Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Avocaţii care au reprezentat CSM la CJUE explică hotărârea Curţii: Presa publică titluri care se datorează unor cunoştinţe juridice sumare

Publicat

in

Societatea Chiriţă şi Asociaţii, condusă de avocatul Radu Chiriţă, explică hotărârea de marţi a Curţii de Justiţie a UE. Societatea de avocaţi a reprezentat CSM la CJUE, iar hotărârea de azi confirmă tezele susţinute de CSM.

“În urmă peste un an, societatea noastră de avocaţi a primit un mandat din partea Consiliului Superior al Magistraturii să reprezinte această instituţie în faţa Marii Camere a CJUE, într-o procedură de pronunţare asupra unor întrebări preliminare adresate de mai multe instanţe din România cu privire la unele modificări ale “legilor justiţiei” intrate în vigoare în ultimii ani. Toate acele cereri preliminare au fost reunite într-o cauză “mamut” în care Marea Cameră a CJUE a organizat audieri orale în ianuarie 2020”, arată Chiriţă şi Asociaţii.

Hotărârea CJUE poate fi citită AICI!

Avocaţii explică faptul că, potrivit hotărârii CJUE, MCV este obligatoriu, fiind o decizie a Comisiei Europene, însă în privinţa recomandărilor din cadrul mecanismului, despre care s-a scris în presă că ar fi obligatorii, situaţia ar fi mai nuanţată.

“Astăzi, CJUE şi-a pronuţat hotărârea.

Prima întrebare care viza o cauză în care am avut mandat din partea CSM a vizat efectele juridice şi caracterul obligatoriu ale deciziei de instituire a MCV, precum şi a rapoartelor ulterioare. Teza noastră a fost că decizia Comisiei Europene de instituire a MCV este, în mod evident, obligatorie. Tratatul UE stabileşte foarte clar că deciziile Comisiei sunt obligatorii, deci o dezbatere juridică era inutilă. În schimb, cu privire la rapoartele ulterioare am stabilit că ele au valoarea unor recomandări adresate statului român, în vedere atingerii obiectivelor stabilite prin decizia Comisiei. Am susţinut că România are o marjă de apreciere pentru alegea modalităţii de atingere a acelor obiective, iar în baza asistenţei oferite de Comisie, ea primeşte recomandări, care nu pot avea un caracter obligatoriu. Toate celelalte părţi (asociaţiile de judecători din România părţi, dar şi Guvernul român) au susţinut ideea contrară, după care acele recomandări ar avea caracter obligatoriu.

Hotărârea de azi a CJUE confirmă teza noastră. Am observat că presa publică titluri care susţin altceva, dar acest lucru se datorează probabil unor cunoştinţe juridice sumare, care nu fac disticţia între decizia Comisiei Europene şi rapoartele acesteia. Cităm: “Curtea precizează că acestea formulează cerințe în privința României și adresează recomandări statului membru în vederea atingerii obiectivelor de referință. În conformitate cu principiul cooperării loiale, România trebuie să țină seama în mod corespunzător de cerințele și de recomandările menționate și trebuie să se abțină să adopte sau să mențină în vigoare în domeniile acoperite de obiectivele de referință măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care îl prevăd aceleași cerințe și recomandări“.

Al doilea punct al cauzei în raport de care am avut mandat din partea CSM a fost cel care viza înfiinţarea şi funcţionarea SIIJ. Am susţinut în principal faptul că înfiinţarea unei structuri de parchet iese din competenţa dreptului european şi, de asemenea, că înfiinţarea SIIJ a fost necesară şi a fost însoţită de cea mai completă paletă de garanţii conta unei intruziuni a politicului în funcţionarea SIIJ. Toate celelalte părţi, inclusiv Guvernul român, au susţinut că înfiinţarea şi funcţionarea acestei structuri de parchet este contrară dreptului Uniunii.

Prin hotărârea de azi, Curtea “precizează că, pentru a fi compatibilă cu dreptul Uniunii, o astfel de reglementare trebuie, pe de o parte, să fie justificată de imperative obiective și verificabile legate de buna administrare a justiției și, pe de altă parte, să garanteze că această secție nu poate fi utilizată ca instrument de control politic al activității judecătorilor și a procurorilor menționați și își exercită competența cu respectarea cerințelor prevăzute de Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene“, ceea ce e perfect corect şi adevărat. Cu privire punctuală la SIIJ, Curtea a constat implicit că nu este competenţa sa de se pronunţa asupra problemei. Cităm: “Revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reforma care a condus în România la înființarea unei secții specializate în cadrul Ministerului Public, însărcinate cu anchetarea judecătorilor și a procurorilor, precum și normele privind numirea procurorilor încadrați în această secție nu sunt de natură să facă secția menționată permeabilă la influențe exterioare. În ceea ce privește carta, revine instanțelor naționale sarcina de a verifica dacă reglementarea națională în discuție nu împiedică examinarea într-un termen rezonabil a cauzelor referitoare la judecătorii și la procurorii vizați“. Ne întrebăm, procedural vorbind, cum vor putea instanţele naţionale să facă această verificare, mai ales în cauzele în care s-a dispus trimiterea, dar rămâne să vedem.

Curtea s-a mai pronunţat şi asupra unor puncte, în raport de care CSM nu era parte la litigiile în care s-a formulat întrebarea.

Unul dintre ele vizează o numire a unui inspector şef al IJ provizoriu, stabilindu-se că implicarea puterii politice în această procedură a afectat independenţa justiţiei. Dat fiind că a fost o chestiune temporară, din punctul nostru de vedere acest punct nu este extrem de relevant la acest moment.

Alt punct a vizat procedura de răspundere a judecătorilor pentru erorile judiciare. Curtea a criticat legislaţia naţională pentru că nu ar permite – deşi permite, după părerea noastră – audierea şi apărarea judecătorului în cadrul acelei proceduri.

În fine, răspunzând la o întrebare preliminară ridicată într-un litigiu în care un procuror vroia să devină procuror la SIIJ fără să aibă vechimea necesară, CJUE a stabilit că dreptul UE are supremaţie faţă de dreptul naţional. Curtea a stabilit că “principiul supremației dreptului Uniunii se opune unei reglementări naționale de rang constituțional care privează o instanță inferioară de dreptul de a lăsa neaplicată din oficiu o dispoziție națională care intră în domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 și care este contrară dreptului Uniunii”. Dincolo de faptul că o asemenea reglementare naţională nu există – din contră, există art. 148 din Constituţie – credem că CJUE a afirmat o banalitate juridică. S-a stabilit că “instanțele naționale sunt obligate, în măsura posibilului, să dea dreptului intern o interpretare conformă cu cerințele dreptului Uniunii sau să lase neaplicată din oficiu orice dispoziție contrară a legislației naționale care nu ar putea face obiectul unei astfel de interpretări conforme, Curtea constată că, în cazul unei încălcări dovedite a Tratatului UE sau a Deciziei 2006/928, principiul supremației dreptului Uniunii impune instanței de trimitere să lase neaplicate dispozițiile în cauză, indiferent dacă acestea sunt de origine legislativă sau constituțională“. Suntem însă convinşi că acest citat al Curţii va fi interpretat în cel puţin 3 variante diferite, fiecare urmând să înţeleagă din el ceea ce îi convine”, explică avocaţii de la Chiriţă şi Asociaţii.

Comenteaza cu profilul de FB

NATIONAL

Cătălin Manea, mesaj de Ziua limbii romani: ‘Problemele minorităţii rome pot fi rezolvate doar prin voinţă politică’

Publicat

in

De

Problemele minorităţii rome, “care s-au amplificat direct proporţional cu anii de democraţie”, pot fi rezolvate doar prin voinţă politică, a declarat miercuri deputatul minorităţilor naţionale, Cătălin Manea, într-un mesaj prilejuit de Ziua limbii romani.

El a amintit că anul trecut Parlamentul a adoptat Legea nr. 20 prin care s-a instituit ziua de 16 iunie ca Ziua limbii romani, limbă care aparţine străvechii limbi sanscrite, în care s-au scris mari texte filozofice ale lumii, potrivit agerpres.ro.

“Ziua Limbii romani reprezintă un moment important pentru a semnala clasei politice româneşti principalele probleme şi dificultăţi cu care se confruntă minoritatea romă. În calitatea mea de deputat al minorităţii rome, afirm cu tărie de la această tribună că problemele minorităţii rome şi decalajele sociale şi economice, care s-au amplificat direct proporţional cu anii de democraţie scurşi din 1990 până în prezent, pot fi rezolvate doar prin voinţă politică şi printr-o mai mare voinţă politică a tuturor partidelor politice din România”, a declarat deputatul minorităţii rome.

Potrivit acestuia, principalele probleme ale romilor sunt rezultatul rasismului, discriminării şi nepăsării factorilor aflaţi în poziţie de decizie atât în administraţia publică locală, cât şi centrală.

“În continuare, principalele probleme ale comunităţilor de rome de la nivel naţional vizează accesul scăzut la educaţie şi, pe această cale, vreau să spun că cea mai mare rată de abandon şcolar se înregistrează în rândul copiilor aparţinând minorităţi rome. Potrivit unui studiu recent, 4 din 5 copii care abandonează şcoala aparţin etniei rome. Cauzele sunt multiple, însă principala barieră pe care n-o pot depăşi copiii romi este determinată de sărăcie, de excluziune şi rasism. Dacă nu vom interveni concret în stoparea acestui fenomen, câteva zeci de mii de copii care astăzi nu merg la şcoală sau care au abandonat şcoala vor deveni foarte curând câteva zeci de mii de adulţi ai României fără competenţe, fără abilităţi practice, fără şansa de a avea un loc de muncă şi evident dependenţi de o formă de intervenţie din partea autorităţilor şi instituţiilor statului român pentru a putea supravieţui”, a argumentat parlamentarul, care a subliniat că aceste probleme trebuie să reprezinte priorităţi atât pentru Guvernul României, cât şi pentru Ministerul Educaţiei.

El a menţionat că alte probleme sunt legate de accesul scăzut la sănătate sau de actele de identitate şi de proprietate, subliniind necesitatea ca populaţia romă să fie una activă, şi nu una dependentă social.

“Zeci de mii de gospodării, îndeosebi din mediul rural, trăiesc în continuare în condiţii de Ev mediu. (…) În continuare este nevoie de locuri de muncă. (…) Vă rog pe dumneavoastră, mai ales pe partidele aflate în coaliţia de guvernare, să aprobe cât mai curând Strategia de îmbunătăţire a situaţiei romilor”, a adăugat Cătălin Manea.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

BNR: Indicele ROBOR la 3 luni s-a menţinut miercuri la 1,49%

Publicat

in

De

Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care sunt calculate dobânzile la majoritatea creditelor în lei, s-a menţinut miercuri la 1,49%, potrivit datelor publicate de instituţie, conform news.ro

Indicele ROBOR la 6 luni a coborât de la 1,64% la 1,63%.

Consiliul de Administraţie al Băncii Naţionale a României a decis, în şedinţa din 12 mai 2021, menţinerea ratei dobânzii de politică monetară la nivelul de 1,25 la sută pe an.

BNR a mai decis menţinerea ratei dobânzii pentru facilitatea de depozit la 0,75 la sută pe an şi a ratei dobânzii aferente facilităţii de creditare (Lombard) la 1,75 la sută pe an. De asemenea, Consiliul de administraţie al BNR a decis păstrarea nivelurilor actuale ale ratelor rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei şi în valută ale instituţiilor de credit.

ROBOR (Romanian Interbank Offer Rate) este rata medie a dobânzii la care se împrumută, între ele, instituţiile bancare din România, în lei, iar evoluţia sa este legată, în principal, de nivelul de lichiditate existent în piaţă.

Valoarea IRCC, aferentă perioadei aprilie-iunie  2021, este de 1,67%, în declin faţă de nivelul de 1,88% aferent primului trimestru.

IRCC se aplică împrumuturilor acordate populaţiei după luna mai a anului 2019, data la care a fost înlocuit ROBOR în contracte.

IRCC este calculat în funcţie de dobânda medie la care se împrumută băncile între ele şi este aplicat cu o întârziere de un trimestru faţă de perioada de referinţă. Indicele este stabilit zilnic de BNR, ca medie aritmetică a cotaţiilor folosite de zece bănci selectate de Banca Naţională.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend