Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Averea Reginei Elizabeth II: 370 de milioane de lire sterline: cum se face transferul bijuteriilor Coroanei / Castelul Balmoral, evaluat la 100 de milioane de lire sterline

Publicat

in

D. Popa • HotNews.ro

Regina Elizabeth II a adunat în timpul domniei de 70 de ani o avere personală estimată de Sunday Times la 370 de milioane de lire sterline, din care o parte este cunoscută şi gestionată de guvern, dar alta este privată.

Regina Elisabeta la resedinta sa de varaFoto: Jane Barlow / PA Images / Profimedia

Elizabeth II a ajuns însă departe în clasamentul marilor averi din Regatul Unit, „Rich List” al Times, clasament dominat de fraţii Sri şi Gopi Hinduja (28 miliarde de lire sterline). De asemenea, a fost mult mai puţin bogată decât regele Thailandei, a cărui avere este estimată la 30 de miliarde de dolari, sultanul din Brunei (20 miliarde) sau regele Salman al Arabiei Saudite (5 miliarde de dolari, potrivit site-ului celebritynetworth.com)., scrie news.ro

Suverana a beneficiat totuşi de un stil de viaţă regal susţinut de contribuabilul britanic. Ea şi rudele ei au beneficiat şi de veniturile giganticei moşteniri private, ale cărei detalii nu sunt pe deplin cunoscute.

Cheltuielile legate de activităţile oficiale de reprezentare a Reginei sau a membrilor familiei acesteia provin dintr-o alocare anuală („grant suveran”) de la Trezorerie, care ajunge la 86 de milioane de lire sterline pentru 2021-2022 (99 de milioane de euro), inclusiv fonduri alocate timp de zece ani pentru renovarea Palatului Buckingham (34 de milioane de lire sterline pentru 2021-2022).

Fără a socoti fondurile de reparaţii, acestea corespund cu 15% din profiturile patrimoniului Coroanei Britanice („The crown estate”), terenuri, imobile, licenţe de parcuri eoliene, printre altele, şi ale căror chitanţe sunt returnate Trezoreriei Publice ca urmare a unei legi de la 1760.

Alocaţia suveranei este folosită în special pentru a remunera mai mult de 500 de angajaţi ai Windsor.

„Poşeta privată” („privy purse”) se referă la venitul privat al reginei. Aceşti bani provin din încasări, aproximativ 650 de milioane de lire sterline, obţinute din diverse bunuri (terenuri, titluri financiare etc.) ale Ducatului de Lancaster, proprietate a regalităţii încă din Evul Mediu. Include aproximativ 315 proprietăţi imobiliare rezidenţiale şi proprietăţi comerciale de ultimă generaţie şi mii de hectare de teren agricol.

Veniturile din această moştenire colosală s-au ridicat pentru ultimul an fiscal la aproximativ 24 de milioane de lire sterline, pe care regina le distribuia parţial rudelor sale. Aceste venituri private sunt impozitate atât timp cât nu sunt folosite pentru sarcini oficiale.

„Regina foloseşte aceşti bani pentru costurile de întreţinere ale proprietăţilor sale de la Balmoral şi Sandringham, două reşedinţe private foarte scumpe”, a căror proprietară este, notează David McClure, autorul unei cărţi despre finanţele Coroanei („The Queen’s True worth”).

„De asemenea, foloseşte aceşti bani pentru a subvenţiona alţi membri ai familiei regale care nu primesc bani publici”, a continuat el, intervievat de AFP.

În timp ce o parte din bani sunt redistribuiţi copiilor săi, Andrew, din cauza legăturilor sale cu finanţatorul Jeffrey Epstein, este puţin probabil să primească la fel de mult de când s-a retras din monarhie.

Castelul Balmoral este evaluat la aproximativ 100 de milioane de lire sterline, iar conacul său de la ţară, Sandringham, la 50 de milioane de lire sterline. Unele articole din Colecţia Regală aparţin şi Reginei în mod privat, cum ar fi o colecţie de timbre începută de Regele George al V-lea.

Regina Elizabeth II avea şi o pasiune binecunoscută pentru cai şi grajdul ei personal i-a adus venituri de-a lungul anilor de peste 7 milioane de lire sterline, potrivit site-ului ecvestru myracing.com. Celebrele Bijuterii ale Coroanei, evaluate la aproximativ 3 miliarde de lire sterline, aparţin simbolic Reginei şi sunt transmise automat următorului monarh.

Averea Reginei a fost implicată în scandalul Paradise Papers, o investigaţie asupra practicilor de evitare a impozitelor pe scară largă în rândul oamenilor puternici şi celebrităţilor.

Aceste dezvăluiri ale Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) în 2017 au susţinut că Elizabeth II avea, prin Ducatul Lancaster, aproximativ zece milioane de lire sterline în active în fonduri în Insulele Cayman şi Bermuda, teritorii de peste mări ale Regatului Unit sau tratate ca paradisuri fiscale.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

ACTUAL

Coaliția pentru Dezvoltarea României (CDR): ‘Mediul de afaceri va continua să susțină Guvernul în toate demersurile pe care le va face ca România să adere în cel mai scurt timp la spațiul Schengen’

Publicat

in

De

Reprezentanţii Coaliţiei pentru Dezvoltarea României (CDR) au declarat că mediul de afaceri va continua să susţină Guvernul României în toate demersurile pe care le va face ca România să adere în cel mai scurt timp la spaţiul Schengen.

Economia românească pierde oportunităţi importante prin decizia nefondată de neacceptare. Mediul de afaceri va continua să susţină Guvernul României în toate demersurile pe care le va face ca România să adere în cel mai scurt timp la spaţiul Schengen, astfel încât împreună cu statele membre să contribuim şi mai mult la unitatea şi dezvoltarea economiei europene. Rămânem optimişti că eforturile şi evoluţia României vor fi recunoscute cât mai curând la nivelul întregii Uniuni Europene„, se arată într-un comunicat al organizaţiei, informează agerpres.ro.

Organizaţiile membre CDR au urmărit atent procesul de monitorizare şi au susţinut în mod activ aderarea României la spaţiul Schengen prin întâlniri cu autorităţile, declaraţii publice, adrese către ambasade, discuţii cu organizaţiile de afaceri din ţările membre din Uniunea Europeană, subliniind multiplele avantaje economice, nu doar pentru ţara noastră, dar şi pentru întreaga economie europeană.

Potrivit sursei citate, beneficiile economice şi sociale ale aderării României la spaţiul Schengen sunt stimularea economiei, facilitarea comerţului cu celelalte ţări europene, creşterea atractivităţii României ca destinaţie pentru investiţii, reducerea costurilor şi timpului de transport, o mai bună integrare a României în comunitatea europeană, dar şi oportunităţi diverse pentru agenţii economici autohtoni care caută alternative pentru amplasarea investiţiilor.

Toate acestea nu ajută doar la dezvoltarea ţării noastre, dar reprezintă şi oportunităţi de afaceri şi călătorii, fluidizarea comerţului transfrontalier, reducerea costurilor cu transportul şi mărfuri pentru celelalte state membre UE. Una dintre valorile CDR este apartenenţa României la Uniunea Europeană, cu toate avantajele şi responsabilităţile ce derivă din aceasta. Reprezentanţii CDR cred cu tărie că România merită să fie parte din spaţiul Schengen prin îndeplinirea tuturor criteriilor de aderare aşa cum a fost atestat de rapoartele tehnice ale reprezentanţilor statelor UE, dar şi de către Comisia şi Parlamentul European„, se menţionează în comunicat.

CDR reuneşte în cele 20 de asociaţii membre reprezentanţi ai investitorilor, antreprenorilor români şi companiilor internaţionale şi este condusă de un Consiliu Director format din preşedinţii şi vicepreşedinţii a opt asociaţii de business: Asociaţia Oamenilor de Afaceri din România (AOAR), Camera de Comerţ Americană în România (AmCham), Camera de Comerţ Franceză în România (CCIFER), Camera de Comerţ şi Industrie Româno-Germană (AHK), Confederaţia Patronală CONCORDIA, Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (CNIPMMR), Consiliul Investitorilor Străini (FIC) şi Romanian Business Leaders (RBL).

Coordonarea Coaliţiei este asigurată prin rotaţie de către una dintre organizaţiile membre în Consiliul Director, pentru o perioadă de şase luni, în prezent coordonarea fiind asigurată de FIC prin reprezentarea de către Daniel Anghel.

Consiliul Justiţie şi Afaceri Interne a respins joi aderarea Bulgariei şi României la spaţiul Schengen, două voturi fiind împotrivă, în condiţiile în care era nevoie de unanimitate. Dintre cele 27 de ţări membre UE, Austria şi Olanda au votat împotrivă, cea din urmă menţionând că se opune doar aderării Bulgariei.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Presa austriacă face dezvăluiri savuroase: Votul împotriva României a încăierat lumea politică

Publicat

in

De

În urmă cu patru zile, încă se făceau eforturi pentru a trece cu vederea diviziunile profunde din cadrul coaliţiei. Acest lucru s-a terminat acum. Veto-ul împotriva aderării României şi Bulgariei la spaţiul Schengen a pus coaliţia într-o situaţie dificilă. Verzii sunt foarte supăraţi pe ÖVP. Aceştia cer o regândire a acestei probleme, scrie sâmbătă cotidianul austriac „Kronen Zeitung”, conform News.ro.

Verzii sunt parteneri minoritari ai conservatorilor din OeVP în guvernul de coaliţie aflat la putere la Viena.

„Deşi vicecancelarul Werner Kogler (reprezentant al Verzilor – n.r.) şi liderul Verzilor, Sigi Maurer, au rămas tăcuţi vineri, au trimis-o în schimb pe ministrul justiţiei, Alma Zadic, să îşi exprime nemulţumirea. Aceasta a subliniat la Bruxelles că partidul său nu a susţinut veto-ul”, scrie „Kronen Zeitung”.

Potrivit publicaţiei, chiar înainte de întâlnirea decisivă de joi din Consiliul JAI, vicecancelarul Kogler a încercat să-l convingă pe ministrul de interne, Gerhard Karner, care e din OeVP, să găsească soluţii de compromis. „Cu toate acestea, fără succes. Karner şi-a pus casca de oţel şi a mers înainte cu veto-ul”, scrie „Kronen Zeitung”.

Prin diverse „contorsionări argumentative”, Verzii au încercat să scape de orice asuma a responsabilităţii pentru acest vot. Pe Twitter, Michel Reimon, una din vocile Verzilor, a explicat că fiecare ministru a fost liber în decizia sa atunci când a votat la Bruxelles. Prin urmare, Verzii nu au avut nicio influenţă asupra lui Karner. De asemenea, Reimon şi-a exprimat speranţa că această decizie ar putea fi reparată în cadrul unei alte coaliţii. Cu toate acestea, el a subliniat ulterior că nu este un motiv pentru ruperea coaliţiei şi convocarea de noi alegeri.

De asemenea, ÖVP a primit palma de rigoare şi din partea preşedintelui federal Alexander Van der Bellen (care provine tot din rândul Verzilor – n.r.). Şeful statului a spus că regretă „extraordinar de mult” acest comportament al Austriei în Consiliul JAI. El a recunoscut că Austria se află într-o situaţie dificilă din cauza afluxului de imigranţi. „Dar legătura dintre această problemă şi aderarea României şi Bulgariei la Schengen, trebuie să mărturisesc, din păcate, că nu o văd”, a spus Van der Bellen, citat de „Kronen Zeitung”.

În Ministerul de Interne, dar şi în Cancelaria Federală, oamenii încearcă să tempereze spiritele. „Din păcate, a trebuit să se recurgă la astfel de metode pentru a fi auziţi la Bruxelles”, este scuza invocată la Cancelarie. În plus, conservatorii nu înţeleg de ce se face atât caz, deoarece şi Olanda a votat împotriva admiterii Bulgariei, mai scrie „Kronen Zeitung”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend