cardiacă ischemică și fibrilație atrială – 54,5%) și diabet zaharat (35,5%), însă nu se poate neglija procentul atribuit bolilor oncologice. (Onder G, et al. Case-fatality rate and characteristics of patients dying in relation to COVID-19 in Italy. Jama. 2020)

Aceste date susțin faptul că pacienții cu cancer reprezintă un grup vulnerabil pentru COVID-19 și este necesară implementarea unor măsuri pentru a minimiza expunerea lor la SARS-CoV-2. Din păcate, nu există o abordare universal valabilă în oncologia medicală pe perioada pandemiei COVID-19, iar deciziile terapeutice sau de urmărire diferă de la caz la caz. Heterogenitatea tipurilor de cancer, stadiile variabile în care acestea sunt diagnosticate și tratate, precum și caracteristicile diferite ale pacienților sunt factori care se iau în considerare pentru decizia individualizată, medicul oncolog punând în balanță riscul de infecție cu SARS-CoV-2 și beneficiile administrării terapiei oncologice. În cazul în care se hotărăște că tratamentul oncologic nu poate fi amânat, este necesară luarea tuturor măsurilor de siguranță pentru a proteja pacienții de infectarea cu noul coronavirus, inclusiv un „triaj telefonic” în ziua anterioară programării, pentru a identifica eventuale simptome sugestive de COVID-19.

Ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte

Provocarea medicilor oncologi este cu atât mai mare, cu cât se pune problema diagnosticului diferențial bazat pe imagistică (CT toracic) între metastaze pulmonare prin diseminare limfatică (progresie de boală oncologică),  pneumonite induse ca reacții adverse la tratamentele anti-neoplazice (de exemplu inhibitorii punctelor de control, gemcitabina, inhibitorii mTOR) și infecția virală ce determină COVID-19. Testarea pentru coronavirus este necesară în astfel de situații, iar tratamentul trebuie temporizat până se infirmă diagnosticul de COVID-19.

Au fost propuse diverse abordări, atât în recomandările internaționale ale societăților de oncologie, cât și în comunicatul redactat de Comitetul Director al Societății Naționale de Oncologie Medicală din România (SNOMR), încă de începutul instaurării stării de urgență.

În afara măsurilor generale recomandate de Ministerul Sănătații în legătură cu asistența medicală, SNOMR consideră că pentru activitatea specifică în oncologie, sunt necesare o serie de măsuri suplimentare, axate în principal pe reducerea aglomerării în serviciile de oncologie. Astfel, pacienții care necesită exclusiv îngrijiri paliative sunt îndrumați către alte unități medicale sau centre paliative specializate, încercându-se și o ierarhizare prioritară a tratamentelor oncologice pe 4 trepte :pacienți tratați cu intenție curativă (I), pacienți tratați cu intenție paliativă, în prima linie terapeutică (II), pacienți tratați cu intenție paliativă < 70 ani (III) și alți pacienți tratați cu intenție paliativă (IV).

Se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu

De asemenea, s-au încurajat alternativele la spitalizarea convențională, de exemplu prin favorizarea formelor orale de tratament și adminsitrarea lor acasă pentru pacienții care urmează tratamente intravenoase disponibile și în formă orală (vinorelbină, capecitabină, ciclofosfamidă etc.) sau pentru pacienții care urmează tratament intravenos sau oral fără ca datele din literatură să sugereze o superioritate clară a unei strategii față de cealaltă (exemplu cancer de sân metastatic cu indicație potențială pentru chimioterapie intravenoasă sau hormonoterapie).

În cazul pacienților cu cancer metastatic cu creștere lentă și controlat luni întregi de aceeași terapie (de exemplu cancer de sân, colorectal, cancer de prostată etc), se pot lua în considerare pauzele terapeutice pe termen limitat, la indicația medicului curant care cunoaște îndeaproape evoluția pacientului, cu limitarea imunosupresiei acestuia și a expunerii la infecția cu coronavirus prin părăsirea locuinței pentru a se prezenta la spital.

În situațiile în care este posibil, se preferă recoltarea de probe de laborator la domiciliu și trimiterea rezultatelor acestora în sistem electronic (e-mail, telefon), pentru a scurta timpul de așteptare al pacienților în spital. Tot pentru limitarea timpului petrecut de pacienți în spital, s-a recomandat înlocuirea schemelor de tratament prelungit (de exemplu PEV 4-6 ore, scheme ziua 1-3 sau 1-5) cu alternative mai scurte de 1-2 zile (atunci când este posibil, în limite de siguranță), administrarea imunoterapiei la 4 sau 6 săptămâni (în loc de 2 sau 3 săptămâni), a bisfosfonaților la 3 luni (în loc de lunar) sau a schemelor săptămânale cu cele la 21 zile”.

Măsurile recomandate de SNOMR pentru a reduce impactul pandemiei de COVID-19 asupra asistenței medicale oncologice se regăsesc în întregime pe site-ul oficial al Societății: https://snomr.ro/masuri-recomandate-reducerii-impactului-pandemiei-covid-19-asupra-pacientilor-oncologici-asupra-serviciilor-de-oncologie/, precum și Adresa SNOMR către Ministerul Sănătății: https://snomr.ro/adresa-snomr-ministerul-sanatatii-covid19/.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

FACEBOOK poate lua o măsură RADICALĂ: Ar putea INTERZICE publicitatea politică înaintea alegerilor prezidenţiale americane

Publicat

in

De

Facebook analizează dacă să interzică publicitatea politică pe platforma sa de socializare, în Statele Unite, înainte de alegerile prezidenţiale americane din 3 noiembrie, potrivit unor surse citate vineri de Bloomberg, transmite Reuters, potrivit news.ro.

Deocamdată doar se discută posibilitatea de a interzice publicitatea politică şi nu a fost luată încă o decizie.

Un purtător de cuvânt al companiei a spus că Facebook nu comentează informaţia.

Citește și: Coronavirus într-o mare redacție tv din București? postul interzice divulgarea de informații/ SURSE

Facebook a fost criticată pentru politica sa de a excepta publicitatea politică de verificarea faptelor afirmate. Anul trecut, Twitter a interzis reclamele politice, dar Facebook a afirmat că nu vrea să îngrădească discursul politic.

Campaniile preşedintelui Donald Trump şi candidatului democrat Joe Biden nu au răspuns imediat solicitărilor de comantarii.

Luna trecută, campania Biden a publicat o scrisoare deschisă adresată directorului general al Facebook Mark Zuckerberg, în care a cerut companiei să verifice faptele prezentate în reclamele politice, în cele două săptămâni de dinaintea alegerilor.

Într-o postare făcută vineri pe Twitter, directorul pentru sectorul digital al campaniei Biden, Rob Flaherty, s-a referit la problema dezinformării prin intermediul conţinutului neplătit de pe site.

Citește și: VERDICT POLITIC cu Dana Budeanu, episodul 86: A început DICTATURA! Statul poate să-ți ia copiii

”Trebuie să reamintesc că problemele Facebook sunt în proporţie de 80% legate de conţinutul neplătit şi tot ceea ce fac în privinţa conţinutului plătit este o tentativă de a distrage atenţia”, a scris Flaherty pe Twitter.

Peste 900 de advertiseri s-au înscris într-un boicot împotriva Facebook organizat de organizaţii pentru protejarea drepturilor civile, pentru a presa compania să ia măsuri concrete pentru a bloca răspândirea urii şi a dezinformării, în urma morţii afro-americanului George Floyd în timp ce se afla în custodia poliţiei.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Atenție, călători! Poliția Capitalei dă amenzi în mijloacele de transport în comun

Publicat

in

De

Poliția Capitalei a anunțat că în ultima săptămână, împreună cu polițiștii locali, a aplicat peste 1.100 de amenzi pentru nerespectarea regulilor de protecție în mijloacele de transport în comun.

Citește și: Raluca Turcan scapă porumbelul: prioritatea noastră este organizarea alegerilor

Direcția Generală de Poliţie a Municipiului București a anunțat că a continuat acțiunile de verificare a modului în care sunt respectate măsurile de protecție împotriva infectării cu COVID-19 în mijloacele de transport în comun, informează Mediafax.

Amenzile aplicate într-o săptămână ajung la aproape 160.000 de lei.

„Pe parcursul celor 7 zile, în urma verificărilor efectuate, în care au fost implicați și reprezentanți ai Poliției Locale, au fost constatate și aplicate 1.127 sancțiuni contravenționale, în valoare de 158.200 lei”, a anunțat Poliția Capitalei.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend