Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Basistul trupei Blink-182, Mark Hoppus, suferă de cancer: Vom învinge cancerul ăsta, este doar o chestiune de timp

Publicat

in

Mark Hoppus, basistul şi solistul trupei Blink-182, a oferit într-o postare pe Twitch mai multe detalii legat de cancerul cu care a fost diagnosticat în urmă cu câteva luni.

El a anunţat la finalul lui iunie că a fost diagnosticat cu cancer şi că, deja de trei luni, face chimioterapie.

„Cancerul nu este legat de oase, este legat de sânge. Sângele meu încearcă să mă omoare”, a spus el.

Hoppus a precizat că boala a evoluat la stadiul IV.

„A intrat în suficente părţi din corpul meu încât să fiu în stadiul IV, care cred că este cel mai înalt posibil”, a adăugat el.

Hoppus a mărturisit că încă este optimist, iar dacă rezultatul chimioterapiei va fi neclar, următorul pas ar putea fi transplantul de măduvă osoasă.

„Vom învinge cancerul ăsta, este doar o chestiune de timp”, a completat muzicianul în vârstă de 49 de ani.

Blink-182, fondată în 1992, a debutat cu „Cheshire Cat” (1995) şi a cunoscut succesul mondial cu „Enema of the State”, apărut în 1999. Cel mai recent album, „NINE”, a fost lansat în vara anului 2019, după ce discul anterior, „California” (2016), a fost nominalizat la premiile Grammy.

În 2000 şi 2001, trupa a fost premiată la MTV Europe Music Awards, iar videoclipul „All the Small Things”, la MTV Video Music Awards. Palmaresul grupului mai cuprinde trei trofee Teen Choice.

Bateristul trupei Blink-182, Travis Baker, a declarat recent că e posibil ca fromaţia să lanseze un nou album anul acesta.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Ambasadorul Franţei în Belarus a părăsit ţara la solicitarea guvernului de la Minsk

Publicat

in

De

Ambasadorul Franţei în Belarus, Nicolas de Bouillane de Lacoste, a părăsit ţara după ce guvernul de la Minsk i-a cerut să facă acest lucru până luni, a indicat duminică ambasada sa, notează AFP preluat de agerpres.

“Ambasadorul Nicolas de Lacoste a părăsit Belarusul” duminică, a declarat o purtătoare de cuvânt a ambasadei.
Ea nu a explicat motivul invocat de Ministerul Afacerilor Externe din Belarus pentru a cere plecarea ambasadorului.

Dar, potrivit presei din Belarus, ambasadorul a fost expulzat pentru că nu şi-a prezentat niciodată scrisorile de acreditare preşedintelui Aleksandr Lukaşenko.

Într-un mesaj de pe site-ul său, Ambasada Franţei în Belarus a indicat că diplomatul i-a prezentat, la 8 decembrie 2020, “copia figurativă a acreditărilor sale” ministrului de externe Vladimir Makei.

“Ministerul belarus al Afacerilor Externe i-a cerut ambasadorului să plece înainte de 18 octombrie”, a precizat purtătoarea de cuvânt.

“El şi-a luat la revedere de la personalul ambasadei şi a trimis un mesaj video poporului din Belarus, care va apărea luni pe site-ul ambasadei”, a mai spus ea.

Franţa, la fel ca alte ţări ale Uniunii Europene, nu a recunoscut rezultatele alegerilor prezidenţiale din august 2020, care i-au acordat al şaselea mandat lui Aleksandr Lukaşenko şi au declanşat mai multe luni manifestaţii în masă şi fără precedent în această fostă republică sovietică, aliată a Rusiei lui Vladimir Putin.

Uniunea Europeană şi Statele Unite au adoptat o serie de sancţiuni împotriva regimului belarus după represiunea împotriva opozanţilor lui Aleksandr Lukaşenko.

Dar liderul în vârstă de 67 de ani, care acuză guvernele occidentale că au instigat manifestaţiile în speranţa de a provoca o revoluţie, rezistă sancţiunilor deocamdată, cu sprijin şi credite de la Moscova.

Belarusul a rupt recent legăturile cu alţi interlocutori occidentali.

În martie, a expulzat tot personalul ambasadei Letoniei, inclusiv ambasadorul, deoarece autorităţile de la Riga au folosit drapelul opoziţiei din Belarus la un campionat de hochei pe gheaţă.

În august, Minskul şi-a retras acordul pentru numirea ambasadoarei americane Julie Fisher, care fusese confirmată în decembrie ca primul trimis al Statelor Unite, după 2008, în această fostă republică sovietică.

De atunci, regimul a reuşit să pună capăt manifestaţiilor, să închidă sute de opozanţi şi să închidă zeci de media şi ONG-uri. Liderii opoziţiei au fost toţi închişi sau forţaţi la exil.

Luna trecută, un tribunal din Belarus a condamnat-o pe una din principalele figuri ale opoziţiei, Maria Kolesnikova, la 11 ani de închisoare.

Ea este singurul lider al protestelor de anul trecut – care uneori au reunit sute de mii de persoane – aflată încă în ţară.

Svetlana Tihanovskaia, pe care opoziţia şi occidentalii o consideră ca învingătoare la prezidenţiale în faţa lui Aleksandr Lukaşenko, este în exil în Lituania vecină.

În anul care a urmat după alegeri, ea a mobilizat marii lideri ai lumii, îndemnând comunitatea internaţională să facă presiuni pentru noi alegeri prezidenţiale în Belarus.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Probleme pentru Viktor Orban: are un contracandidat puternic, din partea opoziției unite

Publicat

in

De

Outsiderul Peter Marki-Zay, un conservator de 49 de ani, a câştigat duminică alegerile primare ale opoziţiei din Ungaria şi va fi contracandidatul premierului în exerciţiu, Viktor Orban, în 2022, transmit AFP şi dpa.

Peter Marki-Zay, 49 de ani, un catolic practicant şi tată a şapte copii, a obţinut 56,71% din voturi, potrivit rezultatelor anunţate în cursul nopţii de duminică spre luni de comisia pentru alegerile primare, informează Agerpres. 
“Vrem o Ungaria nouă, mai curată, cinstită, nu doar pentru a-l înlocui pe Orban”, a spus el în discursul victoriei, referindu-se la prim-ministrul naţionalist aflat la putere din 2010.

El a lăudat procesul fără precedent al primarelor, care a făcut posibilă selectarea de candidaţi în toată ţara, “capabili să scape de cel mai corupt sistem din istoria milenară a Ungariei” la alegerile legislative, programate pentru luna aprilie a anului viitor.

Concurenta sa, avocata proeuropeană de centru-stânga Klara Dobrev, a câştigat 43,29% din voturi. “De acum, îl susţin pe Marki-Zay”, a declarat ea, recunoscându-şi rapid înfrângerea.

Alegerile primare au desemnat candidatul pentru funcţia de şef al guvernului, dar şi pentru mandatul de parlamentar din fiecare circumscripţie electorală.

Organizatorii au numit-o “un succes incredibil”. A mobilizat peste 800.000 de alegători în timpul celor două runde sau aproape 10% din electoratul acestei ţări membre a Uniunii Europene (UE) cu 9,8 milioane de locuitori.

Duminică au participat 662.016 electori, potrivit datelor comisiei pentru alegerile primare.

“Este multă lume în comparaţie cu ţări care, contrar Ungariei unde aşa ceva nu s-a mai petrecut niciodată înainte, au o lungă tradiţie a alegerilor primare”, a declarat pentru AFP la momentul numărării voturilor Marta V. Naszalyi, primar ecologist al sectorului unu din Budapesta.

Pentru primul tur, s-au înscris cinci candidaţi şi Peter Marki-Zay a reuşit să obţină 20% din voturi, în contextul în care el a cheltuit doar 10.000 de euro pentru campanie, fără sprijin financiar sau logistic din partea unui partid politic.

Prezentându-se ca un candidat antielită şi anticorupţie, acest fost alegător al Fidesz, partidul lui Viktor Orban, a câştigat în special datorită voturilor celor mai tineri.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend