Conecteaza-te cu noi

CULTURA

Bărbaţii din Argeş se vor prezenta în faţa Principesei Margareta în costume lucioase cu papion

Publicat

in

 Ţinută obligatorie pentru participanţii dineului de la Palatul Elisabeta

Argeşenii care la data de 29 octombrie vor participa la Palatul Elisabeta la dineul oferit de Principesa Margareta şi Principele Radu, sunt nevoiţi să facă rost urgent de costume pe măsură,  asta dacă nu au aşa ceva în garderobă. Pe invitaţia oficială venită din partea Casei Regale se specifică foarte clar că bărbaţii trebuie să poarte black tie, iar femeile rochii de cocktail.

La acest eveniment va participa o delegaţie formată din 24 de persoane din Curtea de Argeş, primar, viceprimar, reprezentanţi ai instituţiilor publice, ai societăţii civile dar şi ai Arhiepiscopiei Argeşului şi Muscelului. Pentru Curtea de Argeş este un moment important având în vedere că în cadrul unei ceremonii festive, municipiului i se va acorda titlul de Oraş regal.

Comenteaza cu profilul de FB

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Unde se trăiește cel mai bine în România? Orașele cu cel mai bun nivel de trai.

Publicat

in

Potrivit unei cercetări, Bucureștiul se clasează pe locul 168 dintr-un total de 226 în topul celor mai bune orașe din lume în privința calității vieții, iar la nivel de cost al vieții se situează pe locul 311 în topul celor mai scumpe 433 de orașe din lume. Clasamentul referitor la calitatea vieții compară 226 de orașe din lume, ținând cont de puterea de cumpărare, siguranţa, costul vieţii, preţul proprietăţilor în raport cu veniturile, timpul petrecut în trafic, poluarea, climatul.

Un studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro arată că: Brașov, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi sunt considerate centrele urbane cu cel mai avantajos cost al vieții.
De asemenea, orașele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al calității vieții sunt Reșița, Alexandria, Vaslui, Focșani, Piatra-Neamț, Satu-Mare, Tulcea, Călărași, Botoșani și Brăila.

Cluj-Napoca și Oradea sunt cele două orașe care încă rămân în topul celor mai vizitate orașe din România de către turiști datorită facilităților și mediului de viață pe care le oferă.

Foto: Visit Oradea

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

Administratie

Dumitrache, patriotul vopsit! Ziua Drapelului, sărbătorită cu steaguri rupte şi decolorate, la Muzeul Curtea de Argeș

Publicat

in

Indolenţă, nesmimțire și fals patriotism la Curtea de Argeș, astăzi, de Ziua Drapelului Naţional, la Curtea de Argeș, la instituția care ar fi trebuit să fie in prima linie atunci cand este vorba de momente istorice importante.Nici măcar oficialităţile orașului nu par a fi aflat de drapelul național, de însemnătatea acestuia în istoria românilor sau de faptul că astăzi, 26 iunie, este ziua drapelului naţional al româniei. Nu ar fi prima data si reamintim ca ziarul nostru a scris in repetate rânduri despre așa zisul patriotism al pesedistilor cocoțați in fruntea unor instituții și e de notorietate faptul ca de 1 Decembrie centenar la Curtea de Arges lipseau cu desavârșire steagurile tricolore sau că timp de aproape doi ani pe frontispiciul primăriei a stagnat un drapel fals, care ignora si sfida istoria dar si legislatia actuală.

Astăzi, de ziua drapelului, ne-am fi asteptat ca la Muzeul Municipal condus de patriotul… grec Stefanidis Dumitrachis, să asistam la o ceremonie de cinstire a drapelului național, eventual de o lectie filmata pe bani grei (cum a mai fost) cu un manager pesedist imbracat in tricou cu promovare pentru Grecia, in care sa se aminteasca macar cateva repere din istoria drapelului românesc, a cărui zi se sărbătorește astăzi în toată România. Din păcate, așa cum se vede și in imagini, la cea mai importantă istituție de cultură din orașul basarabilor, chiar drapelul acestei țări a ajuns bătaia de joc a unora, fiind abandonat precum o cârpă, rupt, decolorat și gata să cadă în capul patriotului manager Stefan Dumitrache, regalist de profesie, printre alte indeletniciri politice. Sau, poate, patriotul… grec Stefanidis Dumitrachis, chiar va tine o lectie… Una despre cum să își bați joc de un simbol simbol național, intro-o zi națională dedicată acestui simbol, din postura de manager de partid in care mai importante sunt beculetele de craciun care troneaza si acum pe fatada muzeului.

Poate, prins cu aranjamentele politice de partid, patriotul… grec Stefanidis Dumitrachis a uita ce zi este astazi dar si insemnătatea trisolorului, așa că îi reamintim noi si poate va ridica privirea si capul si spre cele doua jurebi atarnate in fata instituției pe care o conduce si va gasi cativa lei sa cumpere un drapel al acestei țări.

Ziua Drapelului Național este ziua de 26 iunie, care a fost proclamată astfel prin Legea nr. 96 din 20 mai 1998. Conform legii, această zi va fi marcată de către autoritățile publice și de celelalte instituții prin organizarea unor programe și manifestări cultural-educative, cu caracter evocator sau științific, consacrate istoriei patriei, precum și prin ceremonii specifice.

Drapelul tricolor a fost folosit prima dată în Ţara Românească în 1834, ca steag de luptă, când domnitorul Alexandru Ghica a prezentat sultanului spre aprobare modelul drapelelor şi pavilioanelor navale de luptă. Cele trei culori care apar pe steag ar fi fost folosite în documentele oficiale încă din timpul lui Mihai Viteazul şi se regăsesc şi pe diverse structuri de scuturi şi steme. „Ziua Drapelului Naţional” este o zi specială în calendarul celor care simt româneşte, si reamintim astazi, vineri 26 iunie, se împlinesc 172 de ani de la declararea oficială a Tricolorului ca drapel naţional.

Scurtă istorie a Zilei Drapelului Național

  • În 1834, când Țările Române au început să se dezvolte din punct de vedere economic, când conștiința națională cerea unitatea și libertatea țării, domnitorul Țării Românești, Alexandru D. Ghica Vodă, a obținut de la otomani învoirea „de a pune steag românesc corăbiilor negustorești și oștirii”
  • Steagul destinat corăbiilor avea două culori (galben și roșu), cel atribuit armatei era compus din trei (roșu, galben și albastru) și un vultur la mijloc. Acesta este socotit drept începutul adoptării tricolorului pe pământ românesc.
  • O informație o descoperim printre mărturiile unui francmason Jean Alexandre Vaillant, (chemat și stabilit în Muntenia în 1830, profesor și director al „Colegiului Sf. Sava” din București 1831-1834), potrivit căruia tricolorul ar fi fluturat pentru prima dată în ziua de 29 iulie 1839, pe muntele Pleșuva (zona Comarnic – jud. Prahova) Astfel, arborarea de către Vaillant a tricolorului ca drapel al Principatelor este, poate, cea mai veche atestare documentară a acestui fapt.
  • Tricolorul românesc era cunoscut încă din deceniul 4 al secolului XIX drept simbol național cu cel puțin un deceniu înainte de oficializarea sa
  • În timpul revoluției de la 1848 Tricolorul a fost adoptat ca simbol al națiunii în prima zi a victoriei revoluției burghezo – democratică (1848 – 1849), 14/26 iunie, când a avut loc abdicarea domnitorului Gheorghe Bibescu, instaurarea Guvernului provizoriu de la București și promulgarea decretului nr. 1 de instituire a drapelului național.
  • Revoluționarii de la 1848, atât cei din Transilvania, cât și cei din Țara Românească, au arborat steagul tricolor, ca simbol al luptei lor, având inscripționat lozinca: „Frăția”: „Dreptate – Frăție” și dându-i denumire de „stindard al libertății”. O lună mai târziu, „văzând cu nu s-a înțeles încă cum trebuiesc făcute stindardele naționale“, decretul guvernamental nr. 252, din 13 iulie 1848, preciza din nou că “stindardele vor fi tricolore. Culorile sunt: albastru închis, galben deschis și roșu carmin”. Ele vor fi dispuse vertical și vor fi aranjate în ordinea următoare: „lângă lemn vine albastru, apoi galben și apoi roșu fâlfâind“. În Adunarea populară desfășurată pe dealul Filaretului din București, în ziua de 15 iunie 1848, s-a celebrat ziua de 11 iunie, începutul revoluției, ”zi de mântuire pentru toată România”, sub flamurile tricolore. Tot în acel an istoric 1848, în acea impresionantă Adunare de la Blaj, 3/15 mai, s-a înălțat „flamura cea mare tricoloră a națiunii române”, a întregii națiuni române.
  • Potrivit unei alte ipoteze tricolorul se impune ca drapel național în 1859, odată cu dubla alegere a lui Alexandru Ioan Cuza, culorile steagului fiind dispuse însă pe orizontală. Primul drapel din 1859, aflat în uz până în 1862, a avut fâșia albastră plasată sus, urmând ca, în a doua parte a domniei lui Cuza, fâșia roșie sa fie dispusă pe partea superioară. După venirea lui Carol I, steagurile vor avea benzile dispuse pe verticală, România aliniindu-se astfel regulilor respectate de steagurile europene.
  • Ziua Drapelului Național a fost instituită pentru a marca ziua de 26 iunie 1848, când Guvernul revoluționar a decretat ca Tricolorul – roșu, galben și albastru – să reprezinte steagul național al tuturor românilor; cele trei culori împărțite în mod egal reprezintă principiul egalității, orientarea culorilor în sus semnifică verticalitatea, cifra trei este numărul perfect, pe lângă țara noastră mai existând alte trei țări europene tradiționale cu steagul tripartit în mod egal și vertical: Franța, Italia și Belgia.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend