Cu ocazia Zilei Internaţionale pentru Conservarea Monumentelor (18 aprilie), candidatul Partidului Ecologist Român (PER) la Primăria Generală a Capitalei, arhitectul Alexandru Pânişoară, solicită implementarea unei strategii pentru salvarea monumentelor din Bucureşti care se află într-o stare avansată de degradare şi care au devenit un pericol public.

„Nicuşor Dan a devenit cunoscut publicului bucureştean pentru lupta pe care a dus-o pentru oprirea demolării Halei Matache, obiectiv care, într-un final, a fost ratat. În 2020, când a fost ales Primar General, Nicuşor a promis 1,5 miliarde de euro pentru reabilitarea monumentelor din Bucureşti. Vedem astăzi că aceste angajamente nu au fost respectate şi că nici măcar lucrările de reconstruire a Halei Matache nu au început. Inabilitatea administrativo – politică de a dialoga cu Guvernul şi cu proprietarii monumentelor din Bucureşti a făcut ca ultimii patru ani să aducă o degradare încă şi mai accentuată a clădirilor de patrimoniu. Există răni sângerânde pe teritoriul Capitalei: Moara lui Assan, Hotel Concordia, Casa Miclescu, Casa Oromolu, Cinema Scala sunt exemple de nepăsare şi neputinţă. În total, în Capitală, sunt 2.651 de monumente pentru care, în mod real, nimeni nu verifică dacă se respectă obligaţiile legale. Pentru toate acestea, avem nevoie de o strategie comună a Guvernului şi a Primăriei Generale dacă vrem să salvăm sufletul acestui oraş. Cât timp am lucrat la Institutul Naţional al Patrimoniului, am pornit un program de parteneriat public – privat pentru restaurarea şi valorificarea monumentelor istorice. Este clar că soluţia trebuie să implice mai mulţi factori”, a declarat candidatul Partidului Ecologist la Primăria Capitalei.

În opinia ecologistului Pânişoară, trebuie să existe o finanţare corespunzătoare împărţită la trei: proprietari, Primăria Generală şi Ministerul Culturii. De asemenea, Legea Monumentelor Istorice nr. 422/2001 trebuie adaptată în aşa fel încât să existe şi stimulente, dar şi măsuri punitive pentru proprietarii unor astfel de clădiri care le lasă în paragină sau nu le renovează corespunzător. Realitatea este că, aşa cum arată inclusiv raportul Ordinului Arhitecţilor din Bucureşti, actuala formă legală permite ca „Unii proprietari își abandonează proprietățile de patrimoniu, permit sau induc surse de degradare biologică a elementelor lor constructive, le expun la intemperii prin demantelarea elementelor de protecție, astfel încât acestea să se degradeze rapid. Iar după o perioadă, degradarea este atat de mare, încât aceștia pretind declasarea monumentului sau, daca nu este monument, constată starea <> a imobilului pentru care solicită desființare ca pericol public, după care trec la distrugerea asistată a imobilului”.

„Realist vorbind, pentru reabilitarea şi modernizarea clădirilor de patrimoniu din Capitală, avem nevoie de multe miliarde de euro. Bani care pot fi identificaţi, dar care, dacă sunt puşi exclusiv în cârca proprietarilor, vor face absolut imposibilă valorificarea patrimoniului cultural al Bucureştiului. Avem nevoie ca de aer de modificarea cadrului legal la pachet cu o finanţarea coresupunzătoare. Responsabilitatea să fie împărţită la trei: Primăria Generală (eventual şi primăriile de sector), Guvernul prin Ministerul Culturii şi, eventual, prin Ministerul Economiei (care se ocupă şi de turism) şi proprietarii acestor monumente. Este nevoie de implicarea tuturor factorilor, pentru că aruncarea pisicii moarte când la unii, când la alţii, nu are cum să facă bine. Responsabilitatea nu este doar a statului, la fel cum nu este doar a proprietarilor. Cu dream-team-ul Nicuşor Dan şi Raluca Turcan nu avem cum să mergem înainte: nu vor şi nici nu pot să găsească banii sau să genereze o strategie coerentă”, a afirmat urbanistul Alexandru Pânişoară, candidatul Partidului Ecologist Român la Primăria Generală a Capitalei.

O altă problemă identificată de reprezentatul PER ţine de existenţa în continuare a sute de dosare de retrocedări la mai bine de 34 de ani de la Revoluţie. Această stare de fapt face ca dreptul de proprietate asupra unor imobile din Capitală să fie incert şi lentoarea rezolvării tuturor acestor speţe contribuie la degradarea monumentelor. Din această perspectivă, încheierea acestei epopei juridice, în care inclusiv instituţiile din cadrul Primăriei Generale sunt părtaşe, este urgentă.

„Sunt multe cazuri în Bucureşti în care, şi să vrei să restaurezi o clădire monument, nu poţi, pentru că nu ştii a cui este. Funcţionarii publici sunt adesea timoraţi în a lua decizii pentru că valoarea retrocedărilor este mare. Ca să nu mai vorbim despre situaţia samsarilor de drepturi litigioase care se înşurubează în această ecuaţie şi complică mai tare lucrurile. Cât timp statul român – în principal sistemul de Justiţie – nu rezolvă această problematică, nu vom face decât să găsim scuze. Poate ne-ar trebui anumite termene în timp în care să se pronunţe decizii judecătoreşti şi să nu aşteptăm cu anii deznodământul unor speţe”, a concluzionat Alexandru Pânişoară.

Google a concediat 28 de angajați care au protestat săptămâna aceasta față de un contract de cloud computing încheiat de companie cu guvernul israelian.

Angajații au fost concediați după ce o anchetă a constatat că au organizat proteste în birourile Google din New York și Sunnyvale, California.

În Sunnyvale, aceștia au intrat în biroul directorului general al Google Cloud, Thomas Kurian, potrivit unei postări pe X a grupului care a organizat demonstrația, No Tech For Apartheid.

Protestatarii au ținut bannere pe care scria “Gata cu genocidul pentru profit” și “Suntem alături de palestinienii, arabii și musulmanii de la Google”.

Un purtător de cuvânt al Google a declarat joi pentru CNN că protestele “au făcut parte dintr-o campanie de lungă durată a unui grup de organizații și persoane care în mare parte nu lucrează” la companie.

“Până în prezent, am încheiat investigații individuale care au dus la încetarea contractului de muncă pentru 28 de angajați și vom continua să investigăm și să luăm măsuri, după caz”, spune compania.

Google si Amazon, contracte cu autoritățle israeliene

Google și Amazon au un contract de 1,2 miliarde de dolari pentru a furniza servicii de cloud computing guvernului și armatei israeliene, cunoscut sub numele de Project Nimbus, potrivit No Tech For Apartheid.

Israelul a respins afirmațiile potrivit cărora comite un genocid în Gaza, susținând că duce războiul împotriva Hamas în legitimă apărare.

Hamas a atacat Israelul pe 7 octombrie, ucigând aproximativ 1.200 de persoane și luând peste 250 de ostatici.