Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

BIG Data, BIG Program, BIG Time . . . minimum 36 de luni pentru modernizarea ANAF?

Publicat

in

Un instrument banal astăzi ne spune, instant, că, la peste 100.000 de cuvinte, programul de guvernare tocmai afișat de noua Coaliție este un … quite big program, ca să zic așa. Dacă urmărești cuvântul ”reforma”, dai Word-ul peste cap – ”sunt prea multe rezultate de afișat aici”. Sunt, desigur, cuvinte mai scumpe, precum ”paradigma” – apare doar de 10 ori. Iar unul și mai de preț este chiar ”BIG” – cu cinci apariții, din care trei în capitolul care mă interesează, natural, în primul rând – fiscalitatea. Și, desigur, nu doar pe mine.

Am să mă opresc acum asupra acestei fraze din programul de guvernare – ”Proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finanțelor/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni”. Minimum? Poate e doar o mică eroare de redactare, în vâltoarea negocierilor…!

Dar mă opresc asupra acestui detaliu numit BIG Data pentru că acesta ar trebui să facă legătura cu o linie de program pusă ceva mai sus – ”Orientarea verificărilor, în mod prioritar, către firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele implicate în evitarea sau evaziunea în plata taxelor)”. Acesta este o declarație de intenție fantastică, o regăsim practic în programele fiecărei administrații moderne, din vremurile de azi.

Nu poți să clamezi că te duci direct la cel mai ridicat risc fără acele softuri BIG Data care să scormonească prin muntele de informații care ajung la Fisc. Să scormonească și să găsească găurile, nepotrivirile, anomaliile, într-un cuvânt, să dea indicații mai bune despre riscul real!

Care este avantajul acestor investiții? Aducerea la suprafață a banilor ascunși, folosirea eficientă a resurselor de control ale statului, dar, în primul rând motivarea conformării voluntare: marea masă de contribuabili onești va fi mai puțin hărțuită de controale fără țintă. Conformarea voluntară e marea provocare (aka BIG Challenge) a oricărei administrații, cu adevărat schimbarea de paradigmă!

Sunt șapte ani de când scriam de Connect, super-computerul de 45 de milioane de lire al Fiscului britanic, HMRC, creierul din spatele campaniilor ”suntem cu ochii pe tine”. Sau de fratele lui italian care mai avea și umor și, luând în calul peste 100 de indicatori publici, delimita zone cu nume de-a dreptul cinematografice – ”Nu suntem îngeri”, ”Nimic de declarat”, ”Toți sunt bine”.

Din Spania până în India, instrumentele BIG Data sunt la ordinea zilei de azi. Muntele de date e astăzi tot mai mare, baza, pardon bazele lui sunt tot mai largi. În Europa, spre exemplu, companiile sunt tot mai obligate să-și pună singure pe tavă datele cu potențial de risc fiscal. Fiscul primește de patru ani ”rapoartele țară cu țară” (CbCR/ Country-by-Country Reporting), în curând acestea vor fi chiar publice (Public CbCR). De anul acesta, se primesc rapoarte pe celebra DAC6, unde raportările trebuie să meargă până la … suspiciunea de avantaj fiscal. De zece ani, de când există DAC-urile (directivele cooperării administrative) se face schimb automat de informații între administrațiile fiscale europene. Ce se întâmplă cu toate aceste date, dacă nu există un program (soft) care să dea indicații mai bune despre riscul fiscal real?

Dacă e o problemă de bani, reamintesc că astfel de proiecte sunt prinse și în PNRR, pe partea de fonduri nerambursabile. Deci banii vor veni să deconteze investițiile făcute. Dacă e o problemă de oameni, reamintesc că avem specialiști care încă nu au plecat, ținuți aici poate nu atât de acea veche facilitate la salariu, cât de promisiunea acelui boom digital care va ajunge cândva și la noi.

Nu cad într-un entuziasm nejustificat să spun că astfel de investiții se fac peste noapte, bătând din palme etc. Nu cad nici în păcatul negării eforturilor care s-au făcut și se fac în interiorul aparatului administrativ. Nu fac nici proces de intenție cu acest ”orizont de minimum 36 de luni”, parcă scos din afișele care se puneau pe șantierul din Drumul Taberei – ”în trei ani, aici va veni metroul”. Sigur, mi se va spune, uite, a venit până la urmă, după aproape 10 ani, trenul a ajuns inclusiv la stația numită Orizont. Dar cât de mult costă acest până la urmă! Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

​Certificatul verde îngropat în Coaliție – Ciolacu: Este tardivă o lege cu certificatul verde / Cîțu: Decizia renunțării a fost a lui Rafila

Publicat

in

De

Subiectul certificatului verde a fost îngropat în Coaliție după ce, timp de o lună, liderii PSD și PNL au facut ping-pong cu asumarea responsabilității adoptării acestuia. Marcel Ciolacu a declarat miercuri la Parlament că este tardivă o lege privind certificatul verde, în acest moment pentru că este o Ordonanţă de urgenţă în vigoare în acest sens. De partea cealaltă, președintele PNL, Florin Cîțu aruncă responsabilitatea la PSD și-l acuză pe Rafila că a renunțat la discutarea acestuia în Parlament.

“Cred că am dat zeci de explicaţii, în ceea ce priveşte certificatul verde, atât eu cât şi colegii mei, cât şi coaliţia cât şi ministrul. Este tardivă o lege cu certificatul, în acest moment, este tardiv. Mai mult, ştiu că este o Ordonanţă de Urgenţă în vigoare, în ceea ce priveşte certificatul verde”, a declarat Marcel Ciolacu, la Parlament..

Președintele PSD a ținut să precizeze că nu a fost de acord cu introducerea obligativității certificatului verde la locul de muncă (deși, proiectul propus de Alexandru Rafila și girat de PSD conținea o astfel de prevedere). ”Eu nu am fost de acord cu aşa ceva”, a arătat Ciolacu.

De partea cealaltă, președintele PNL, Florin Cîțu îi acuză pe partenerii de guvernare că decizia renunțării la proiectul de lege privind introducerea certificatului electronic COVID-19 la locul de muncă a venit din partea ministrului Sănătății, Alexandru Rafila.

“Decizia la Ministerul Sănătății și Guvern este că nu mai e nevoie de un certificat verde. Ca să fiu de acord cu ceva (că nu mai trebuie certificat verde – n.r.) trebuie să fie prezentate argumentele unei decizii. Deocamdată noi vorbim pe declarații. Aș vrea să văd cum a fost fundamentată decizia că un certificat verde nu ar duce la creșterea numărului de vaccinări.

Dacă există specialiști care spun că chiar dacă adoptăm certificatul verde în acest proiect de lege și ne arată fundamentat că nu ar fi dus la o creștere a numărului de persoane vaccinate, bineînțeles că nu aș avea nicio problemă”, a declarat Florin Cîțu într-o emisiune la Digi 24.

Dincolo de declarațiile politice cu largul concurs al președintelui Klaus Iohannis, nici PSD și nici PNL nu au dorit să-și asume responsabilitatea introducerii obligativității certificatului verde.

Tema certificatului verde a creat tensiuni în interiorul Coaliției de guvernare. Înainte de sărbători, liderii Coaliției Marcel Ciolacu, Florin Cîțu, Nicolae Ciucă și Kelemen Hunor au discutat despre necesitatea introducerii certificatului COVID. Social-democrații au propus ca Guvernul să-și asume răspunderea în Parlament pe un proiect inițiat de ministrul Sănătății Alexandru Rafila astfel încât noile reglementări să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2022.

Social-democrații sperau că prin asumarea răspunderii Guvernului să elimine posibilele costuri de imagine care le-ar fi generat introducerea obligativității certificatului COVID la locul de muncă. În plus, în Parlament ar fi existat riscul ca o parte dintre parlamentarii PSD să nu voteze proiectul de lege.

De partea cealaltă, președintele PNL, Florin Cîțu, s-a opus de la început proiectului inițiat de PSD. Cîțu a contestat în diferite rânduri, în interiorul ședințelor de Coaliție propunerile social-democraților. Președintele PNL a cerut public ca proiectul PSD să fie dezbătut în Parlament.

În acest context, președintele Klaus Iohannis, într-o discuție cu liderii Coaliției le-ar fi cerut să renunțe la obligativitatea certificatului la locul de muncă. Astfel, subiectul introducerii certificatului verde a fost închis în Coaliție.

Ulterior ministrul Sănătății, Alexandru Rafila, a anunțat, în plin val 5 al pandemiei că certificatul nu mai este o urgență, pentru că până la implementarea lui, numărul de cazuri va scădea din nou.

„Nu mai văd urgența certificatului verde pentru că orice procedură legislativă – să spunem că se face o procedură de urgență, asumarea răspunderii e cea mai rapidă, presupune și un timp de la momentul adoptării până la implementarea efectivă, care vor mai însemna câteva săptămâni și eu sper ca acest val 5 în România să se încheie peste câteva săptămâni. Deja avem două săptămâni din valul 5 și sper că până la sfârșitul lunii februarie să ajungem într-o situație…”, a explicat ministrul Sănătății.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

ACTUAL

Bogdan Chirițoiu: ‘Prețurile și la gaze și electricitate nu sunt prețuri care pot fi influențate de România, sunt prețuri europene’

Publicat

in

De

Furnizorii de gaze și electricitate care nu s-au adaptat la timp noii legi au fost amendați. Este precizarea făcută de președintele Consiliului Concurenței. Acesta le dă o speranță românilor și spune că prețurile ar putea să scadă din luna aprilie. 

„Prețurile la gaze ne așteptăm să scadă din aprilie, în momentul în care vor scădea prețurile la gaze vor scădea într-o anumită măsură și prețurile la electricitate.

Furnizorii s-au adaptat greu la noua lege și au avut întârzieri în aplicarea ei și pentru asta au fost amendați de autoritățile relevante, de ANPC, protecția consumatorului.

Prețurile și la gaze și electricitate nu sunt prețuri care pot fi influențate de România, sunt prețuri europene, deci noi nu putem să facem pe plan național decât să luăm măsuri să putem să îi ajutăm pe cei vulnerabili. Măsurile astea trebuie finanțate și ca să le finanțăm putem să luăm bani de la companii care fac profituri neobișnuit de mari. Deja asta se întâmplă la gaze, producătorii de gaze sunt suprataxați se întâmplă și la electricitate de anul trecut, la propunerea noastră parlamentul a introdus o suprataxare la companiile de electricitate”, a declarat Bogdan Chirițoiu, la Realitatea PLUS.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend