Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Bolnavii Covid-19 rămân cu sechele neurologice. Medic de la Institutul de Recuperare: ‘Numărul lor a crescut semnificativ’

Publicat

in

Medicul Brânduşa Mitoiu, medic primar de recuperare medicală la Institutul Naţional de Recuperare, Medicină Fizică şi Balneoclimatologie a explicat pentru agenția News.ro că de la începutul acestui an au început să vină la institut pentru recuperare tot mai mulţi pacienţi cu sechele neurologice post-Covid. Specialistul spune că o parte dintre pacienţii care ajung aici au deficit locomotor sever şi că recuperarea lor poate dura şi câteva săpătămâni. Medicul spune că a observat în cazul celor pe care îi tratează şi o stare de oboseală accentuată, dar şi un sindrom inflamator crescut, chiar pe o perioadă de câteva luni, fapt care le îngreunează activităţile zilnice.

Citește și: Încă o angajare CONTROVERSATĂ făcută de PNL: fata unui fost ștab din SRI, angajată pe post de consilier la un primar PNL

Medicul Brânduşa Mitoiu: Vin pacienţi care au tulburare a controlului motor, deci cu un deficit motor, în special pe membrele inferioare, uneori şi pe cele superioare, deci tetra sau parapareză, care poate varia ca intensitate

“Ei au început să vină încă de anul trecut, sigur că într-o proporţie din ce în ce mai crescătoare, numărul lor a crescut semnificativ la începutul acestui an.

Prin ianuarie probabil că şi colegii noştri din celelalte spitale unde ei au fost trataţi pentru boala de fond şi problemele asociate au îndrăznit să trimită mai mulţi către noi.

Majoritatea pacienţilor au probleme neurologice, periferice sau cele legate de zona centrală, care includ tulburări de mers, probleme de locomoţie în general, asociate sau nu unor sechele respiratorii după boala covid.

Citește și: INEDIT Confesiunile unui călugăr în timpul pandemiei: Mi-e frică de o viitoare ‘castă a talibanilor’ ortodocși!

Vin pacienţi care au tulburare a controlului motor, deci cu un deficit motor, în special pe membrele inferioare, uneori şi pe cele superioare, deci tetra sau parapareză, care poate varia ca intensitate. Am avut şi pacienţi cu un deficit mai uşor şi alţii cu un deficit aproape complet al controlului motor şi atunci programul de recuperare s-a adresat specific, fiecăruia în parte”, a declarat pentru News.ro dr. Brânduşa Mitoiu, care lucrează la Institutul de Recuperare din Capitală.

La Institutul de Recuperare ajung pacienţi care, după vindecarea de COVID-19 rămân cu deficit locomotor sever. Recuperarea lor este una de durată, iar acţiuni normale precum mersul pot fi recăpătate spre finalul programului de recuperare. Medicii de aici au observat în cazul unora dintre pacienţi oboseala accentuată şi sindromul inflamator post-COVID, care a persistat o perioadă mai lungă de timp. Pentru fiecare caz în parte, recuperarea este personalizată şi făcută sub atenta supraveghere a unui kinetoterapeut.

“La noi ajung cei care au tulburări importante, ceilalţi s-au rezumat la a face un program de recuperare ghidat de un kinetoterapeut, sub îndrumarea unui medic la domiciliu, pentru că probabil aşa îşi doreau şi ei, şi familia după o perioadă lungă în care au stat internaţi în spital.

Recuperarea celor care au deficit locomotor sever durează câteva săptămâni, în zona de reacomodare cu gesturile mari, pentru a putea realiza transferurile în pat, la marginea patului, apoi ridicarea în ortostatism ( n.red în picioare), şi desigur mersul şi gesturile mai specifice sunt recuperate mai spre final.

Ce am ai constatat la câţiva dintre pacienţii după COVID, chiar dacă nu au avut nişte manifestări neurologice importante, au avut totuşi o astenie, o oboseală marcată, cu un sindrom inflamator destul de mare şi rămas crescut pe o perioadă de câteva luni, care le-a influenţat posibilitatea de a-şi recupera activităţile zilnice.

Citește și: RAPORT despre Wuhan făcut de Departametul de Stat al SUA: ‘Un accident de laborator ar putea semăna cu un focar natural’

Persoane care înainte erau sănătoase sau aveau comorbidităţi care erau tratate prin medicul de familie sau medicii specialişti din teritoriu şi îşi duceau o viaţă obişnuită, acum au avut nevoie de sprijin din partea unei echipe de recuperare pentru a se recupera din punct de vedere functional”, a afirmat dr. Mitoiu.

Paşii pe care un pacient îi parcurge în cadrul unui program de recuperare motorie. Recuperarea începe cu un set de analize arată stadiul sindromului inflamator, dar şi alţi indicatori, iar apoi programul conţine o parte activă de început şi una de antrenamente pe grupele musculare afectate.

“În primul rând este consultat de un medic de recuperare care va alege un set de analize de început, de probe biologice pentru a vedea cum stă din punct de vedere al sindromului inflamator, al hemoleucogramei, al sângelui, şi al celorlalte constante, apoi, în funcţie de acestea, va permite pacientului, dacă totul este într-un relativ echilibru, să înceapă programul de recuperare, care cuprinde o parte activă, adică un program de kinetoterapie în care pacientul învaţă din nou cum să facă transferurile, cum să se ridice la marginea patului, face exerciţii pentru un antrenament blând la efort, un antrenament muscular şi pe trenul superior, adică pe trunchi şi pe membrele superioare, şi pe trenul inferior, adică pe picioare.

Apoi, pe măsură ce el reuşeşte să facă toate acestea, ajunge în sala de kinetoterapie unde, cu ajutorul kinetoterapeutului, cu ajutorul diferitelor aparate face antrenament pentru grupe musculare specifice şi global, pentru membrele superioare, pentru membrele superioare pentru a câştiga forţă şi mobilitate articulară, şi încet încet se ridică în ortostatism şi face primii paşi. De obicei, cu ajutorul unor dispozitive de tip cadru, baston, cârje, în funcţie de ce are nevoie fiecare şi cu ajutor, susţinere sau supraveghere din partea kinetoterapeutului. Acesta este planul de terapie care răspunde afecţiunilor neurologice”, a detaliat pentru News.ro specialistul în recuperare medicală.

Specialiştii de la Institutul de Recuperare din Bucureşti au gândit un program de recuperare şi pentru pacienţii care ajung aici cu insuficienţă respiratorie generată în organism de boala COVID-19

Oboseala accentuată generată de boală poate fi înlăturată prin exerciţii fizice specifice. Pacientul este învăţat cum să facă diferenţa între respiraţia abdominală şi cea toracică. Saturaţia în oxigen, măsurată de specialişti înainte şi după antrenament.

Citește și: VIDEO – Simona Halep a fost huiduită de fanii de la meci, după o declarație care nu i-a mulțumit

“Adesea, pacientul post-COVID are şi probleme de respiraţie, insuficienţă respiratorie post acută, şi atunci în ortostatism sau şezând pacientul învaţă să-şi crească ampliaţiile toracice, să facă exerciţii de inspir şi expir, activ, forţat aşa pentru a-şi creşte volumul de inspir şi expir pur şi simplu sau cu ajutorul unor baloane pe care le pot umfla.

Dacă pacientul poate menţine pentru mai mult timp ortostatismul, şi asta e un caz fericit, întotdeauna în faţa oglinzii, într-o poziţie relaxată, în condiţii de mediu favorabile, adică temperatură favorabilă, îmbrăcăminte lejeră, pacientul începe nişte exerciţii pentru a-şi întreţine coloana cervicală, centura scapulară, membrele superioare, exerciţii blânde, cu sau fără un baston, ce are la domiciliu dacă el este la domiciliu, sau la noi, cu materiale speciale, apoi cu o coardă elastică, încearcă să întindă coarda elastică şi o lasă apoi să revină la poziţia iniţială, cu foarte mici greutăţi, aşa până în 0.5 kilograme, asta după câteva zile de exersare, şi face mobilităţi pe toate planurile de mişcare, pentru fiecare articulaţie, întâi pe zona cervicală, şi membrele superioare şi apoi, cu blândeţe, în funcţie de toleranţă, trece la zona lombară şi membrele inferioare, cu câteva repetări ale unor genuflexiuni, fandări, adică un program blând care face o mică încălzire. Pacienţii au un grad de oboseală care trebuie înlăturată un pic şi printr-un mic antrenament muscular.

Şi apoi i se explică tipurile de respiraţie, respiraţia toracică, abdominală, cum să facă diferenţa dintre cele două şi să le antreneze pe rând, sub ghidajul kinetoterapeutului, acolo în sală, şi apoi este rugat să facă din ce în ce mai multe repetiţii, care vor creşte în dificultate în funcţie de toleranţă. Se măsoară saturaţia în oxigen, înainte şi la finalul tratamentului, pentru a vedea starea de oxigenare. Dacă pacientul este cu mască de oxigen, din când în când bineînţeles că va fi monitorizat şi în acest sens, ca să nu desatureze, se poate întâmpla la un efort neghidat “, a explicat pentru News.ro dr. Brânduşa Mitoiu.

Citește și: CTP îl face PRAF pe Klaus Iohannis: ‘Ești ridicol și jenant. E de-a dreptul grotesc!’

Internarea prelungă a pacienţilor în ATI sau în alte secţii pentru îngrijirea medicală pentru boala COVID are un rol major în gradul de mobilitate al pacienţilor. Dr. Mitoiu: Ei au un sindrom de decondiţionare care este normal, oricare dintre noi facem mai greu diferite activităţi dacă stăm la pat câteva luni. Unii pacienţi sunt în vârstă, au comorbidităţi, iar acestea joacă un rol important în zona funcţională. Încercăm să ajutăm pacienţii cât de repede posibil

“Pacienţii cu afectare importantă după COVID şi după ce au stat câteva săptămâni în diverse forme de internare la pat, au dificultate de a menţine ortostatismul şi din cauza hipotensiunii ortostatice, în momentul în care se ridică în fund, au senzaţia de ameţeală, nu pot să stea pe termen lung şi prima dată trebuie să antrenăm treaba asta. Apoi ei au un sindrom de decondiţionare care este normal, oricare dintre noi, fără să avem COVID sau altă afecţiune severă, dacă stăm culcaţi în pat câteva luni, o să fie dificil pentru noi să facem diferite activităţi dintr-o dată, chiar şi să stăm în picioare. Unii sunt persoane în vârstă care au şi obezitate, alte comorbidităţi şi toate acestea joacă un rol important în zona funcţională.

Pentru noi a fost o provocare, la fiecare caz ne mai întâlnim cu o noutate, fiecare caz este diferit şi mai învăţăm şi noi ceva, evident, ideal este să tratăm modificările clinice pe care aceasta le face la fiecare pacient , pentru că încă boala are multe necunoscute din punct de vedere enzio-patogenic şi atunci nu avem încotro. Din fericire, specialitatea noastră în general face asta, se adresează mai degrabă aspectelor clinic-funcţionale decât cauzelor, în multe dintre situaţii este mai dificil să influenţăm cauza.

Pentru cei post-COVID nu facem programări pentru peste nu ştiu câte luni, pentru că ei au nevoie acum de ceva şi încercăm să-I luăm mai repede şi, în funcţie de disponibilitatea pe care o avem la oxigen, de exemplu, dacă pacientul are nevoie de suport cu oxigen, trebuie să ştim de dinainte pentru că nu toate paturile sunt prevăzute cu oxigen. Dacă este vorba de tratament zilnic în spitalizare de zi, îşi iau tratamentul şi pleacă acasă, lucrurile sunt mai simple, ei nu mai au nevoie de oxigen în permanenţă şi atunci programările se fac mult mai repede.

Dintre cei care au nevoie de oxigen pe termen lung, bineînţeles ei primesc de la medicul curant din spitalul suport COVID o recomandare pentru a avea oxigen la domiciliu, dar nu aş spune că aceşti pacienţi sunt cei mai mulţi.

Sunt persoane care nici nu îşi dau seama că problemele pe care le au acum s-au accentuat şi din cauza infecţiei cu COVID, pur şi simplu se simt mai rău după aceea şi medicul de familie sau un alt specialist îi trimite la recuperare şi abia atunci ne dăm seama cu toţii că au şi ceva probleme în acest sens”, a precizat medicul.

Pacienţii vin la Institutul de Recuperare prin medicul de familie sau medicul specialist care le-a tratat boala COVID – 19. Medicul Brânduşa Mitoiu spune că afectarea motorie a pacienţilor poate apărea încă din timpul fazelor importante ale infecţiei COVID, dar că pacienţii trebuie să rămână în zonele de îngrijire sau secţiile de ATI până la vindecare, după care pot începe programul de recuperare. “În toate cazurile de pacienţi imobilizaţi care au ajuns aici, evoluţia a fost de durată, dar noi îi încurajăm pe toţi”, relatează medicul

Citește și: Analiză │ România este condusă de ardeleni: Președintele, serviciul secret, Justiția, Academia, partidele politice sau ministerele

“Majoritatea pacienţilor vin prin medicul de familie, aşa află, dar am primit şi solicitări de la medicii specialişti din alte spitale. La noi au venit mai mult cei care au deficit motor, ei sunt pe primul loc ca adresabilitate, cei cu probleme respiratorii au ajuns mai mult în zonele de pneumologie, de recuperare respiratorie.

Afectarea motorie apare în cursul infecţiei cu COVID în fază importantă, atunci poate apărea şi deficitul motor, care se agravează de la un moment la altul, dar pacientul bineînţeles că mai rămâne pe zona de terapie intensivă sau zona de îngrijire până când scapă de riscul decesului. Sunt pacienţi care au avut traheostome, care au fost sedaţi, ca să poată supravieţui bolii, şi, după ce se consideră că nu mai există riscul să degenereze boala, abia atunci sunt redirecţionaţi către recuperare.

Noi îi aşteptăm pe pacienţi, cu cerere pentru programare prin medicul de familie, prin medicul specialist la care au fost în tratament sau pur şi simplu dacă constată la domiciliu că au încă probleme, cineva din familie se poate adresa medicului de familie cu rugămintea de a ne contacta şi de a-i da un bilet de trimitere pentru recuperare. O să încercăm să acordăm o consultaţie şi o programare pentru tratament cât mai rapidă.

Citește și: Europenii pot mânca viermi în siguranță! UE a aprobat utilizarea lor: pot fi puși chiar și în pâine

În toate cazurile de pacienţi care au ajuns aici imobilizaţi, evoluţia a fost de durată, după ce stăteau mult prin alte spitale, unii îşi pierdeau răbdarea, curajul, dar încercăm în continuare să-i încurajăm pe toţi şi să le spunem că recuperarea va veni, dar cu paşi mici, ca în orice manifestări neurologice ale unor boli. Aici vin cazuri grave şi din ţară, cu care s-au luptat şi alţi colegi mult, nu numai post COVID, în general”, a explicat specialistul, într-un interviu acordat News.ro.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Povestea de succes a singurei firme românești prezentă în programul de inovare VISA: ‘Nu inventăm. Am făcut lucrurile mai simple’

Publicat

in

De

O companie orădeană formată din zece tineri, care activează în domeniul FinTech, a fost selectată recent de corporaţia americană VISA să participe în programul ei de inovare, pentru a susţine IMM-urile în procesul lor de digitalizare şi dezvoltare, potrivit Agerpres.

Aceştia au creat, după cinci ani de muncă, un produs pentru antreprenori – o platformă numită Decision Maker, care este un consultant financiar virtual, un software de Business Intelligence acţionat de inteligenţă artificială, utilizând tehnologii de ultimă generaţie, menit să ofere, instant, soluţii pentru luarea deciziilor financiare şi de business.

Prin utilizarea algoritmilor de Machine Learning, Advanced Analytics, Robotic Process Automatic şi AI (Inteligenţă Artificială), produsul lor, numit Decison Maker, permite generarea de simulări de scenarii financiare, prognoză şi evaluare a companiei. Antreprenorul îşi creează un cont, îşi urcă balanţele contabile, recomandat pentru patru perioade consecutive, pentru acurateţe, lunare, trimestriale sau anuale, în format pdf, exportate direct din sistemele de contabilitate, ca să fie cât mai uşor şi apoi, instant, primeşte informaţii cu ajutorul cărora el să poată lua decizii.

„Noi dăm voce cifrelor să vorbească. E diferită, faţă de alte multe aplicaţii de raportare, prin tot ce înseamnă simulare. Când încarci datele financiare în sistem, el îţi creează nişte modele, prin Machine Learning, arătându-ţi care e comportamentul tău posibil ca şi companie. Oamenii pot să vadă, în timp real, impactul deciziilor luate în rezultatul companiei”, a spus unul dintre cei trei fondatori ai startup-ului Prime Dash, Cătălin Rus.

Ei se adresează şi băncilor şi altor instituţii financiare, printr-un alt produs numit Credit Management Platform (Platforma de Management al Creditelor – CMP), menit să eficientizeze procesul de creditare – de la câteva săptămâni, la 30 de secunde.

„Ceea ce facem noi este că venim cu inovaţie la ceva ce există. Nu inventăm. Am făcut lucrurile mai simple. Adică, am accelerat procesul de înţelegere a companiilor, de analiză a datelor, de creditare a firmelor, de monitorizare şi inovăm în domeniul cercetării”, a precizat Rus.

Proiectul lor a fost conceput iniţial pentru pieţele externe, cu sisteme digitalizate, fiind compatibil în peste 140 de ţări. Pentru a ajuta însă IMM-urile din ţara lor natală, în perioada de criză, oferindu-le instrumente pentru a putea lua decizii bazate pe date în timp real, au adaptat sistemul şi pentru firmele din România, integrând peste 80% din sistemele de contabilitate existente, cele mai folosite, din cele aproape o sută. Este singura companie de tehnologie din România care a reuşit o astfel de performanţă.

În 2020, echipa a susţinut mai multe traininguri de educaţie financiară, în mod special pe tema planificării bugetare – un obiectiv important al sănătăţii financiare a unei companii, precum şi o serie de prezentări online despre produsele lor pentru a le face cunoscute mediului de afaceri.

„Am dorit foarte mult să ajutăm firmele mici să obţină finanţări mult mai rapid de la instituţiile financiare. Am început să creştem pe nişte parteneriate cu sistemul bancar, pentru că ni s-a spus: avem nevoie să ajutăm IMM-urile să crească, pentru că, dacă ele cresc şi le merge bine, şi nouă ne merge bine. Aşa am umblat prin ţară, prin 2020, pe la bănci, pe la instituţii publice să le prezentăm produsele, foarte inovative, nu ne-au prea băgat în seamă. La noi, digitalizarea, atât în domeniul public cât şi privat, este încă foarte rămasă în urmă. În schimb ne-au căutat britanicii”, povesteşte Cătălin Rus.

Inovaţiile lor au reuşit să atragă atenţia unor giganţi precum Microsoft, VISA şi altor corporaţii străine. Firma are azi ca parteneri peste 1.300 de companii şi trei instituţii financiare, fiind membru Microsoft 4 Startups, membru VISA Innovation, membru al Asociaţiei Române de FinTech, membru InnovX BCR şi partener al Department of International Trade (DIT) din UK.

Acum ei fac naveta între Oradea, Bucureşti şi Londra. În Marea Britanie, ne spune Mălina Turcuţ, directorul financiar, au fost selectaţi în Programul Global pentru Antreprenori (DIT) al Guvernului Regatului Unit, prin care sunt ajutate companiile străine cu creştere accelerată să se mute şi să îşi desfăşoare activitatea în piaţa britanică. Le-au pus la dispoziţie o serie de facilităţi, de la consultanţă, la parteneriate şi project manager plătit de guvern.

„Va rămâne aici, la Oradea, doar departamentul de development. Nu plecăm de tot, pentru că am creat multe parteneriate pe care ne dorim să le dezvoltăm în continuare. (…) Dar practic, IP-ul – proprietatea intelectuală a ceea ce am creat noi aici se mută în UK. Dacă piaţa nu vrea să evolueze, ne ducem acolo unde lumea vrea să avanseze. Focusul pentru perioada următoare este şi va fi Europa de Vest, unde piaţa financiară pentru FinTech este incomparabil mai mare”, a spus Ioana Rus, unul dintre fondatori.

Iar ei sunt optimişti în ceea ce priveşte viitorul lor.

„Deocamdată, suntem la 1% din targetul nostru… Dar putem deveni viitorul Unicorn, având în vedere viziunea noastră. Când am aplicat în urmă cu o lună la programul de inovare VISA, întrebarea lor a fost: Cum devii o companie de un miliard de dolari? Dacă nu ai mentalitatea de a dori să devii o companie Unicorn, să creşti, să evoluezi, nici nu te iau în seamă. Le-am dat răspunsul: cu VISA! Le-am spus clar: Facem contract cu voi, devin companie de un miliard de dolari. Şi credem că putem ajunge la acel nivel, altfel nu am fi fost primiţi în program. După Anglia, vrem să trecem în Statele Unite, unde e o piaţă foarte mare, dar pentru care trebuie să fii extrem de pregătit”, a menţionat Cătălin Rus.

Povestea lor de succes a început în anul 2014, când Cătălin Rus şi americanul Madou Sylla s-au întâlnit în Moscova, la un eveniment de tehnologie, Open Innovation Forum, unde orădeanul a fost singurul român invitat în urma câştigării unui Hackaton organizat de Google.

Dacă orădeanul este un antreprenor cu experienţă în business development, care a fondat mai multe companii de tehnologie, focusate pe soluţii de digitalizare, Madou are experienţă în consultanţă financiară. Americanul a identificat o nevoie în piaţă, iar împreună cu Cătălin Rus şi cu expertul tehnic, Ghiţă Cosmin, au devenit cofondatorii startup-ului internaţional.

„Noi ne-am asumat o misiune, aceea de a democratiza tehnologiile avansate cu scopul de a le pune la dispoziţia partenerilor – IMM-uri şi instituţii financiare -, în vederea utilizării acestora pentru atingerea obiectivelor financiare şi de business. Asta dorim: revoluţionarea procesului de decizie prin date financiare în timp real, oferind cele mai performante instrumente financiare bazate pe Inteligenţă Artificială, pentru a asigura succesul clienţilor”, a subliniat Ioana Rus.

„Aceasta e puterea inteligenţei artificiale, vede lucruri pe care nu le vede un om”, a adăugat Cătălin Rus.

Oradea a început să exporte inteligenţă şi know-how. O altă companie orădeană a plecat la New York. Anul acesta au mai fost două vânzări de companii de tehnologie, cumpărate de americani.

„Începem să constatăm cum se exportă inteligenţă şi tehnologie. Ea creşte aici, dar, la un moment dat, dacă nu e valorificată şi nu există piaţă în România, pleacă. Aceasta e partea tristă a lucrurilor”, a mărturisit Cătălin Rus.

Din Decision Maker, echipa companiei va dezvolta, în viitor, alte 25 de noi produse, patente la nivel de API-uri, pentru a veni în întâmpinarea nevoilor clienţilor, utilizatori de produse şi servicii de embedded finance (finanţe integrate).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Producătorul seriei de filme ‘Pirates of the Caribbean’ a confirmat că Johnny Depp nu va reveni în rolul căpitanului Jack Sparrow

Publicat

in

De

Jerry Bruckheimer, producătorul seriei de filme „Pirates of the Caribbean”, a confirmat că Johnny Depp nu va reveni curând în franciza cinematografică, relatează luni contactmusic.com.

Producătorul a făcut această declaraţie după comentariile recente ale vedetei de la Hollywood care a spus că nu are nicio dorinţă să revină în rolul căpitanului Jack Sparrow din seria de filme de succes ale Disney.

Întrebat într-un interviu acordat The Sunday Times dacă actorul la care Disney a renunţat pentru continuarea anunţată a ”Pirates of the Caribbean” se va întoarce în cadrul francizei cinematografice, Bruckheimer a declarat „nu în acest moment”, adăugând că „viitorul nu a fost încă decis”.

Un film din seria ”Pirates of the Caribbean” în care rolul principal va fi deţinut de Margot Robbie şi un reboot al seriei originale sunt în prezent în lucru. „Dezvoltăm două scenarii ‘Pirates’. Unul cu ea, unul fără”, a adăugat producătorul, potrivit Agerpres.ro.

În timpul procesului de defăimare în care este implicat în prezent cu fosta sa soţie Amber Heard, Johnny Depp a declarat că şi în condiţiile în care Disney i-ar oferi toţi banii „de pe Pământ” el nu va reveni în rolul căpitanului Jack Sparrow.

Avocatul lui Amber Heard, Ben Rottenborn, a declarat în instanţă: „Domnule Depp, dacă Disney ar veni la dumneavoastră cu 300 de milioane de dolari şi un milion de alpaca, nimic pe Pământ nu v-ar convinge să vă întoarceţi şi să lucraţi cu Disney la un film „Pirates of the Caribbean’ Corect?”. Depp a confirmat: „Este adevărat, domnule Rottenborn”.

Actorul în vârstă de 58 de ani a explicat că s-a confruntat cu „un sentiment profund şi distinct de a mă simţi trădat de oamenii pentru care am muncit din greu. Oameni cărora le-am oferit un personaj pe care iniţial l-au dispreţuit, dar am ţinut cu dinţii de personaj şi se pare că a funcţionat”.

Depp a dat-o în judecată pe Heard, cu care a fost căsătorit din 2015 până în 2017, pentru calomnie în urma unui editorial scris de actriţă pentru Washington Post în 2018 în care se autodescrie ca ”o personalitate publică victimă a violenţei domestice”, fără să menţioneze numele fostului ei soţ.

În timpul procesului, Depp a negat că ar fi lovit-o vreodată pe Heard.

Amber Heard, în vârstă de 36 de ani, l-a dat la rândul său în judecată pe actor şi a cerut 100 de milioane de dolari.

Procesul este programat să reînceapă luni, după o pauză de câteva săptămâni.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend