Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

BIG Data, BIG Program, BIG Time . . . minimum 36 de luni pentru modernizarea ANAF?

Publicat

in

Un instrument banal astăzi ne spune, instant, că, la peste 100.000 de cuvinte, programul de guvernare tocmai afișat de noua Coaliție este un … quite big program, ca să zic așa. Dacă urmărești cuvântul ”reforma”, dai Word-ul peste cap – ”sunt prea multe rezultate de afișat aici”. Sunt, desigur, cuvinte mai scumpe, precum ”paradigma” – apare doar de 10 ori. Iar unul și mai de preț este chiar ”BIG” – cu cinci apariții, din care trei în capitolul care mă interesează, natural, în primul rând – fiscalitatea. Și, desigur, nu doar pe mine.

Am să mă opresc acum asupra acestei fraze din programul de guvernare – ”Proiectul Big Data, ce vizează dezvoltarea unei Platforme de Big Data destinate integrării și valorificării operaționale și analitice a volumelor de date de interes pentru Ministerul Finanțelor/ANAF, cu orizont de implementare de minimum 36 de luni”. Minimum? Poate e doar o mică eroare de redactare, în vâltoarea negocierilor…!

Dar mă opresc asupra acestui detaliu numit BIG Data pentru că acesta ar trebui să facă legătura cu o linie de program pusă ceva mai sus – ”Orientarea verificărilor, în mod prioritar, către firmele cu cel mai ridicat risc fiscal (cele implicate în evitarea sau evaziunea în plata taxelor)”. Acesta este o declarație de intenție fantastică, o regăsim practic în programele fiecărei administrații moderne, din vremurile de azi.

Nu poți să clamezi că te duci direct la cel mai ridicat risc fără acele softuri BIG Data care să scormonească prin muntele de informații care ajung la Fisc. Să scormonească și să găsească găurile, nepotrivirile, anomaliile, într-un cuvânt, să dea indicații mai bune despre riscul real!

Care este avantajul acestor investiții? Aducerea la suprafață a banilor ascunși, folosirea eficientă a resurselor de control ale statului, dar, în primul rând motivarea conformării voluntare: marea masă de contribuabili onești va fi mai puțin hărțuită de controale fără țintă. Conformarea voluntară e marea provocare (aka BIG Challenge) a oricărei administrații, cu adevărat schimbarea de paradigmă!

Sunt șapte ani de când scriam de Connect, super-computerul de 45 de milioane de lire al Fiscului britanic, HMRC, creierul din spatele campaniilor ”suntem cu ochii pe tine”. Sau de fratele lui italian care mai avea și umor și, luând în calul peste 100 de indicatori publici, delimita zone cu nume de-a dreptul cinematografice – ”Nu suntem îngeri”, ”Nimic de declarat”, ”Toți sunt bine”.

Din Spania până în India, instrumentele BIG Data sunt la ordinea zilei de azi. Muntele de date e astăzi tot mai mare, baza, pardon bazele lui sunt tot mai largi. În Europa, spre exemplu, companiile sunt tot mai obligate să-și pună singure pe tavă datele cu potențial de risc fiscal. Fiscul primește de patru ani ”rapoartele țară cu țară” (CbCR/ Country-by-Country Reporting), în curând acestea vor fi chiar publice (Public CbCR). De anul acesta, se primesc rapoarte pe celebra DAC6, unde raportările trebuie să meargă până la … suspiciunea de avantaj fiscal. De zece ani, de când există DAC-urile (directivele cooperării administrative) se face schimb automat de informații între administrațiile fiscale europene. Ce se întâmplă cu toate aceste date, dacă nu există un program (soft) care să dea indicații mai bune despre riscul fiscal real?

Dacă e o problemă de bani, reamintesc că astfel de proiecte sunt prinse și în PNRR, pe partea de fonduri nerambursabile. Deci banii vor veni să deconteze investițiile făcute. Dacă e o problemă de oameni, reamintesc că avem specialiști care încă nu au plecat, ținuți aici poate nu atât de acea veche facilitate la salariu, cât de promisiunea acelui boom digital care va ajunge cândva și la noi.

Nu cad într-un entuziasm nejustificat să spun că astfel de investiții se fac peste noapte, bătând din palme etc. Nu cad nici în păcatul negării eforturilor care s-au făcut și se fac în interiorul aparatului administrativ. Nu fac nici proces de intenție cu acest ”orizont de minimum 36 de luni”, parcă scos din afișele care se puneau pe șantierul din Drumul Taberei – ”în trei ani, aici va veni metroul”. Sigur, mi se va spune, uite, a venit până la urmă, după aproape 10 ani, trenul a ajuns inclusiv la stația numită Orizont. Dar cât de mult costă acest până la urmă! Citeste tot articolul si comenteaza pe Contributors.ro

NATIONAL

Plafonarea tarifelor RCA, prelungită cu încă 3 luni. Ciolacu: Vrem să combatem acest risc de creștere excesivă a prețurilor din cauza dezechilibrelor produse anterior

Publicat

in

Guvernul va aproba joi prelungirea plafonării prețurilor RCA cu înncă 3 luni ăână la 30 iunie 2024. „Vrem să combatem acest risc de creștere excesivă a prețurilor din cauza dezechilibrelor produse anterior pe această piață și să dăm o mână de ajutor românilor cum a făcut recent ASF și a redus serios asigurarea RCA în cazul transportatorilor”, a declarat premierul Marcel Ciolacu la începutul ședinței de Guvern.

masiniFoto: Dreamstime

Anunțul făcut joi de premier vine în ciuda faptului că atât transportatorii cât și asigurătorii au reclamat că prelungirea plafonării prețurilor RCA nu este oportună și ar putea avea efecte contrare celor așteptate.

Se actualizează

Citeste mai mult

NATIONAL

Vladimir Putin: Nu vom ataca Polonia, statele baltice sau Cehia / Nu avem intenții agresive

Publicat

in

Rusia nu are planuri împotriva niciunei țări NATO și nu va ataca Polonia, statele baltice sau Cehia, a afirmat Vladimir Putin, potrivit agenției Reuters. Declarația liderului de la Kremlin de miercuri seară a fost urmată joi dimineață de una a ministerului de externe de la Moscova, care a acuzat NATO că se pregătește de o confruntare cu Rusia, aducând ca exemplu modernizarea bazei aeriene românești de la Mihail Kogălniceanu.

Vladimir Putin în cabina unui simulator de elicopter din TorzhokFoto: Mikhail Metzel / AP / Profimedia

Adresându-se piloților din forțele aeriene ruse, Putin a spus că alianța militară condusă de SUA s-a extins spre est, spre Rusia, de la căderea Uniunii Sovietice în 1991, dar că Moscova nu are planuri de a ataca un stat NATO.

„Nu avem intenții agresive față de aceste state”, a spus Putin, potrivit unei transcrieri a Kremlinului publicate joi.

„Ideea că vom ataca o altă țară – Polonia, statele baltice și cehii sunt, de asemenea, speriați – este un nonsens total. Este doar o prostie”, adăugat el.

  • De menționat, în context, că înainte de lansarea invaziei în Ucraina, oficiali de rang înalt de la Moscova au respins vehement informațiile care indicau că va urma așa ceva, purtătorul de cuvânt al lui Putin, Dmitri Peskov declarând răspicat de mai multe ori că „Rusia nu va ataca pe nimeni”.

Putin: Avioanele F-16 ar putea purta arme nucleare

Întrebat despre avioanele de luptă F-16 pe care Occidentul a promis că le va trimite în Ucraina, Putin a spus că astfel de aparate nu vor schimba situația din Ucraina: „Dacă vor furniza avioane F-16, și vorbesc despre asta și se pare că antrenează piloți, acest lucru nu va schimba lucrurile pe câmpul de luptă”, a spus Putin.

„Și vom distruge avioanele așa cum distrugem astăzi tancurile, vehiculele blindate și alte echipamente, inclusiv lansatoarele multiple de rachete”.

Putin a spus că F-16 ar putea purta și arme nucleare. „Bineînțeles, dacă vor fi folosite de pe aerodromuri din țări terțe, ele devin pentru noi ținte legitime, oriunde s-ar afla”, a spus Putin.

Declarațiile lui Putin au venidt după ce, tot joi, ministrul ucrainean de externe Dmitro Kuleba, a afirmat că F-16 ar trebui să ajungă în Ucraina în următoarele luni. Belgia, Danemarca, Norvegia și Olanda se numără printre țările care s-au angajat să doneze avioane F-16. O coaliție de țări a promis să ajute la instruirea piloților ucraineni în pentru acestea.

Rusia spune că NATO este cea care se pregătește de război

Activitățile NATO în Europa de Est și în regiunea Mării Negre sunt menite să pregătească aliații pentru o eventuală ciocnire cu Rusia, a afirmat Ministerul de Externe de la Moscova pentru RIA Novosti, dând exemplul planurilor de modernizare a bazei Mihail Kogălniceanu din România.

„Extinderea bazei aeriene românești este încă o dovadă că blocul nord-atlantic își continuă militarizarea fără limite a Europei de Est și a regiunii Mării Negre”, a afirmat ministerul condus de Serghei Lavrov pentru agenția de presă rusă.

Baza aeriană de la Mihail Kogălniceanu, una din principalele baze militare ale Armatei Române, dar și locul unde există și cea mai mare prezență militară americană pe teritoriul României, va fi modernizată într-un program amplu de aproape 2,5 miliarde de lei până în 2030.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend