Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Avertisment îngrijorător: Criza energetică din Europa se va agrava odată cu venirea iernii

Publicat

in

Preţurile la energie în Europa au doborât record după record încă înainte de venirea iernii şi această criză se va agrava pe măsură ce temperaturile vor începe să scadă, transmit Bloomberg și Agerpres. Luna trecută creşterea preţurilor la electricitate a forţat unele companii britanice să îşi reducă producţia şi să solicite ajutorul statului, un exemplu la ceea ce ar putea să se întâmple în întreaga Europă tocmai în momentul în care apare o nouă variantă de coronavirus. Pentru guvernele din regiune aceasta ar putea însemna tensiuni cu ţările vecine care vor încerca să îşi asigure aprovizionarea proprie, iar pentru gospodării ar putea însemna o situaţie în care li se cere să consume mai puţină energie şi chiar să se pregătească pentru întreruperi în aprovizionare.

Problema este că nu se întrevede nicio soluţie dinspre partea de ofertă, având în vedere că exportatorii precum Rusia livrează doar ceea ce dispun în prezent, iar Qatarul spune că produce la capacitate maximă. În acest condiţii, industria energetică este nevoită să se bazeze pe “distrugerea cererii”, susţine Fabian Roenningen, analist la Rysted Energy.
“Am văzut deja acest lucru în ultimele luni şi, în multe industrii, cel mai probabil va continua şi se va agrava. În condiţiile actuale de pe piaţă pentru mulţi jucători nu este profitabil să opereze”, apreciază Roenningen.

Pentru Franţa, a doua mare economie a Europei, riscurile sunt deosebit de mari. Posibilitatea unui val de ger în ianuarie şi februarie creează un motiv de îngrijorare pentru operatorul reţelei naţionale de transport a energiei electrice. Disponibilitatea centralelor nucleare, coloana vertebrală a sistemului energetic naţional din Franţa, este una redusă după ce pandemia a amânat lucrările de mentenanţă la unele reactoare, a subliniat operatorul într-un raport publicat săptămâna aceasta.

Preţurile la electricitate sunt deja la un nivel apropiat de record pe măsură ce un val de frig se apropie de Franţa şi este aşteptat să se extindă luni, când cererea de electricitate va creşte odată cu începutul săptămânii de lucru.

Iarna trecută operatorul de reţea a cerut gospodăriilor să utilizeze mai puţină electricitate în momentele de vârf şi de asemenea a activat unele clauze de diminuare a cererii din contractele încheiate cu producătorii, atunci când situaţia s-a agravat. Următorul pas ar fi reducerea tensiunii de-a lungul reţelei şi, în ultimă instanţă, ar recurge la introducerea unor întreruperi în aprovizionare de până la două ore pentru fiecare regiune. Toate acestea însă ar avea loc înaintea alegerilor prezidenţiale de anul viitor.

Franţa este şi un important exportator de electricitate în ţările vecine, ceea ce înseamnă că efectele unei eventuale crize s-ar resimţi şi în Germania, Spania, Italia şi Marea Britanie. Potrivit analiştilor, luni cererea maximă de electricitate ar putea ajunge la 79,6 Gigawaţi, sub recordul de 102 Gigawaţi atins în luna februarie 2012.

Însă situaţia de la începutul sezonului de iarnă actual este agravată de creşterea explozivă a preţului gazelor naturale. Stocurile de gaze naturale sunt la un nivel mai redus decât de obicei şi se epuizează mai rapid. Analiştii au avertizat că depozitele de gaze ar putea să coboare la zero în iarna aceasta dacă temperaturile reduse vor stimula cererea.

În aceste situaţii întreruperile în aprovizionare sunt posibile, avertizează Jeremy Weir, director general la firma elveţiană de trading cu materii prime Trafigura Group.

“Dacă temperaturile în Europa vor fi extrem de reduse nu va exista o soluţie uşoară pe partea de ofertă, va fi nevoie de o soluţie pe partea de cerere”, susţine şi Adam Lewis, partener la firma de trading Hartree Partners LP.

Pe partea de ofertă, crucială va fi următoarea mutare a Rusiei. Preşedintele Vladimir Putin a semnalat că va ajuta Europa cu mai multe livrări pentru a stabiliza piaţa, dar deşi livrările ruseşti şi-au revenit după un început modest în noiembrie, eele sunt totuşi inferioare comparativ cu cele de anul trecut. Cât de multe gaze va trimite Rusia în luna decembrie Europei rămâne un mister şi mai mare.

Uniunea Europeană dispune de un aşa numit principiu al solidarităţii care ar trebui să împiedice orice stat să blocheze exporturile de electricitate şi gaze şi să lase alt stat membru să se confrunte cu dificultăţi în aprovizionare, în special când este vorba de consumatorii casnici. Însă această solidaritate nu a fost testată niciodată într-o situaţie de criză de amploare. În luna februarie 2018 când un val de frig, denumit “Beast from the East”, a lovit Europa a fost aproape de finalul sezonului de încălzire. În acest an este posibil ca şi un fenomen meteo mai puţin sever să aibă un impact similar.

“Asta arată cât de expusă este sistemul energetic european la volatilitatea preţurilor materiilor prime. Pe termen scurt, nu putem face mare lucru”, spune Fabian Roenningen.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Occidentul a făcut tot ce se putea face pentru Ucraina

Publicat

in

De

Asta luând în considerare limitarea autoimpusă de către SUA și NATO, de a nu trimite trupe în cazul unei invazii. Încă de la începutul acestei crize, președintele Biden a declarat destul de clar că sancțiunile de care va fi vizată Rusia vor fi economice și că nu se pune problema de intervenție militară. Foarte posibil ca această poziție să fi dat aripi agresivității Rusiei, dar era destul de greu ca SUA să adopte o poziție mai fermă – nu prea ai cum să justifici implicarea directă într-un conflict atât de fierbinte și la această scară.

Așa că, atât SUA cât și țările occidentale au încercat să pregătească Ucraina pentru conflictul inevitabil. Și se pare că pregătirile au avut în vedere un scenariu realist, în care țara nu va rezista direct invaziei, ci va duce un război de uzură.

De aceea, încă din 2015, SUA antrenează pe teritoriul ei (!!!) combatanți ucraineni. Aceștia sunt pregătiți pentru tactici de gherilă, să ducă lupte în spatele liniilor, după ce armata rusă cucerește o parte din Ucraina. Idee care a tot fost vehiculată în spațiul public, de a face invazia mult prea scumpă pentru Rusia. Gândirea predominantă în momentul de față e că deși Rusia ar putea cuceri rapid bucăți mari din Ucraina, i-ar fi foarte greu să le mențină sub ocupație, și aici ar trebui să intervină aceste trupe antrenate de CIA.

Un scenariu similar l-am mai văzut în Siria, unde CIA a antrenat și echipat un corp de elită care să lupte cu trupele lui Bashar al-Assad și cu ISIS. Rezultatul a fost dezastruos, trupele respective fiind nimicite destul de repede și echipamentul pierdut.

Experții americani au învățat cu siguranță din lecțiile trecutului, rămâne acum de văzut cât de eficiente au fost aceste programe. Soldații ucraineni vor avea de înfruntat trupe experimentate, care au participat în multiple teatre de război, deci a căror experiență nu e dobândită doar în urma antrenamentelor, ci în conflicte reale.

Măcar ucrainenii au fost ajutați cu echipamente de război serioase. Cele care ies în evidență sunt rachetele anti-tanc. În ultimele zile, din UK au ajuns peste 1000 de lansatoare NLAW. Acestea sunt lansatoare ușoare de “unică folosință”, care vin preîncărcate cu o rachetă ghidată și care au o rază de acțiune de până la 1 km. Perfecte pentru lupta de gherilă. Dar mai impresionante sunt sistemele Javelin, lansatoare cu o raza de 3-4 km și care sunt probabil cele mai bune arme anti-tanc din lume. Acestea au venit direct de la americani, iar pe ultima sută de metri, chiar și estonienii au trimis câteva din stocul propriu.

În Siria, sistemele anti-tanc folosite de rebeli s-au dovedit a fi foarte eficiente împotriva tancurilor rusești. Chiar și cele cu sisteme avansate de protecție ca armuri reactive sau sisteme de bruiaj în infraroșu cum sunt T-90A. Deși armele folosite acolo erau mai puțin avansate decât Javelin sau NLAW, pierderile armatei siriene au fost impresionante. Desigur, mulți experți pun aceste pierderi pe seama folosirii necorespunzătoare a tancurilor în teatrele de luptă: de multe ori, vehiculele nu erau apărate de infanterie și în ipostaze tactice pe care orice comandant decent le-ar evita. E destul de greu de anticipat care ar fi rezultatul în Ucraina, unde comandanții ruși nu pot fi acuzați de amatorism.

Nu în ultimul rând, ucrainenii au achiziționat drone Bayraktar TB2 turcești. Aceste drone și-au dovedit deja eficiența în Libia, Siria sau Nagorno Karabakh. Au fost cumpărate câteva zeci, nu se știe exact câte, și ar putea reprezenta un atuu important. Deși, având în vedere superioritatea aeriană clară a Rusiei, e de asemenea posibil să devină irelevante foarte rapid. Totul depinde de desfășurarea acțiunilor în teren.

În vârtejul acestei curse a înarmării, e de salutat poziția inițial comună și coerentă a membrilor NATO. După plecarea lui Merkel, inclusiv Germania a aderat la poziția SUA de contracarare a Rusiei. Proiectul Nord Stream 2 a fost blocat înainte să devină funcțional, transporturi de gaz lichefiat au fost redirecționate dinspre Asia spre Europa pentru a compensa scăderea volumului trimis de Gazprom și aliații au arătat o mobilizare exemplară pentru pregătirea Ucrainei. Zic poziția inițială pentru că deja Olaf Scholz, noul cancelar german, a început să dea înapoi, cerând ca Nord Stream 2 să nu fie inclus în negocierile politice legate de Ucraina. Oricum, e o poziție mult mai fermă decât cele cu care ne-a obișnuit Angela Merkel în trecut.

Vladimir Putin în schimb, se află într-o poziție foarte dificilă. S-a băgat singur într-un colț, iar acum opțiunile lui sunt foarte limitate. Cea mai simplă, și unii ar spune că unica, este invazia. După o mobilizare de atâtea luni, să nu ataci acum ar fi perceput ca un gest de slăbiciune.

Însă mai grav pentru el e faptul că se află într-o cursă contra cronometru, pe două planuri. Unul îl reprezintă Ucraina – cu cât așteaptă mai mult, cu atât capacitățile defensive ale țării vor crește. Al doilea e economia Rusiei. Această mobilizare masivă de forțe îl costă enorm. La un moment dat e foarte posibil ca ceva să cedeze. 100 de mii de soldați care nu își primesc soldele sunt o bombă cu ceas, iar eventuale revolte acasă, în orașe, pe fondul sărăciei, ar fi un dezastru.

În momentul de față, pentru Putin există un singur scenariu din care iese câștigător – o victorie absolută, într-un timp foarte scurt. O repetare a războiului din 2014. Or, această posibilitate se îndepărtează cu fiecare zi ce trece. E ori acum, ori niciodată.

Orice ar alege și oricare va fi rezultatul invaziei, pe termen lung Putin pierde. Dacă nu invadează Ucraina, pierde acasă, deschizând calea detronării lui. Dacă invadează Ucraina, sancțiunile împotriva Rusiei ar putea fi devastatoare.

Mai există opțiunea să anuleze complet invazia și să se bazeze pe propagandă pentru a contracara efectele acestei ”înfrângeri”. Fabricile de troli ale Kremlinului ar fi puse la muncă grea în acest caz, pentru a răspândi o narativă prin care Rusia să apară ca fiind învingătoare. citeste intreg articolul si comenteaza pe Contributors.ro

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Moldovenii preferă banii cash: Își golesc cardul în ziua de salariu

Publicat

in

De

Volumul banilor în circulație a constituit, la sfârșitul lunii decembrie 2021, 31,7 miliarde de lei, majorându-se cu 1,8 miliarde de lei comparativ cu decembrie 2020, potrivit datelor Băncii Naționale a Moldovei.

În perioada ianuarie – decembrie 2021, volumul încasărilor banilor în numerar s-a majorat cu 23,8 la sută față de perioada similară a anului precedent și a constituit 153.465,8 milioane lei, transmite la bani.md.

Creșterea volumului încasărilor de mijloace bănești a fost determinată, preponderent, de majorarea cu 19,6 la sută a încasărilor din comercializarea mărfurilor de consum (indiferent de canalul de desfacere), care dețin cea mai mare pondere (de 55,8 la sută) din volumul total al încasărilor. Evoluția respectivă a fost susținută de majorarea tuturor surselor de încasări de numerar.

Totodată, în luna decembrie 2021, volumul încasărilor a constituit 14 miliarde de lei (+1,5 la sută față de luna noiembrie 2021 și +11,0 la sută față de luna decembrie 2020).

Volumul eliberărilor banilor în numerar din casele băncilor licențiate în perioada ianuarie – decembrie 2021 s-a majorat cu 18,7 la sută comparativ cu perioadă similară a anului precedent și a constituit 155,3 miliarde de lei.

Modificarea respectivă a fost determinată, preponderent, de creșterea volumului eliberărilor pentru cumpărarea valutei de la persoane fizice cu 5,5 miliarde de lei (15,2 la sută), care a însumat 42,3 miliarde de lei (echivalentul a 2,3 miliarde USD). Ponderea acestora a scăzut cu 0,8 puncte procentuale și a constituit 27,3 la sută din volumul total al eliberărilor de numerar. Totodată, și-au scos din conturi 35,5 miliarde de lei.

În ceea ce privește cardurile bancare, moldovenii preferă banii gheață, chiar dacă numărul cardurilor este în creștere. Anul trecut, extragerile de pe cardurile bancare au însumat 30 miliarde de lei, cu 7,5% mai mult față de anul 2020.

Economiștii susțin că moldovenii folosesc cardurile bancare pentru extragerea banilor în ziua de salariu. Plățile online sunt făcute preponderent de moldovenii care merg în străinătate în vacanță și de străinii care vin în Republica Moldova.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend