Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Avertisment dur din BNR: Inflaţia se hrăneşte cu inflaţie. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune şi mai mare

Publicat

in

Inflaţia a ajuns la 13,8% deoarece avem costuri mai mari cu combustibilii, cu gazele, cu transportul, la care se adaugă problemele din lanţurile de aprovizionare, care s-au văzut în costurile cu produsele agroalimentare, afirmă Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie la Banca Naţională a României (BNR). Potrivit acestuia, „inflaţia se hrăneşte cu inflaţie” şi dacă este scăpată de sub control, va veni o recesiune şi mai mare.

Impetum Group a organizat luni, 23 mai 2022, o dezbatere din demersul CONFIDEX, intitulată „Dintr-o criză în alta: pandemie, război, inflaţie. Ce urmează?”.

„Banca Naţională a României a avut printre cele mai ortodoxe măsuri, nu a exagerat. Dacă ne uităm cât a printat Trezoreria Americii, cât a printat Banca Centrală Europeană, câte titluri de stat au cumpărat băncile centrale în lume, România a cumpărat, spre exemplu, de zece ori mai puţin ca procent din PIB decât Polonia. Dobânzile: România nu a mers la dobânzi zero sau negative”, a spus Cristian Popa, în cadrul dezbaterii.

În opinia sa, inflaţia e „o boală, o taxă parşivă”.

„În lupta cu această boală, pot fi şi efecte secundare ale creşterii dobânzilor. În România, noi sperăm să găsim acea cale de mijloc. Însă ţinta este să stârpeşti boala. Inflaţia se hrăneşte cu inflaţie. Dacă o scapi de sub control, vei avea o recesiune şi mai mare. Ai de ales între ceva rău şi ceva relativ mai puţin rău”, a declarat Cristian Popa, potrivit news.ro.

El spune că inflaţia a ajuns la 13,8% deoarece avem costuri mai mari cu combustibilii, cu gazele, cu transportul, la care se adaugă problemele din lanţurile de aprovizionare, care s-au văzut în costurile cu produsele agroalimentare.

„Această rată de transmisie este rapida şi puternica, este mai mare decât ne aşteptam, aproape la fel de puternică cu rata de transmisie a cursului. E bine că nu avem inflaţie şi din canalul cursului de schimb. Prin natura lor, băncile centrale sunt mereu la mijloc: între importatori şi exportatori, între creditori şi debitori. Chiar şi cu această stabilitate relativă ridicata a cursului, oamenii tot s-au panicat, s-au dus la casele de schimb şi au cumpărat euro cu 5,3, cu 5,9 lei. Cum ar fi fost dacă mai aveam şi o depreciere a cursului oficial? Ce s-ar fi întâmplat? Oamenii s-au speriat, s-au dus să cumpere combustibil, să cumpere ulei, s-au speriat că nu mai sunt bancnote de valuta. Bancnotele normal că vin, le face Banca Centrală Europeană, doar că durează 24-48 de ore până vine avionul. S-au panicat chiar şi aşa. Problema este ca aceste panici creează anticipaţii inflaţioniste, creează inflaţie, si fac rău tuturor, de aici şi apelul Guvernatorului la calm”, a adăugat Popa.

La rândul său, Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei, a declarat că statul ar fi trebuit să strângă cureaua în pandemie.

„În mod cert, factura pentru felul cum am ieşit din pandemie şi felul cum s-au raportat multe guverne, nu doar România, la ieşirea aceasta din pandemie şi din criza economică generate de pandemie, este plătită acum. Este plătită prin inflaţie, pentru că în economie, chit că suntem America, chit că suntem Germania, chit că e România, totul se plăteşte. Nu există resurse create din nimic, nu există resurse create din neant, cineva munceşte şi este automat un proces de redistribuire constant între stat şi privat sau între anumite sectoare din privat şi altele”, a spus Claudiu Năsui.

Acesta a declarat că multe cheltuieli ale statului se puteau reforma în timpul pandemiei.

„Din păcate, pandemia nu s-a văzut deloc la stat şi nu s-a văzut la absolut niciun nivel. Ar fi trebuit şi statul să strângă cureaua, nu să pună toată greutatea asupra mediului privat”, a adăugat Claudiu Năsui.

El a precizat că BNR, comparativ cu alte bănci naţionale din alte ţări, a avut o politică monetară mai bună, mai sănătoasă, pentru România.

„Înţelegem presiunile politice care sunt puse de multe ori asupra Băncii Naţionale, să acomodeze deficitul şi politica fiscală, dar nu putem să nu vedem şi legătura între cele două instituţii atunci când explicăm fenomenul inflaţiei şi ceea ce va veni”, a adăugat Năsui.

În opinia sa, cel mai dăunător efect al inflaţiei este că este ca un drog: avem impresia că ne merge bine, că avem bogăţie, dar de fapt acea bogăţie nu e creată în mod real.

„Societatea are de ales între aceste două lucruri, între a pune capăt acum şi a spune: stop, nu o să intrăm într-un scenariu de tip stagflaţie, dar asta înseamnă criză – şi acesta este scenariul care anticipez eu că va urma – sau să continuăm cu aceleaşi procese care au avut loc şi până acum şi să o ducem în continuare cu această inflaţie care va tot creşte. Diferenţa este că un scenariu nu este unul care să meargă pe termen lung. Nu o să putem să ducem în continuare structura aceasta a economiei inflaţionistă încă 10-20 de ani. La un moment dat, distracţia se va opri. (…) Ce ne interesează nu sunt zerourile la profit sau la cifra de afaceri sau pe hârtie, ce ne interesează sunt bunurile şi serviciile reale: să fie mai mulţi producători. Inflaţia este o mască. Şi din această beţie a inflaţiei trebuie să te trezeşti cumva. E o beţie. Stagflaţia este să continuăm beţia, recesiunea este mahmureala de care ai nevoie ca să îţi revii cu picioarele pe pământ”, a declarat Năsui.

Acesta afirmă că România putea fi mai pregătită pentru criza care va veni.

”În momentul actual, aş spune că este inevitabil că va veni această recesiune la nivel global. Şi e o criză la nivel global, care va fi amplificată de politicile de la noi”, a spus Năsui.

Andrei Cionca, CEO IMPETUM Group, a declarat că, deşi toţi văd că va creşte inflaţia, suntem într-un maxim de optimism.

”Vedem rezultatele din primul trimestru, care sunt foarte bune şi care, probabil, astea ne induc în eroare, în momentul de faţă. Aş tinde pe un bun simţ economic să spun că, în general, inflaţia nu afectează într-o primă fază companiile. Ci că pentru companii creşte cifra de afaceri, cresc rezultatele etc. De aceea, probabil, oamenii de afaceri, în răspunsurile lor, nu sunt foarte panicaţi. Deşi toţi văd că va creşte inflaţia, dar noi suntem într-un maxim de optimism. Dacă ne uităm strict la cifre, avem un trimestru I istoric, cel mai bun trimestru I din istoria multor companii, în bani, în cifra de afaceri”, a spus Andrei Cionca.

El afirmă că o pondere importantă de manageri români consideră că războiul din Ucraina le va afecta business-ul.

”Acest lucru trebuie să-l vedem însă în oglindă cu o veste extrem de îmbucurătoare, anume faptul că 53% dintre managerii români spun că societăţile pe care le conduc sunt puţin dependente sau chiar independente de resurse care vin din Ucraina şi din Rusia. Avem  o stare de dependenţă relativ scăzută, undeva la 22%, care spun că avem o stare de dependenţă a companiilor”, a afirmat Andrei Cionca.

Priorităţile managerilor români nu s-au schimbat pe parcursul celor şase ediţii de CONFIDEX, acestea au rămas: creşterea vânzărilor, păstrarea locurilor de muncă şi a personalului şi îmbunătăţirea relaţiei cu clienţii.

”Top 3 este acelaşi de la începutul pandemiei, lucru care mie îmi spune că nu avem antrenament suficient făcut pentru a deveni anticipativi şi pentru a fi un pic înaintea evenimentelor. Suntem, în continuare, reactivi”, a declarat CEO IMPETUM GROUP.

El apreciază că războiul din Ucraina a creat oportunităţi.

”Avem o creştere a cererii pe piaţă, care este a doua oportunitate identificată, adică managerii români se confruntă brusc cu cereri pe care nu le pot astăzi satisfice”, a adăugat el.

SINTEZA REZULTATELOR STUDIULUI CONFIDEX S1 2022

Potrivit rezultatelor studiului CONFIDEX S1 2022, publicate de Impetum Group, managerii români sunt mult mai încrezători în viitor, deşi presiunea noilor crize este resimţită de cei mai mulţi dintre ei. 76% consideră că vor fi afectaţi într-o mare măsură de războiul din Ucraina, agricultura şi industria sunt sectoarele unde a scăzut starea de spirit a managerilor, însă indicele de încredere în economie este mai ridicat decât în perioada de debut a pandemiei.

Indicele CONFIDEX creşte la cea mai mare valoare măsurată, 47.8, fapt care indică în mod clar că mediul de business previzionează o dinamică pozitivă, o creştere ponderată, dar una care să consolideze companiile încercate de criza pandemică. Creşterea indiceluli este una generală, dar e mai mare în sectorul transporturilor (+9.7 puncte) şi al serviciilor (+7.6) şi mai ponderată în celelalte (de la +5.4, la +5.9) din cauza apariţiei noilor crize şi a impactului războiului din Ucraina.

Managerii estimează că starea companiei lor este peste media sectorului de activitate şi chiar a economiei româneşti şi europene. Circa 11% dintre manageri consideră că economia naţională s-a îmbunătăţit în ultimul an. Însă 27% consideră că situaţia propriei companii s-a îmbunătăţit şi 19%, că sectorul de activitate s-a îmbunătăţit. Circa două treimi dintre manageri consideră că economia globală şi cea europeană se vor înrăutăţi în următorul an. 71% consideră acelaşi lucru şi despre economia naţională.

Viitorul pare a fi marcat de criza materiilor prime (86%) şi cea energetică (78%), ce vor creşte costurile de producţie şi vor conduce spre o inflaţie accentuată (93%). De asemenea, 40% dintre manageri consideră că PIB-ul va scădea, deci ne îndreptăm spre recesiune.

În perioada următoare sunt prioritare, în opinia managerilor, creşterea vânzărilor (49%) şi retenţia de personal (41%). În continuare, două treimi dintre manageri optează pentru creşterea productivităţii, iar 73% ar prefera explorarea de noi pieţe. Domeniul servicii este mai aproape de această opţiune (78%), în timp ce managerii din agricultură preferă într-o mai mare proporţie să se concentreze pe portofoliul actual de clienţi (47%).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Zelenski numește loviturile cu rachete asupra Kremenciuk „unul dintre cele mai nerușinate atacuri teroriste din istoria Europei”

Publicat

in

De

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a calificat atacul aerian rusesc asupra unui mall din orașul Kremenciuk (centrul țării) drept „unul dintre cele mai nerușinate atacuri teroriste din istoria Europei”, relatează CNN.

Volodimir ZelenskiFoto: Ukraine Presidency / Zuma Press / Profimedia

„Oraș pașnic, un centru comercial normal, cu femei înăuntru, copii, civili obișnuiți. Aproximativ 1.000 de oameni se aflau acolo înainte să fie anunțat raidul aerian”, spune Zelenski într-un mesaj video postat luni seară pe paginile sale de social media.

„Numai teroriști complet nesăbuiți, care n-au ce căuta pe Pământ, pot lovi cu rachete un astfel de loc”, continuă el.

Președintele ucrainean spune că atacul a fost unul deliberat.

„Aceasta nu e o lovitură cu rachete din greșeală. Acesta e atac rusesc planificat asupra respectivului centru comercial”, spune Zelenski în mesajul video. „Operațiunile de salvare continuă, dar trebuie să fim conștienți că pierderile pot fi semnificative”.

___

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Ariane 5 a ajuns la misiunea cu numarul 113

Publicat

in

De

Miercuri a avut loc prima lansare Ariane 5 a anului, venita dupa succesul misiunii JWST in decembrie 2021. Ariane 5 a ajuns astfel la misiunea cu numarul 113, potrivit Space Alliance.

Ariane 5Foto: youtube.com

Noua Ariane 6 era asteptata sa intre in serviciu anul acesta, dar debutul sau a fost amanat pentru inceputul lui 2023 si nu ar fi nici o surpriza sa se duca si mai departe.

Zborul cu indicativul VA257 a folosit versiunea cea mai puternica a lansatorului european, ECA+. Doi sateliti de telecomunicatie au fost ridicati intr-o orbita 250 km x 35786 km x 6 grade inclinatie dupa 28 si respectiv 39 de minute: MEASAT-3d si GSAT-24.

MEASAT-3d a fost construit de Airbus pentru concernul malaezian Measat. Un satelit Eurostar 3000 cu greutate de 5.6 tone, el vine echipat cu transpondere in banda C, Ku si Ka. Suplimentar un serviciu in banda L pentru monitorizarea traficului aerian sud coreean in cadrul sistemului Korea Augmentation Satellite System (KASS).

Pentru urmatorii 18 ani el va opera in regiunea Asia-Pacific, la 91.5 longitudine estica, acolo unde mai sunt satelitii MEASAT-3a si MEASAT-3b.

GSAT-24 este primul dintr-o flota noua de sateliti de telecomunicatie ce vor fi operati de NewSpace India Limited, o societate public-privata desprinsa din ISRO, Agentia Spatiala Indiana.

Este o platforma I-3k, cu greutate de 4.1 tone. In mod normal ISRO lanseaza satelitii de telecomunicatie mai mici la bordul rachetei sale mari GSLV intre timp modernizata in intregime cu componente indigene (ultimul de acest fel GSAT 29, lansat in noiembrie 2018).

GSAT -24 este usor peste limita de transport in GTO a lui GSLV si in plus nu trebuie sa uitam ca fiabilitatea rachetei indiene nu este cea mai buna (in contradictie cu fratele mai mic PSLV care a realizat o sumedenie de zboruri inclusive pentru clienti internationali); de aceea nu trebuie sa ne surprinda ca GSAT-24 a fost mutat pe Ariane 5.

India are o colaborare foarte buna cu industria spatiala europeana, oferind si in acelasi timp primind servicii de lansare (colaborare care a inceput in 1981, GSAT-24 fiind satelitul cu numarul 25 lansat de o racheta Arianespace), potrivit Space Alliance.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend