Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Bogdan Aurescu vorbește ca să audă și Rusia: ‘Sistemul de la Deveselu este se dezvoltă în continuare’

Publicat

in

Evenimentul „România şi sistemul NATO de rachete balistice defensive – o contribuţie strategică transatlantică pentru securitatea Euro-Atlantică” a fost un moment „deosebit de important”, de marcare a cinci ani de la momentul în care facilitatea antirachetă de la Deveselu a devenit operaţională, sistem ce reprezintă o contribuţie româno-americană la apărarea colectivă în cadrul NATO, a declarat, miercuri, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu.

„A fost un moment deosebit de important, de marcare a cinci ani de la momentul la care facilitatea antirachetă de la Deveselu a devenit operaţională. Exact pe 12 mai 2016, a fost declarată capacitatea operaţională deplină a acestei facilităţi antirachetă. Tot anul acesta se împlinesc zece ani de la momentul la care a fost semnat şi, respectiv, a intrat în vigoare Acordul în sistemul antirachetă al Statelor Unite din România. Este un proiect pe care l-am îngrijit de la bun început şi până la momentul în care a fost finalizat, am fost negociatorul şef al acestui acord pentru România şi am discutat astăzi despre semnificaţia acestui proiect”, a precizat Aurescu la încheierea manifestării organizate de Comisia pentru apărare din Senat.

Şeful diplomaţiei române a adăugat că sistemul antirachetă de la Deveselu reprezintă o contribuţie româno-americană la apărarea colectivă în cadrul NATO, scrie Agerpres.ro.

„Am amintit faptul că reprezintă, pe de o parte, o contribuţie comună româno-americană la apărarea colectivă în cadrul NATO. Acest sistem de la Deveselu este în momentul de faţă integrat în sistemul NATO antirachetă care se dezvoltă în continuare, deci este un proiect care cunoaşte în continuare dezvoltări şi cu privire la care contribuim. În acelaşi timp, reprezintă o dimensiune extrem de importantă în cooperarea securitară şi militară, între România şi Statele Unite, în cadrul Parteneriatului Strategic pentru Secolul XXI dintre România şi SUA”, a afirmat ministrul.

Aurescu s-a referit, totodată, la Summit-ul B9 pe care l-a găzduit preşedintele Klaus Iohannis şi la discuţiile pe care acesta le-a purtat cu Joe Biden, preşedintele SUA.

„La summit-ul B9, pe care l-a găzduit preşedintele Iohannis, luni, la Bucureşti, preşedintele Biden a participat la acest summit, iar în discuţia dintre cei doi lideri, preşedintele Iohannis a amintit acest moment aniversar – sunt zece ani de la acest proiect -, la care preşedintele Biden, în calitatea de vicepreşedinte pe care a avut-o la momentul respectiv, în perioada 2009-2014, a avut o contribuţie importantă. Preşedintele Biden, la acel moment vicepreşedinte, este cel care a propus României, în octombrie 2009, intrarea în acest proiect, care ulterior s-a materializat în februarie 2010, apoi a urmat un proces de negociere, care s-a derulat până în 2011, când s-a finalizat acest acord, pe care România l-a semnat şi apoi l-a ratificat”, a relatat Aurescu.

Evenimentul, organizat de Comisia pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională din Senat, în parteneriat cu MAE şi MApN, a fost dedicat aniversării a cinci ani de la certificarea capacităţii operaţionale a sistemului de apărare antirachetă Aegis Ashore şi a 10 ani de la semnarea Acordului între România şi SUA privind amplasarea sistemului de apărare împotriva rachetelor balistice.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Procurorii și ofițerii SIS din Republica Moldova au descins la Igor Dodon, vizat în dosarul ‘săcoșă’

Publicat

in

De

Ofițerii Serviciului de Informații și Securitate, în comun cu procurorii anticorupție, au descins cu percheziții la domiciliul fostului președinte al R.Moldova și președintele de onoare al PSRM Igor Dodon.

Potrivit surselor Deschide.MD, perchezițiile au loc în cadrul dosarului „kuliok” (săcoșă). Mai exact, este vorba de imaginile video din anul 2019 de la sediul PDM în care Vlad Plahotniuc i-a transmis o pungă, în care ar fi bani, președintelui Igor Dodon. În imaginile video prezentate Dodon refuză să ia sacoșa și îi spune lui Plahotniuc să i-o dea lui Costea (n.r. Botnari), care la rândul său o va transmite lui Cornel (n.r. Corneliu Furculiță, membru PSRM). Din imaginile video rezultă că banii pe care îi ia Dodon de la Plahotniuc sunt pentru salarizarea celor din PSRM.

Aceleași surse au menționat că acțiunile de urmărire penală vor avea loc pe mai multe adrese.

De precizat că săptămâna trecută procurorul general interimar, Dumitru Robu, a semnat ordonanța privind repornirea urmăririi penale în dosarul „kuliok”, după ce în mai 2020, Procuratura Generală condusă pe atunci de Alexandr Stoianoglo a dispus neînceperea urmăririi penale, menționând că nu cunoaște cât de veridice sunt imaginile, în ce circumstanțe au fost făcute, dar și alte detalii inerente unor astfel de înregistrări.

Știre în curs de actualizare!

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

OMS nu a descoperit mutaţii ale variolei maimuţei

Publicat

in

De

Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) nu deţine dovezi potrivit cărora virusul variolei maimuţei ar fi suferit mutaţii, a spus luni un cadru executiv al agenţiei sanitare a ONU, adăugând că această boală infecţioasă endemică în vestul şi centrul Africii nu prezintă tendinţa de a se modifica, informează Reuters.

Rosamund Lewis, directoarea secretariatului anti-variolă, parte din programul de urgenţe al OMS, a declarat în cadrul unei conferinţe de presă că mutaţiile sunt de obicei mai puţine în cazul acestui virus, iar secvenţierea genomică a cazurilor va ajuta la înţelegerea informată a focarului actual.

Cele peste 100 de cazuri suspecte şi confirmate din focarul recent depistat în Europa şi America de Nord nu au fost severe, a precizat şefa unităţii OMS pentru boli emergente şi zoonoze, precum şi director tehnic al departamentului pentru combaterea COVID-19, Maria van Kerkhove.

”Este o situaţie care poate fi ţinută sub control”, a spus ea.

Focarele sunt atipice, potrivit OMS, întrucât apar în ţări unde virusul nu circulă de obicei. Oamenii de ştiinţă încearcă să înţeleagă originea cazurilor şi dacă virusul a suferit vreo modificare.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend