Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Barometrul Guvernului – Nicolae Ciucă este VIP. Lista miniștrilor ‘anonimi’

Publicat

in

Premierul Nicolae Ciucă ocupă primul loc ca vizibilitate în luna martie, fiind urmat la mare distanţă de ministrul Sănătăţii Alexandru Rafila, care îşi păstrează şi el poziţia din luna precedentă. Discuţiile pe tema preţurilor la carburanţi îl menţin pe ministrul liberal al Energiei Virgil Popescu pe locul al treilea, urmat de miniştrii Apărării şi de Externe. Miniştrii Transporturilor şi Agriculturii urcă mai multe poziţii, în cazul ministrului Agriculturii ascensiunea fiind datorată declaraţiilor referitoare la criza alimentară, conform Barometrului vizibilităţii miniştrilor, o analiză realizată de News.ro şi de Agenţia de monitorizare Klarmedia, pe baza monitorizării presei scrise şi online. Pe ultimele locuri sunt, în ordine, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, Turismului – Daniel Cadariu, ministrul Sportului – Eduard Novak, vicepremierul Kelemen Hunor şi ministrul Digitalizării – Marcel Boloş.

Prim-ministrul Nicolae Ciucă are 19.359 de menţiuni în presa scrisă şi online, în contextul discuţiilor referitoare la situaţia din Ucraina, la creşterea preţurilor la carburanţi, precum şi al adoptării OUG cu măsurile de protecţie faţă de creşterea preţurilor la energie şi gaze naturale.

Pe poziţia a doua în top, cu peste 8.800 de menţiuni, mai puţine decît în luna precedentă, este ministrul PSD al Sănătăţii Alexandru Rafila. cu o mai mare vizibilitate în zilele în care a făcut declaraţii pe tema măsurilor de relaxare a restricţiilor impuse în contextul pandemiei, a ridicării stării de alertă, a utilizării pastilelor cu iod, a campaniei de vaccinare anti-COVID, despre care a apreciat că nu a fost un succes.

Cu peste 5.800 de menţiuni, mult mai puţine decât în februarie, ministrul Energiei Virgil Popescu, se menţine totuşi pe locul al treilea, vârfurl de vizibilitate fiind înregistrate odată cu declaraţiile referitoare la creşterea preţurilor carburanţilor, ocazie cu care a dat şi asigurări că România nu are absolut nicio problemă cu stocurile de petrol, nu are absolut nicio problemă cu stocurile de carburanţi.

Următorul în top este ministrul Apărării Vasile Dîncu, care urcă de pe locul 6 pe locul 4, cele mai multe menţiuni având legătură cu accidentele în care au fost implicate o aeronavă MiG 21 LanceR şi un elicopter, soldate cu moartea a opt persoane, dar şi cu proiectul în valoare de 1,4 miliarde de lei pentru achiziţia unui sistem de drone pentru Armată.

Ministrul de Externe Bogdan Aurescu se menţine pe locul 5 în top, în special ca urmare a declaraţiilor privind demersul comun de sesizare a procurorului Curţii Penale Internaţionale privind situaţia din Ucraina şi privind pachetul de asistenţă pentru Republica Moldova, astfel încât să facă faţă valului de refugiaţi şi unei posibile crize energetice.

Ministrul Transporturilor, Sorin Grindeanu, urcă pe locul 6 de pe locul 11 luna trecută, salt datorat declaraţiilor referitoare la scumpirea biletelor de tren, stadiul lucrărilor la primul lot al Drumului Expres Craiova-Piteşti, contractul pentru achiziţia a 20 rame electrice de lung parcurs, care vor asigura conexiunea dintre Bucureşti şi Arad, Timişoara, Cluj, Braşov, Iaşi, Suceava, Craiova, Târgu Jiu, Galaţi şi Constanţa, anularea licitaţiei pentru proiectarea sectorului Craiova-Lugoj.

Pe următoarea pozţie în top este ministrul Agriculturii Adrian Chesnoiu, care urcă şi el de pe locul 12 în februarie, vârfurile de vizibilitate fiind, ca şi luna trecută, dată de declaraţii în care a exclus riscul apariţiei crizei alimentare şi al raţionalizării alimentelor.

Ministrul Educaţiei Sorin Cîmpeanu rămâne pe locul 8, cu 3.005 menţiuni, similar luna precedentă, cele mai numeroase în contextul declaraţiilor privind modul de revenire la cursuri a studenţilor ca urmare a ridicării stării de alertă şi acceptarea cadrelor didactice refugiate din Ucraina în universităţile româneşti.

Ministrul Finanţelor Adrian Câciu coboară de pe poziţia a patra în februarie pe poziţia a noua în top, vârfuri de vizibilitate fiind înregistrate odată cu declaraţiile referitoare la controale ale ANAF, ANPC şi Consiliului Concurenţei pe tot lanţul de comercializare din piaţa combustibilului, la disputa cu Florin Cîţu pe tema dobânzilor mari la care se împrumută statul şi la reducerea accizei la carburanţi.

Ministrul Muncii, Marius Budăi, coboară de pe locul 7 pe locul 10, cu peste 3.600 de menţiuni, cele mai multe în contextul declaraţiilor referitoare la măsurile de protecţie socială pentru companiile care vor avea de suferit în urma restricţiilor impuse Rusiei, angajarea refugiaţilor ucraineni, recalcularea pensiilor, reducerea CAS propusă de liderul PNL Florin Cîţu, dar şi ca urmare a anunţului privind „flexibilizarea” procentului din PIB pentru pensii prevăzut în PNRR, alături de afirmaţia conform căreia „nu este un procent de care să ne lovim ca un zid”.

Ministrul de Interne Lucian Bode coboară o poziţie faţă de luna februarie, pe locul 11, el având cele mai multe menţiuni în contextul valului de refugiaţi ucraineni care au intrat în România, al ridicării restricţiilor impuse în pandemie, dar şi al măsurilor luate ca urmare a creşterii cu 417% a numărului de cereri depuse pentru eliberarea de paşapoarte, în perioada 1-8 martie, faţă de perioada similară din 2021.

Ministrul Mediului, Tanczos Barna, urcă de pe locul 15 în luna februarie pe locul 12, cu peste 2000 de menţiuni, cele mai multe având legătură cu anunţul privind majorarea amenzilor contravenţionale pentru arderea miriştilor şi cu prezenţa minelor în zona de nord-vest a Mării Negre.

Pe următoarele poziţii, având între 1.708 şi 1.181 de menţiuni, se află miniştrii Familiei – Gabriela Firea,  Economiei – Florin Spătaru, Fondurilor Europene – Dan Vîlceanu, Dezvoltării – Cseke Attila şi cel al Culturii – Lucian Romaşcanu.   .

Pe ultimele locuri, cu sub 1.000 de menţiuni, sunt, în ordine, ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu, Turismului – Daniel Cadariu, ministrul Sportului – Eduard Novak, vicepremierul Kelemen Hunor şi ministrul Digitalizării – Marcel Boloş.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Scandalul de corupție din Parlamentul European. Detalii din ancheta în care un vicepresedinte PE a fost reținut

Publicat

in

De

​Europarlamentarul socialist grec Eva Kaili, care este unul dintre vicepreședinții Parlamentului European, a fost reținut vineri seară la Bruxelles în cadrul unei anchete privind suspiciunile de corupție care implică Qatarul, a declarat o sursă pentru AFP. Alte patru persoane au fost reținut în același caz, iar în timpul celor 16 percheziții care au avut loc în capitala Belgiei, polițiștii au descoperit peste jumătate de milion de euro în numerar.

Europarlamentarul socialist grec Eva KailiFoto: Eurokinissi / Zuma Press / Profimedia

Poliția belgiană a desfășurat o operațiune de amploare la Bruxelles, într-o anchetă care vizează mai multe persoane, inclusiv pe eurodeputata Eva Kaili și un fost europarlamentar italian, Pier-Antonio Panzeri, notează AFP.

Poliția din Belgia a reținut vineri cinci persoane pentru interogatoriu, dar nu a numit suspecții și nici „țara din Golf” care este implicată în scandalul de corupție, dar o sursă AFP a afirmat că este vorba despre Qatar, după cum a dezvăluit o anchetă comună a ziarului francofon Le Soir și a săptămânalului flamand Knack.

Ancheta, condusă timp de patru luni de un judecător financiar din Bruxelles, vizează „corupția” și „spălarea de bani” în cadrul unei grup organizat, a precizat parchetul federal într-un comunicat.

„Țara din Golf” este suspectată că „a influențat deciziile economice și politice ale Parlamentului European, prin plata unor sume de bani substanțiale sau prin oferirea de cadouri importante”, a mai precizat sursa citată.

În ceea ce privește beneficiarii, aceștia sunt oameni cu „o poziție politică și/sau strategică semnificativă” în cadrul Parlamentului European.

Peste jumătate de milion de euro în numerar, găsit la percheziții

Poliția a făcut în tota 16 percheziții în capitala Belgiei, unde are sediul și Parlamentul European.

În cursul operațiunii, poliția a confiscat „aproximativ 600.000 de euro în numerar”, precum și „echipamente informatice și telefoane mobile”, al căror conținut va fi analizat.

Cadourile sau beneficiile oferite ar putea fi legate de dorința Qatarului de a-și îmbunătăți reputația, fiind aspru criticată în ceea ce privește drepturile omului și tratamentul lucrătorilor străini.

Printre cei interogați de poliția belgiană, secretarul general al Confederației Internaționale a Sindicatelor, Luca Visentini, a vorbit din nou în această săptămână despre situația lucrătorilor din Qatar, într-un interviu difuzat vineri de AFP.

În special, oficialul italian a cerut „o presiune continuă asupra autorităților și angajatorilor” pentru salarii mai bune și o mai mare mobilitate a locurilor de muncă.

Partidul Socialist grec (Pasok-Kinal), din care Eva Kaili făcea parte, a anunțat în cursul serii de vineri, la Atena, că aceasta a fost „demisă”.

Morții de pe șantierele din Qatar

Fosta prezentatăare Eva Kaili, în vârstă de 44 de ani, care este unul dintre cei 14 vicepreședinți ai Parlamentului European, s-a întâlnit în Qatar cu puțin timp înainte de începerea Cupei Mondiale 2022 cu ministrul qatarez al Muncii, Ali bin Samikh Al Marri.

Europarlamentarul grec a salutat cu această ocazie, în numele UE, angajamentul Qatarului de a „continua reformele în domeniul muncii”, potrivit unui tweet al ambasadorului UE la Doha, Cristian Tudor.

„Astăzi, Cupa Mondială de fotbal din Qatar este o dovadă concretă a modului în care diplomația sportivă poate duce la o transformare istorică a unei țări ale cărei reforme au inspirat lumea arabă”, mai spusese Eva Kaili la 22 noiembrie, în Parlamentul European.

„Qatarul este un lider în ceea ce privește drepturile lucrătorilor”, a spus Kaili.

Qatar se apără

Qatar, gazda Cupei Mondiale de fotbal din 2022, a fost acuzată de ONG-uri că neglijează condițiile de muncă și de viață ale sutelor de mii de lucrători migranți din Asia și Africa.

Ca răspuns, Doha a promovat reforme revoluționare ale codului muncii, salutate de sindicate, care solicită totuși o aplicare mai strictă.

Cotidianul britanic The Gaurdian dezvăluia în februarie 2021 că 6.500 de muncitori străini au murit în Qatar în ultimii 10 ani, de când a câștigat dreptul de a găzdui turneul final al Cupei Mondiale din 2022.

Autoritățile din Qatar au negat cu tărie acest lucru. Iar Organizația Internațională a Muncii, prezentă la Doha din 2018, a documentat cincizeci de accidente de muncă mortale ale angajaților într-un an, în 2020, și 500 de răniri grave. Cu toate acestea, a remarcat lipsa datelor disponibile.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Flavius Stoican este noul antrenor al echipei FC Botoşani

Publicat

in

De

FC Botoşani anunţă, oficial, numirea lui Flavius Stoican în funcţia de antrenor, după ce, anterior în acest sezon, fusese tehnicianul celor de la CS Mioveni, anunță News.ro.

În vârstă de 46 de ani, acesta le-a mai pregătit în cariera sa de antrenor pe Dinamo II, Chindia Târgovişte, Dinamo Bucureşti, FC Voluntari, Zimbru Chişinău, Pandurii Târgu-Jiu, Poli Iaşi, Petrolul Ploieşti, Viitorul Pandurii Târgu-Jiu şi FCU Craiova.

La FC Botoşani, el îl înlocuieşte pe Mihai Ciobanu, care a asigurat conducerea echipei după plecarea lui Mihai Teja.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend