Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Beatrice Mahler anunță că, în valul 4, s-a triplat consumul de oxigen: ‘Formele pe care le prezintă pacienţii sunt extrem de severe’

Publicat

in

Managerul Institutului de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” din Bucureşti, medicul Beatrice Mahler, a afirmat că a fost triplat consumul de oxigen pentru pacienţii COVID comparativ cu valul 3 al pandemiei. Ea a menţionat că toate măsurile suplimentare luate de autorităţi, printre care verificările din secţiile ATI au creat o stare de confort care a lipsit în trecut.

Beatrice Mahler a declarat, sâmbătă, la Digi 24, că formele pe care le prezintă pacienţii COVID sunt foarte severe.

“Suntem într-o situaţie extrem de dificilă în spitale, avem foarte mulţi pacienţi internaţi, dar nu acest lucru este poate cel mai important, ci faptul că formele pe care le prezintă pacienţii din secţie sunt extrem de severe, pacienţi care necesită debit mare de oxigen şi nu ajunge de multe ori sau de cele mai multe ori la cei care au formă evolutivă, prezenţa unui pat şi a unui concentrator de oxigen devin insuficiente pentru evoluţia din primele 24 de ore de la momentul internării”, a afirmat Mahler.

Ea a precizat că a fost triplat consumul de oxigen faţă de valul 3 al pandemiei.

“Azi dimineaţă, din 100 de pacienţi prezenţi în secţie doar doi aveau necesarul de oxigen sub 10 litri, ceilalţi aveau necesarul de oxigen foarte mare şi consumul de oxigen a crescut extrem de mult. Avem cantităţi uriaşe. Practic, faţă de valul 3 am triplat consumul de oxigen în acest moment”, a transmis managerul de la Marius Nasta.

Întrebată dacă îi este teamă că se poate întâmpla ceva rău în spitale, având în vedere incendiile care au fost în ultimele luni în alte unităţi medicale, Beatrice Mahler a răspuns: “”Riscul există cu siguranţă deşi am încercat să implementăm toate măsurile posibile care au putut fi implementate, menţionând însă că infrastructura este aceeaşi. Adică tot ce înseamnă monitorizarea concentraţiei de oxigen, implementarea şi repetarea procedurilor. În acest moment cei de la IGSU au controale în secţiile de Terapie Intensivă, au o discuţie cu personalul din spital de mai multe ori pe zi, să verificăm şi să reverificăm faptul că procedura este respectată, deschiderea geamurilor periodic. Pentru că avem unitatea mobilă în curte beneficiem şi de sprijinul IGSU cu o unitate de pompieri care este prezentă acolo. Oarecum, aceste măsuri suplimentare ne creează o stare de confort care pot să spun că a lipsit în trecut”.

Beatrice Mahler a mai afirmat că unitatea medicală pe care o conduce nu a primit anticorpi monoclonani, folosiţi în tratamentul pacienţilor COVID.

“Avem mai puţini anticorpi monoclonali. Ştiu că urmează să sosească un transport din Italia, însă, pe lista care a fost publicată Institutul Marius Nasta nu apare. Sper să din tot sufletul să fie doar o omisiune pentru că altfel pacienţii care ajung la Marius Nasta ar fi discriminaţi de dreptul la o medicaţie care până la urmă e stabilită de un protocol naţional. Am trimis o adresă, vineri, la Miniserul Sănătăţii când am văzut în presă lista respectivă. În cursul zilei de luni voi primi probabil un răspuns să văd care este situaţia şi care sunt paşii pe care trebuie să îi urmăm pentru că Institutul Marius Nasta este de mai bine de un an jumătate în linia întâi şi ar fi normal ca şi pacienţii care ajung aici să beneficieze de toată schema terapeutică, sigur în funcţie de schema pe care o are fiecare persoană”, a mai declarat Beatrice Mahler.

NATIONAL

Mega-operațiune de contraspionaj demarată de Polonia împotriva Rusiei: percheziții la mai multe puncte

Publicat

in

Serviciile de contrainformaţii poloneze ABW au anunţat joi o operaţiune în desfăşurare care vizează o reţea de spionaj rusă şi care este realizată în coordonare cu servicii din alte ţări, relatează AFP, informează Agerpres.

„ABW acţionează în cadrul unei anchete privind activităţi de spionaj desfăşurate în numele Rusiei împotriva unor state şi instituţii ale Uniunii Europene”, a scris pe reţeaua X purtătorul de cuvânt al serviciilor speciale poloneze, Jacek Dobrzynski.

În cadrul operaţiunii, ABW a efectuat miercuri percheziţii la Varşovia şi Tychy (sud) şi a „interogat persoane”.

Operaţiunea este rezultatul cooperării dintre ABW şi mai multe servicii europene, în special cele cehe, Praga anunţând miercuri o operaţiune similară.

Scopul reţelei vizate de operaţiune a fost „realizarea obiectivelor de politică externă ale Kremlinului, în special slăbirea poziţiei Poloniei pe scena internaţională, discreditarea Ucrainei şi a imaginii instituţiilor Uniunii Europene”, scrie ABW într-un comunicat.

Cum ar fi acționat?

Aceste obiective urmau să fie realizate prin intermediul unui site pro-rus, „voice-of-europe.eu”.

Operaţiunea ABW este, de asemenea, rezultatul punerii sub acuzare în ianuarie a unui polonez suspectat de spionaj în beneficiul serviciilor secrete ruse, a precizat ABW.

„Bărbatul, infiltrat printre parlamentari polonezi şi europeni, a îndeplinit sarcini comandate şi finanţate de colaboratori ai serviciilor de informaţii ruse”, inclusiv activităţi de propagandă, dezinformare şi provocare politică, destinate „construirii unor zone de influenţă ruse în Europa”.

Identitatea bărbatului nu a fost dezvăluită.

Citeste mai mult

NATIONAL

Dezvoltarea infrastructurii rutiere – factor de creştere a nivelului de trai (şî) pentru Moldova

Publicat

in

Deşi lăsată la coada dezvoltării infrastructurii rutiere, Moldova este una dintre regiunile care aşteaptă să culeagă în curând roadele utilizării unei autostrăzi. Se împlinesc deja cinci ani de când au avut loc proteste în cadrul cărora românii au cerut vehement construcţia unei autostrăzi care să deservească şi zona estică a ţării şi care să o conecteze de restul ţării şi, indirect, de occident. In acest moment, autostrăzile care vor lega Moldova de restul ţării sunt construcţie, având termen estimat de deschidere, între anii 2024 şi 2026, în funcţie de tronson.

Este de aşteptat, aşa cum s-a întâmplat şi în alte regiuni, ca apariţia unei autostrăzi să contribuie la dezvoltarea regiunii respective în numeroase moduri. Daca ne uităm la Autostrada Soarelui, vedem un salt de peste 50% a ratei de creştere economică a judeţelor Călăraşi şi Ialomiţa după finalizarea autostrazii, susține profesorul Tănase Stamule.

In primul rând, se vor deschide noi oportunităţi pentru forţa de muncă locală, care va putea avea acces la locurile de muncă din proximitate, prin scurtarea timpilor asociaţi navetei. Prin urmare, facilitarea accesului din zone mai izolate către centre urbane importante va conduce la o mai bună inserţie pe piaţa muncii a mai multor categorii de persoane, inclusiv a unor persoane care până în prezent s-au limitat la locurile de muncă puţin numeroase şi mai slab remunerate, în special în mediul rural, persoane implicate în agricultură de subzistenţă sau şomeri. Un alt efect pozitiv va fi intrarea pe piaţa forţei de muncă a unor persoane care anterior nu căutau activ un loc de muncă din motive de izolare geografică sau mobilitate redusă.

Statisticile oficiale spun că aproximativ două milioane de români, apți de muncă, nu se regăsesc pe piața muncii. Unul dintre principalele motive este distanța prea mare între propria locuință și potențialii angajatori. Prin autostrăzile din Moldova, aproximativ 700 000 de persoane inactive vor ajunge mult mai aproape de firme.

Statul face eforturi consistente acordând prime de mobilitate tinerilor care se angajează la distanţe mai mari de 15 km, pe o rază de 50 km de adresa de domiciliu sau reşedinţă. Scurtarea timpilor de deplasare care sporesc mobilitatea este un argument suplimentar pentru ca şomerii să accepte locurile de muncă disponibile pe o rază rezonabilă, de până în 50 km. Inaugurarea tronsoanelor de autostradă din Moldova ar trebui să rezolve, aşadar, o serie de dezechilibre pe piaţa muncii din regiune. Cheltuielile publice cu indemnizaţii de şomaj şi ajutoare sociale ar putea scădea pe fondul acestor progrese.

Cu alte cuvinte, construcţia şi utilizarea unei autostrăzi poate avea şi alte efecte pozitive, precum creşterea nivelului de trai prin schimbarea locului de muncă cu unul mai bine plătit, renunţarea la activităţi slab productive în domeniul agriculturii. De asemenea, companiile româneşti vor putea acoperi mai bine nevoia de forţă de muncă prin utilizarea resurselor locale, în detrimentul personalului temporar migrant, venit preponderent din ţări asiatice. Accesul mai facil către centrele de învăţământ este un alt atu al viitoarei configuraţii rutiere. Beneficiile se extind şi în zona comerţului, prin costuri reduse şi timpi mai scurţi de livrare.

La nivel macroeconomic, o mai bună infrastructură rutieră se traduce printr-o scădere a ratei şomajului, o rată mai mare de participare a forţei de muncă, diminuarea cheltuielor pentru asistenţă socială şi creşterea nivelului de trai, atât pentru angajaţii care au acces la locuri de muncă mai multe şi mai bine plătite.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend