Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Avertisment de la Consiliul Fiscal: ‘Actuala rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor’

Publicat

in

Consiliul Fiscal apreciază drept plauzibilă prognoza actualizată a veniturilor bugetare, mai puțin sumele provenind din închirierea benzilor de frecvență (2,5 mld. lei, respectiv 0,21% din PIB) asupra cărora apreciem că există riscuri relevante ca aceste venituri să nu se realizeze, informează Mediafax.

Instituția a publicat joi opinia cu privire la proiectul primei rectificări a bugetului general consolidat pe anul 2021.

Consilul Fiscal noteaază că actuala rectificare bugetară este singulară în istoria rectificărilor evaluate din 2010 până în prezent, prin magnitudinea rectificării pozitive a veniturilor și cheltuielilor bugetare (creșterea acestora fiind de aproximativ 4,8% față de valorile propuse anterior). În prezenta rectificare, sume mai mari decât sporul veniturilor programate sunt alocate suplimentării cheltuielilor.

În condițiile în care o parte a acestor venituri este temporară (cel puțin cele amânate la plată din 2020), iar o altă parte este datorată dinamicii ciclice favorabile a economiei, CF consideră că alocarea de venituri, în cadrul rectificării, comportă riscuri considerabile, ce se pot materializa prin evoluții economice defavorabile viitoare la nivel intern și internațional. Mai mult, aceste venituri, unele fără caracter permanent, se regăsesc, într-o proporție importantă, în cheltuieli bugetare permanente, ceea ce accentuează riscurile aferente sustenabilității poziției fiscale a sectorului public.

Ajustarea țintelor de deficit exclusiv prin restrictivitate la nivelul cheltuielilor bugetare – prin diminuarea ponderii in PIB a acestora – are o probabilitate de realizare foarte redusă, misiunea consolidării bugetare doar pe cheltuieli putând fi, în anumite condiții, iluzorie, cu efecte adverse în privința sustenabilității finanțelor publice.

Situația bugetului public din România față de majoritatea țărilor din UE este problematică din mai multe rațiuni: a) deficit structural de cca 5% din PIB în România la început de pandemie; b) multe din țările membre ale UE au pornit cu deficite structurale relativ reduse, sau inexistente, în criza pandemică și, mai mult, au aplicat măsuri temporare, care își epuizează efectul asupra deficitului bugetar efectiv aproape de la sine, ceea ce duce la revenirea acestui deficit în apropierea celui structural anterior crizei pandemice; c) în cazul României ajustarea fiscală este un proces întins pe mai mulți ani, și are, implicit, un efect de majorare substanțiala a datoriei publice, care induce riscuri de sustenabilitate în creștere; d) lipsa acută de spațiu fiscal (generată și de un nivel foarte jos al veniturilor fiscale/bugetare) expune economia României la riscul de a nu putea interveni în cazul unor noi momente de mare tensiune pe plan intern și pe plan internațional – induse de datoriile mari în lume, un nou val al pandemiei, impactul schimbărilor climatice, tensiuni geopolitice și alte crize, etc.

O înăsprire a politicii monetare interne și pe plan extern, la nivelul principalelor bănci centrale din țările dezvoltate, poate agrava riscurile de finanțare, prin reducerea ofertei de fonduri, creșterea costului acestora și o înrăutățire a percepției în ceea ce privește riscul activelor emise de entitățile/instituțiile românești. Deja sunt semne ale începutului de înăsprire a politicii monetare de către unele bănci centrale importante.

Experiența națională și internațională arată că realizarea unei consolidări bugetare și ajustări fiscale în condițiile unui set de politici contracționiste (îndeosebi a unei politici monetare restrictive) este mult mai dificilă și dureroasă.

O ajustare fiscală în ritm insuficient face ca nivelul de deficit necesar stabilizării datoriei publice în PIB să fie din ce în ce mai constrângător, și, totodată, mai greu de realizat pe orizontul de timp programat.

România se singularizează în regiune, în UE, prin dezechilibre mari ale balanței externe. Datele pe prima jumătate a anului 2021 în ceea ce privește balanța de plăți arată o creștere a deficitului contului curent cumulat ianuarie-iunie 2021, în raport cu cel cumulat în aceeași perioadă a anului trecut, de 73,5% (de la 4,1 mld. euro la 7,0 mld. euro), deficitul de cont curent îndreptându-se probabil către depășirea pragului de 6% din PIB în acest an. Dezechilibrul extern în creștere este determinat, preponderent, de conduita politicii fiscal-bugetare. De aceea, reducerea vulnerabilităților externe, în special prin inversarea conduitei politicii fiscal-bugetare, de la stimulativă la restrictivă este reclamată și de aceste date.

Acoperirea deficitelor din fluxuri prin îndatorare se poate constitui și într-un generator de riscuri pentru sustenabilitatea poziției externe a economiei românești. Din aceste motive, coroborate cu prognoza CNSP a unui deficit extern în reducere semnificativă – dar fără a specifica factorii determinanți – putem conchide că informațiile curente ridică cu stringență problema ajustării dezechilibrelor economiei românești.

Este dificil de imaginat realizarea consolidării bugetare în absența creșterii veniturilor fiscale cu câteva procente din PIB – la peste 30% din PIB. Aceasta creștere poate proveni din: îmbunătățirea eficienței colectării (inclusiv prin digitalizare), lărgirea bazei de impozitare, îngustarea excepțiilor și portițelor care abat în sens negativ taxele plătite de unii contribuabili de la cotele standard, combaterea fermă a evaziunii fiscale, a concurenței fiscale neloiale și a „optimizării” ratelor de impozitare/taxare.

Ca să avem o creștere economică reală respectabilă, robustă, este nevoie de atragere masivă de fonduri europene, care pot fi un piston puternic pentru a atenua impactul contracționist al măsurilor de corecție a deficitului bugetar. Fondurile europene pot ajuta restructurarea economiei (tranziția verde), pot stimula reforme necesare și creșterea competitivității, pot ajuta corecția macroeconomică. Sunt aspecte ce au fost adesea subliniate în documente ale CF.

Atragerea de finanțare din resursele UE care să înlocuiască pe cât posibil din utilizarea resurselor bugetare proprii ar ajuta la crearea de spațiu fiscal. Atragerea fondurilor europene se constituie într-o condiție sine-qua-non a unei politici fiscal-bugetare și economice sustenabile, care să amelioreze bonitatea financiară a României.

Analiza de perspectivă a bugetului public trebuie să țină cont de provocări extraordinare, precum impactul schimbărilor climatice, care vor pune presiune mare pe bugetul public. Cu atât mai mult este nevoie de creșterea veniturilor fiscale/bugetare.

Un impact asupra bugetului public va fi și din cauza situației pe piața autohtonă a energiei (între altele nevoia de a susține consumatorii vulnerabili).

Test sever pentru corecția bugetară va fi anul 2022, când se va simți inevitabila reducere a impulsului fiscal în conjuncție cu întărirea politicii monetare, ca și efecte ale derapajului bugetar din acest an. Deficitul bugetar (cash, ESA, structural) ar trebui fie în jur de 3% din PIB în 2024, conform programului de corecție asumat de Guvern și convenit cu CE. În octombrie acest an, Guvernul trebuie să trimită la Bruxelles un set de măsuri care să concretizeze planul de corecție macroeconomică. Este de amintit că România este sub incidența procedurii de deficit excesiv (PDE).

Consolidarea bugetară este esențială pentru stabilizarea nivelului datoriei publice, pentru stabilitatea monedei naționale, pentru stabilitatea economică a României.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

356 COVID-19 deaths in Romania in last 24 hours, plus one previous fatality

Publicat

in

De

As many as 357 Romanians infected with SARS-CoV-2 (177 men and 180 women) were reported dead in the last 24 hours, including one earlier fatality, taking the country’s death toll to 43,844, shows data released on Friday by the Strategic Communication Group (GCS), agerpres reports.

The deceased patients had been hospitalised in the counties of Alba, Arad, Arges, Bacau, Bistrita-Nasaud, Bihor, Botosani, Brasov, Braila, Buzau, Calarasi, Caras-Severin, Cluj, Constanta, Dambovita, Dolj, Galati, Giurgiu, Gorj, Harghita, Hunedoara, Ialomita, Iasi, Ilfov, Maramures, Mehedinti, Mures, Neamt, Olt, Prahova, Satu Mare, Salaj, Sibiu, Suceava, Teleorman, Timis, Tulcea, Vaslui, Valcea, Vrancea, and in Bucharest City.
The previously unaccounted fatality occurred in Maramures County in September 2021.

Of the 357 deaths, four were in the 30 – 39 years age range, 14 in the 40 – 49 years age range, 40 in the 50 – 59 age range, 78 in the 60 – 69 age range, 128 in the 70 – 79 years age range, and 93 in the 80+ age group.

As many as 261 of the recorded deaths were in patients with underlying conditions, 19 deaths had no comorbidities, and for 77 deaths no such conditions have been reported so far.

Out of the 357 Covid fatalities, 324 were unvaccinated and 33 were vaccinated. The vaccinated fatalities were aged between 40 and 80+. 27 of the vaccinated deceased patients had comorbidities, while no such conditions were reported for six fatalities.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Medicul Monica Pop cere STARE DE URGENȚĂ: E nevoie de testare în masă și vaccinare

Publicat

in

De

Medicul Monica Pop cere decretarea stării de urgență în România, precum și vaccinarea în masă a populației. Apelul doctoriței vine în condițiile în care numărul cazurilor noi e din ce în ce mai mare.

“Acum e nevoie de STARE DE URGENȚĂ, măcar pentru 2 SAPTAMINI. si de: INTRODUCEREA TESTARII IN MASĂ, alaturi de vaccinare( cu exceptia celor care au contraindicatii) mască,izolare!”, scrie Monica Pop pe Facebook.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend