Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Avertismentul unui medic psihiatru: COVID 19 declanșează BOLI NEUROLOGIE și PSIHICE la o treime din infectați

Publicat

in

COVID-19 declanşează boli neurologice sau psihice la circa o treime din persoanele care au trecut prin infecţia cu noul coronavirus, arată medicul psihiatru Gabriel Diaconu. Specialistul punctează că şi cei care au făcut o formă uşoară a bolii, sunt afectaţi: „au început să aibă probleme cognitive (concentrare, memorare, orientare în timp/spaţiu), stări de anxietate severă, insomnie, la limită psihoză cu delir (mai puţin halucinaţii)., scrie Mediafax.

COVID-19 afectează şi sănătatea mintală, chiar dacă a trecut mult timp de la trecerea prin boală. Psihiatrul face referire la un studiu apărut recent, în care boli neurologice sau psihice „au fost constatate la persoane care făcuseră forme medii, sau grave, de infecţie, adică au avut şi simptome ”de răceală”, dar şi pneumonie şi tulburări ale coagulării, cu inflamaţie sistemică”.

Dar au fost şi situaţii unde persoanele avuseseră forme uşoare, cu minimă afectare, dar au rămas cu probleme cognitive, mai arată expertul, într-o postare pe pagina sa de Facebook.

„Toate acestea, ca practician, le-am putut vedea în practică,la cabinet, de când a început pandemia. Nu cred să fie psihiatru, în România, să nu fi văzut cel puţin un caz unde, la o persoană fără istoric sugestiv de risc sau vulnerabilitate la boală psihică, după COVID să dezvolte probleme ca cele de mai sus”, spune Diaconu.

În plus, acesta pune degetul pe o bubă veche dar sângerândă: îngrijirea sănătăţii mintale la români şi cum este „trecută cu vederea”.

„Când vine vorba de grija pentru sănătatea propriei minţi, n-am niciun dubiu că oamenii şi-o ignoră. Mulţi nici nu ştiu că au (minte). Alţii nu ştiu unde s-o plaseze, în corp (dar unde nu-i cap, vai de picioare). Mai sunt unii care au minime noţiuni despre psihic, şi care sunt funcţiile lui, dar n-au vreo intenţie să şi le interogheze. Chiar şi dintre cei mai spălaţi ori educaţi întreţin mituri, credinţe iraţionale despre psihologie (sau ”fiziologia minţii”) respectiv psihiatrie (sau ”patologia” medicală a ei)”, mai punctează medicul.

Totodată, Diaconu arată pericolul dezinformării, al ştirilor false şi al „fricii” de vaccinare.

„Am văzut oameni tineri care a ajuns să fie nevoie să ia medicamente pentru stările lor. Şi, da, am văzut şi oameni care nu trecuseră prin infecţie dar, din pricina stress-ului de mediu, şi a barajului de artilerie informaţională (de o parte şi de alta) în cele din urmă au sucombat. Fără să mai ştie pe cine să creadă, încotro să o ia, prinşi în capcana unor concepte pe care nu le pot desprinde şi asimila, frica i-a copleşit, teroarea de-a nu muri pe un pat de spital sau să rămână cu sechele i-a împins spre o stare extremă de negare. I-a făcut să refuze gesturi minime de prevenţie, să afişeze bravadă şi să intre ca într-o cochilie mentală, de unde să refuze orice are de-a face cu COVID. Fenomenul e cu atât mai apăsător cu cât, de partea întunecată a lumii, dezinformarea nu se petrece haotic, ci organizat. Există o maliţie predilectă care conduce în luptă, în haos pe toţi aceia care continuă să susţină ba că nu e virus, cât cacialma, ba că nu e pastilă, e otravă, ba că nu e vaccin, e mijloc de control în masă. Astfel ajung unii să moară cu zile în casă la ei, căci nu cheamă ambulanţa. Astfel ajung copiii să se roage de părinţi să se vaccineze dar părinţii spun nu. Şi astfel ajung oameni să facă accidente vasculare, infarcte, alte manifestări neurologice de focar (inclusiv epilepsii) când lucrurile iau o turnură urâtă”, mai scrie psihiatrul.

La final, acesta continuă cu o pledoarie pentru vaccinare, ca soluţie de protecţie a propriei persoane şi a societăţii.

„Dacă militez pentru vaccin este nu doar în ce priveşte reperele epidemiei/ pandemiei la nivel de număr de cazuri/ internări/ decese, cât pentru efectul preventiv al acestui act simplu pe care îl poţi face când vine vorba de urmări cronice ale bolii COVID, unele care îţi pot afecta nervii, şi mintea”, conchide Diaconu.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Surprizele lui Edward Iordănescu pentru meciurile naționalei din Liga Naţiunilor

Publicat

in

De

Selecţionerul Edward Iordănescu a convocat 30 de jucători pentru cele patru partide pe care naţionala României le dispută în luna iunie, în Liga Naţiunilor, informează frf.ro.

LIVE Prima TV Sâmbătă, 4 iunie, ora 21:45, stadion Gradski (Podgorica): Muntenegru – ROMÂNIA

LIVE Antena 1 Marţi, 7 iunie, ora 21:45, stadion Bilino polje (Zenica): Bosnia şi Herţegovina – ROMÂNIA

LIVE Antena 1 Sâmbătă, 11 iunie, ora 21:45, stadion Giuleşti (Bucureşti): ROMÂNIA – Finlanda

LIVE Prima TV Marţi, 14 iunie, ora 21:45, stadion Giuleşti (Bucureşti): ROMÂNIA – Muntenegru

PORTARI: Florin Niţă (Sparta Praga | Cehia, 15/0), Marian Aioani (Farul Constanţa, 0/0), Horaţiu Moldovan (FC Rapid 1923, 0/0), Ştefan Târnovanu (FCSB, 0/0)

FUNDAŞI: Andrei Raţiu (Huesca | Spania, 6/0), Cristian Manea (CFR Cluj, 16/2), Adrian Rus (Fehervar | Ungaria, 12/0), Iulian Cristea (FCSB, 3/0), Virgil Ghiţă (KS Cracovia | Polonia, 1/0), Vlad Chiricheş (Sassuolo | Italia, 71/0), Andrei Burcă (CFR Cluj, 9/0), Nicuşor Bancu (Universitatea Craiova, 23/1), Mario Camora (CFR Cluj, 7/0), Marius Ştefănescu (Sepsi OSK, 0/0)

MIJLOCAŞI: Deian Sorescu (Rakow Czestochowa | Polonia, 5/0), Alexandru Cicâldău (Galatasaray | Turcia, 22/3), Darius Olaru (FCSB, 3/0), Alexandru Maxim (Gaziantep F.K. | Turcia, 52/6), Sergiu Hanca (KS Cracovia | Polonia, 5/0), Florin Tănase (FCSB, 11/1), Octavian Popescu (FCSB, 2/0), Nicolae Păun (Sepsi OSK, 0/0), Valentin Mihăilă (Atalanta | Italia, 7/1), Alexandru Mitriţă (PAOK Salonic | Grecia, 17/3), Alexandru Creţu (Universitatea Craiova, 5/0), Răzvan Marin (Cagliari | Italia, 37/2), Marius Marin (Pisa | Italia, 3/0)

ATACANŢI: Denis Alibec (Atromitos | Grecia, 23/2), Andrei Ivan (Universitatea Craiova, 15/1), George Puşcaş (Pisa | Italia, 27/8)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Gino Iorgulescu, unicul candidat – A câștigat încă un mandat în fruntea Ligii Profesioniste de Fotbal

Publicat

in

De

Red. Sport • HotNews.ro

Gino Iorgulescu a fost reales, marţi, în funcţia de preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal, el fiind singurul candidat la alegerile desfăşurate în cadrul Adunării Generale a LPF.

Gino IorgulescuFoto: captura lpf.ro

Aflat la conducerea forului din 2013, Iorgulescu a fost votat în unanimitate de reprezentanţii celor 16 cluburi din Liga I care formează Liga Profesionistă de Fotbal (16-0), transmite Agerpres.

Șefii FRF și LPF, aleși după ce au fost unicii candidați

Situaţia de la alegerile LPF a fost similară cu cea de la alegerile pentru preşedinţia Federaţiei Române de Fotbal, desfăşurate la 12 aprilie, acolo unde Răzvan Burleanu a câştigat al treilea mandat consecutiv cu unanimitate de voturi din postura de unic candidat.

La alegerile pentru preşedinţia LPF candidaţii aveau de îndeplinit doar patru condiţii: să fie cetăţeni români, să aibă studii superioare, să nu fi avut condamnări privative de libertate şi să depună la dosar o propunere din partea unui club din Liga I.

Gino Iorgulescu, al treilea mandat în fruntea LPF

Gino Iorgulescu a fost ales pentru prima oară preşedinte al Ligii Profesioniste de Fotbal (LPF) la 14 noiembrie 2013, cu 11 voturi, faţă de cele 7 primite de contracandidatul său de atunci, Dumitru Dragomir.

Fostul fotbalist a fost reales la 23 octombrie 2017 cu 13 voturi faţă de 1 primit de contracandidatul său, preşedintele ACS Poli Timişoara, Sorin Drăgoi. Începând cu 2017, mandatul preşedintelui s-a mărit de la patru la cinci ani prin modificarea Statutului LPF.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend