Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Atletism: Performanţele înregistrate în 2021, „umbrite” de faptul că sunt puse pe seama tehnologiei de fabricare a echipamentului

Publicat

in

​Când Sebastian Coe, preşedintele World Athletics, a prezentat bilanţul atletismului în acest an, el şi-a început prezentarea subliniind „unele performanţe uluitoare”, dar a menţionat că deşi oamenii „sunt uimiţi de ceea ce văd nu sunt şi neapărat impresionaţi”, scrie Reuters.

Timp de zeci de ani, recordurile mondiale au fost adesea întâmpinate cu presupuneri de dopaj, dar, a indicat el, în prezent acestea sunt puse pe seama tehnologiei de îmbunătăţire a echipamentului folosit care ar duce automat şi la o îmbunătăţire a performanţelor.

Anul acesta, la JO de vară de la Tokyo, finala probei masculine de 400 metri garduri a fost considerată de specialişti ca fiind una dintre cele mai spectaculoase din istoria disciplinei, informează Agerpres.

Recordul americanului Kevin Young de 46 sec 78/100 a fost doborât de norvegianul de 29 de ani, Karsten Warholm, cu 45 sec 94/100, în timp ce ocupanţii locurilor 2 şi 3, americanul Rai Benjamin şi brazilianul Alison do Santos, au scos timpi mai buni decât Young (46 sec 17/100, respectiv 46 sec 72/100). Asta, în condiţiile în care, recordul lui Young „stătea în picioare” de aproape 30 de ani

Deşi un rezultat de senzaţie, mulţi au indicat că aceste performanţe s-ar datora noilor tehnologii ale încălţămintei sportive.

”Aş fi scos acest timp în orice fel de pantofi. Nimeni nu ar fi putut face ceea ce eu tocmai am făcut. Kevin Young, Edwin Moses, am respect pentru ei, dar ei nu ar fi putut face ceea ce am realizat eu, ceea ce am realizat noi”, a declarat ulterior Rai Benjamin.

La o scară mai redusă, povestea s-a repetat în finala probei feminine a disciplinei, unde americancele Sydney McLaughlin şi Dalilah Muhammad au alergat mai repede decât o făcuse în 2003 rusoaica Iulia Pecionkina (52 sec 34/100, stabilit pe 8 august 2003 la Tula), cea care a deţinut recordul probei până în 2019, când Muhammad a scos 52 sec 20/100.

Cu siguranţă, inovaţiile care au apărut în ceea ce priveşte echipamentul sportiv ajută, dar „salturile” care se văd acum, după cum spunea Warholm, „afectează credibilitatea” atletismului, norvegianul criticând compoziţia pantofilor cu care a alergat Benjamin, cu conţinut de carbon şi tălpi mai groase, inclusiv mult mai aderente.

Alte momente importante ale JO de vară de la Tokyo au fost rezultatele obţinute de jamaicana Elaine Thompson-Herah, care a cucerit aurul la 100 şi 200 metri, ea folosind de asemenea pantofi cu talpă de carbon.

De aceea, regulamentul care încadrează caracteristicile pantofilor de atletism va deveni un pic mai restrictiv după Jocurile Olimpice de la Paris din 2024, a anunţat World Athletics. Consiliul Federaţiei internaţionale a amendat regulamentul său pentru 2022 (regulile provizorii se încheie la 31 decembrie 2021) şi a decis în special ca grosimea tălpii în vârfurile pantofilor de pistă să fie autorizată până la maximum 20 de milimetri pentru toate disciplinele începând din noiembrie 2024, după viitoarele Jocuri Olimpice de la Paris, lăsând timp fabricanţilor de echipament sportiv să se pregătească.

În prezent, tălpile pot atinge 25 mm pentru triplusalt şi pentru cursele de 800 m şi chiar mai mult.

Atletismul internaţional a fost bulversat de apariţia unei noi generaţii de încălţăminte cu tălpi mai groase, majoritar din carbon şi spume revoluţionare, începând din 2016 pentru cursele pe şosea şi 2019 pentru pistă.

Aceste noi tehnologii au permis o îmbunătăţire generală a performanţelor şi au ridicat îndoieli privind echitatea între sportivi şi credibilitatea numeroaselor recorduri mondiale stabilite.

„Obiectivul principal al grupului de lucru privind pantofii de atletism este găsirea unei soluţii pe termen lung cu un echilibru între echitate şi inovaţie”, a scris World Athletics.

Preşedintele Sebastian Coe spune însă că fanii ar trebui să aprecieze mai mult lupta strânsă dintre competitori în probele de viteză, dar aşa cum a fost şi la 400 m garduri.

Cu toate acestea, poate cel mai interesant eveniment al atletismului a fost tot la JO de la Tokyo, la săritura în înălţime masculin, acolo unde italianul Gianmarco Tamberi şi qatarianul Mutaz Essa Barshim au cucerit aurul, amândoi reuşind să treacă de ştacheta de la 2,37 m, ratând la 2,39 m.

Emoţionaţi, când organizatorii au spus că ambii pot lua aurul, cei doi au izbucnit în lacrimi.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Senatul SUA adoptă un plan amplu pentru climă şi sănătate, o victorie pentru preşedintele Biden

Publicat

in

De

După 18 luni de negocieri şi o noapte-maraton de dezbateri, Senatul SUA a adoptat duminică marele plan al preşedintelui Joe Biden privind clima şi sănătatea, o victorie semnificativă la mai puţin de o sută de zile de la alegerile cruciale la jumătate de mandat, informează AFP preluat de agerpres.

Numai prin voturile lor, democraţii au aprobat acest plan de investiţii de peste 430 de miliarde de dolari care, săptămâna viitoare, va fi votat de Camera Reprezentanţilor.

„Drumul a fost lung, dificil şi sinuos”, a declarat liderul democrat al Senatului Chuck Schumer înaintea votului, în aplauzele furtunoase ale taberei sale.

Rezultat al unor compromisuri dificile cu aripa dreaptă a Partidului Democrat, planul include cea mai mare investiţie angajată vreodată în SUA pentru climă – 370 de miliarde de dolari pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2030. Prin această reformă, un american va primi până la 7.500 de dolari credite fiscale pentru achiziţionarea unei maşini electrice, iar instalarea panourilor solare pe acoperiş va fi acoperită în proporţie de 30%. Această reformă ar trebui, de asemenea, să permită întărirea rezistenţei pădurilor în faţa incendiilor de amploare care devastează vestul ţării şi a căror înmulţire este cauzată de încălzirea globală.

Câteva miliarde de dolari în credite fiscale vor fi oferite şi celor mai poluante industrii pentru a le ajuta în tranziţia energetică, măsură puternic criticată de aripa stângă a partidului, care a trebuit să accepte actualul text în lipsa convenirii unui acord mai ambiţios după luni întregi de negocieri.

Sosit la putere cu planuri uriaşe de reformă, Joe Biden şi-a văzut planurile îngropate, înviate şi iarăşi îngropate de un senator foarte moderat din tabăra lui, Joe Manchin. Având în vedere majoritatea democrată foarte subţire din Senat, reprezentantul Virginiei de Vest, stat cunoscut pentru minele sale de cărbune, are practic drept de veto asupra acestor planuri. La sfârşitul lunii iulie, liderul democraţilor din Senat a reuşit în cele din urmă să obţină un compromis din partea lui Manchin.

Influentul senator de stânga Bernie Sanders a prezentat în cursul nopţii mai multe amendamente menite să întărească aspectul social al textului, care în ultimele luni a fost considerabil erodat.

Textul prevede investiţii în valoare de 64 de miliarde de dolari în sănătate şi reducerea treptată a preţului la anumite medicamente, care pot fi de până la zece ori mai scumpe decât în alte ţări bogate.

Progresiştii au fost însă nevoiţi să abandoneze ambiţiile privind grădiniţe şi colegii publice gratuite şi o îngrijire mai bună pentru persoanele în vârstă.

„Milioane de pensionari vor continua să aibă dinţi stricaţi şi să nu primească protezele dentare, aparatele auditive sau ochelarii pe care le merită”, a criticat Bernie Sanders situaţia în Senat.”Acest proiect de lege nu face nimic pentru a rezolva această problemă”, a spus fostul candidat la preşedinţie. Însă tabăra democrată, nerăbdătoare să pună în aplicare acest plan înaintea periculoaselor alegeri legislative din noiembrie şi să ofere o victorie unui preşedinte cu popularitate anemică, s-a unit şi a respins marea majoritate a amendamentelor.

În paralel cu aceste investiţii masive, proiectul de lege îşi propune să reducă deficitul public cu un nou impozit minim de 15% pentru toate companiile ale căror profituri depăşesc un miliard de dolari. Acesta urmăreşte să împiedice anumite corporaţii mari să folosească lacunele fiscale care le permiteau până acum să plătească mult mai puţin decât rata noţională.
Se estimează că această măsură ar putea genera venituri federale de peste 258 de miliarde de dolari în următorii zece ani.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

CNN: Războiul din Ucraina a pus la pământ turismul est-european. România, printre cele mai afectate țări

Publicat

in

De

Când Julie, care călătorește frecvent, a rezervat anul trecut o serie de călătorii la Varșovia, se aștepta să își petreacă weekend-urile în capitala poloneză vizitând obiectivele turistice, plimbându-se prin parcuri și mâncând pierogi. Dar când s-a apropiat data primei călătorii – 2022 iunie – oamenii din jurul ei nu mai erau atât de siguri că ar trebui să meargă.

„Mama mea și câțiva prieteni mi-au spus: ‘Varșovia este destul de aproape de Ucraina, nu ești îngrijorată?'””, spune ea. Ea nu era îngrijorată. „Nu am avut nicio ezitare”, spune ea.

Julie – care a preferat să nu-și dea numele complet – a vizitat acum Varșovia de patru ori în șase săptămâni și s-a îndrăgostit de oraș. „Este un loc fascinant, cu atât de multă istorie”, spune ea.

Din păcate, nu toți potențialii călători simt la fel ca ea. Nu numai că Polonia are o graniță comună cu Ucraina, dar imaginile cu refugiați care trec granița par să sporească apropierea în mintea oamenilor, cu efecte devastatoare pentru industria turistică.

La sfârșitul lunii martie, ministrul adjunct al sportului și turismului din Polonia, Andrzej Gut-Mostowy, a declarat presei că anulările de rezervări din partea vizitatorilor străini au crescut cu 30% până la 40%.

Compania aeriană europeană Jet2 a suspendat chiar și zborurile către Polonia în luna martie. Acestea vor fi reluate în septembrie – doar că prea târziu pentru mulțimea de turiști din vacanța de vară.

Este o tendință care poate fi observată în întreaga Europă de Est. Operatorul turistic Last Night of Freedom, care organizează petreceri ale burlacilor și burlăcițelor în toată Europa, a văzut cum rezervările pentru Cracovia, oraș din Polonia, s-au prăbușit cu 60% pentru vara anului 2022.

„Cred că atunci când a început invazia, oamenii auzeau despre bombe în apropierea graniței, iar acum au această imagine în cap”, spune fondatorul Matt Mavir.

Siguranța personală nu este singurul motiv pentru care oamenii stau departe. Oamenii spun că nu vor să meargă undeva și să fie văzuți că se distrează într-un loc în care percep că sunt mulți refugiați. Cineva și-a pierdut casa și tu ești acolo în tricouri asortate, bând bere – este o juxtapunere care nu se potrivește.

Britanicul Nicola Trup, care și-a vizitat familia în Varșovia în iulie, spune că această imagine a turiștilor urâți care se distrează în timp ce refugiații privesc pur și simplu nu este adevărată.

„Poate că a părut un pic mai liniștit decât de obicei în ceea ce privește turiștii internaționali și am observat cu siguranță că se vorbea mai mult în ucraineană.” Cu toate că, după cum subliniază el, dacă nu vorbești poloneză sau ucraineană, nu ți-ai putea da seama.

Giulia Mulè, o bloggeriță din Wrocław, este de acord. „Ucrainenii sunt în Polonia dintotdeauna – sunt țări vecine”, spune ea.

„În martie și aprilie au existat o mulțime de inițiative și centre care dădeau donații. Dacă știai unde sunt, vedeai cozi de mame și copii la anumite ore din zi. A fost trist, dar și plăcut să văd că multe locuri ajutau. Și nu e ca și cum ți-ar afecta vacanța. Gările au fost amenajate ca puncte de refugiați, dar acum nu mai este așa.”

În ceea ce privește grijile legate de siguranță, Mule spune: „Dacă te gândești rațional, nu există absolut niciun risc.”

Și nu este vorba doar de Polonia. Last Night of Freedom spune că rezervările sale la Budapesta, în Ungaria, au scăzut cu 45%, iar la Riga, în Letonia, cu 39%.

Cifrele Agenției de Turism din Ungaria arată o scădere de 37% către această țară în primele șase luni din 2022, comparativ cu 2019. Americanii au scăzut cu 65%. Agenția spune că cifrele sunt în creștere și speră să vadă sfârșitul anului cu doar 10% mai puțin.

Slovacia, care are o graniță comună cu vestul Ucrainei, a înregistrat o scădere a numărului de vizitatori străini cu 49% față de 2019, potrivit cifrelor agenției sale de turism pentru perioada ianuarie-mai. „Este greu de spus câți nu au vizitat din cauza fricii de pandemie și câți sunt îngrijorați de conflictul din Ucraina”, a declarat un purtător de cuvânt. Capitala Bratislava se află la granița cu Austria, la o oră de Viena – și la 16 ore de Kiev. Cu toate acestea, granița comună este suficientă pentru a-i speria pe oameni.

Situația afectează chiar și țările care nu au graniță comună cu Ucraina. Liina Maria Lepik, directoarea Oficiului de Turism din Estonia, spune că jumătate din cele 350 de nave de croazieră programate să viziteze Tallinn în 2022 au fost anulate „ca efect direct al războiului” – pentru că nu mai pot face escală la principala destinație de croazieră din Marea Baltică, Sankt Petersburg.

Nu sunt numai vești cumplite. „Am auzit despre impactul războiului ca motiv de anulare a călătoriilor de grup, dar nu am văzut impactul direct al războiului în statisticile turistice”, spune Lepik. „Numărul de vizitatori s-a îmbunătățit treptat în fiecare lună” – deși ea adaugă că nu se apropie încă de nivelurile de dinaintea pandemiei.

Nu toată lumea este atât de norocoasă. În ianuarie, Jacek Legendziewicz spera că 2022 va fi anul în care compania sa de ospitalitate din Cracovia, Jordan Group, își va reveni din pandemie. Dar apoi a venit invazia – și au pierdut 80% din rezervările de grup în trei zile.

„A fost nevoie să acceptăm imediat refugiați din Ucraina, iar acest lucru a umplut parțial hotelul”, spune el. „Pentru a funcționa, însă, aveam nevoie de turiști normali”.

Chiar și acum, deși cifrele consiliului de turism al Poloniei spun că numărul de vizitatori este în creștere, Legendziewicz – care este, de asemenea, director adjunct al Camerei Hotelurilor din provincia Małopolska – are în continuare probleme. Doar oaspeții săi de la conferințe continuă în mod normal, în timp ce numărul vizitatorilor străini „crește foarte încet”. Oaspeții străini sunt în scădere cu 60%. „Rezultatul este de trei ori mai rău decât în 2019”, spune el.

„Tot aud că Polonia, Cracovia sunt prea aproape de război”. El plănuiește un nou slogan: „Niciodată nu a fost și niciodată nu va fi atât de ieftin ca acum”.

După cum spune Matt Mavir: „Prin faptul că stau deoparte, afectează aceste locuri mai mult decât războiul în sine. Dacă oamenii ar putea să sprijine [Polonia] și să o viziteze, ar ajuta și dincolo de graniță.” Compania sa donează 10% din profitul oricărei călătorii în Polonia organizațiilor caritabile pentru refugiați de pe teren.

Câștigătorii regionali

Interesant este că două țări din regiune înregistrează o creștere a numărului de turiști. Moldova, care se învecinează cu Ucraina, a văzut mai mulți vizitatori străini în primul trimestru din 2022 decât înainte de pandemie, trecând de la 31.000 de turiști nerezidenți în 2019 la 36.100 în 2022.

Între timp, Lituania – care se învecinează cu aliații ruși Belarus și cu exclava rusă Kaliningrad Oblast – spune că, până în iunie, numărul de vizitatori era la 88% din nivelurile din 2019. Acei „vizitatori” includ ucrainenii care fug de conflict, dar cifrele din Letonia, Marea Britanie și Statele Unite sunt toate în creștere.

Chiar și Polonia, cu o scădere de 25% a turismului global din februarie până în mai 2022, a înregistrat o creștere de 20% a vizitatorilor din SUA. Un purtător de cuvânt al Oficiului de Turism polonez a declarat pentru CNN că abolirea de către Polonia a măștilor, a izolării și a regulilor de carantină în martie „ar trebui să fie luată în considerare”.

Deși cifrele americane ale Poloniei arată bine, situația generală nu este atât de roz. „Situația a devenit foarte instabilă și imprevizibilă”, spune Wojtek Mania, de la Organizația de Turism din Poznań. „Este cu adevărat frustrant și exasperant faptul că politica influențează turismul, care ajută oamenii să se adune.”

Orașul nu are încă cifre pentru 2022, dar Mania spune că „influența războiului este foarte intensă”. Și în timp ce situația pentru călătorii independenți nu este la fel de rea, călătoriile în grup au căzut în prăpastie.

Când a început invazia, țările scandinave și Spania au anulat rezervările, a spus el. Apoi li s-a alăturat Marea Britanie, iar operatorii de turism au anulat călătoriile „în număr foarte mare”.

Potrivit lui, oamenii „nu iau în considerare geografia” și pun laolaltă o întreagă regiune. De fapt, spune el, ideea de „Europa de Est” și „Europa de Vest” este o reminiscență a vremurilor sovietice – iar aceste concepte sunt atât de înrădăcinate în conștiința publică încât prevalează asupra geografiei simple și a faptelor.

„Au trecut mai bine de 30 de ani de la prăbușirea Uniunii Sovietice și dintr-o dată este ca un zombie geopolitic care influențează industrii precum turismul în Europa Centrală și de Est”, explică el. „Războiul declanșat de Rusia a afectat o întreagă regiune și un întreg continent.”

Dorota Wojciechowska, director al Oficiului de Turism al Poloniei din Londra, subliniază că orașe precum „Cracovia, Gdansk, Wrocław, Poznań și Varșovia… sunt toate situate la sute de kilometri distanță de granița cu Ucraina.

„Distanța dintre Cracovia și Kiev este ca distanța dintre Londra și Madrid”. Călătorii individuali din Marea Britanie încep să se întoarcă, spune ea.

Scopul, spune Mania, este „să ne concentrăm pe informarea oamenilor că suntem în siguranță. Că nu suntem în stare de război, că nu suntem pe linia frontului și că nu ai mulțimi de refugiați care campează în piețele orașelor vechi. Nu se întâmplă nimic pe străzi”.

Care este problema? „Turismul se bazează pe emoții, iar argumentele raționale nu ajung la oameni pentru că au aceste sentimente, așa că este greu de transmis.”

S-ar putea să existe un alt factor care să facă să scadă cifrele – faptul că, după doi ani de pandemie, mișcarea de „răzbunare a călătoriilor” face ca oamenii să rezerve călătorii pe lista de dorințe, ceea ce înseamnă că destinațiile principale cedează sub presiune, în timp ce locurile mai puțin cunoscute sunt trecute cu vederea.

Aceasta este o teorie a lui Tom Smith, director general regional pentru Europa la Intrepid Travel. Cele mai bine vândute excursii ale sale din acest an sunt un tur ciclist pe Dunăre și Best of Central Europe, care cuprinde Austria, Republica Cehă, Ungaria, Slovacia și Polonia. În 2019, acestea au fost Rusia și o călătorie lungă în jurul Moldovei, Ucrainei și României.

„Este vorba mai degrabă de tendințele post-pandemice decât de război”, spune el. „Oamenii au petrecut luni întregi gândindu-se la locurile pe care și-au dorit întotdeauna să le viziteze, așa că nu este surprinzător faptul că optează pentru călătorii care să cuprindă „marile hituri” din Europa Centrală și de Est.”

România și Polonia, cele mai afectate

Acestea fiind spuse, Smith consideră că Polonia și România au înregistrat o scădere irefutabilă legată de invazie.

„Am călătorit recent în România și, deși erau câțiva turiști, localnicii mi-au spus că au văzut o scădere mare a turismului, în special în jurul zonei Deltei Dunării, cea mai apropiată de Ucraina.”

El adaugă: „Când a avut loc invazia, a existat nervozitate în legătură cu călătoriile în Europa de Est în general. Acum că oamenii au văzut că războiul este limitat la Ucraina, se simt mai încrezători. Dar când vine vorba de țările care se învecinează cu Ucraina, există încă o oarecare reticență.

„Din nefericire, acest lucru se întâmplă într-un moment în care populația locală are nevoie de turism mai mult ca niciodată, pe măsură ce se recuperează după pandemie. Este posibil ca oamenii să nu fie siguri dacă este potrivit să viziteze – dar, călătorind în aceste țări, sprijiniți eforturile lor de a ajuta refugiații ucraineni.”

În plus, acestea sunt locuri frumoase de vizitat în sine, adaugă Mulè.

„Sfârșitul verii, începutul toamnei este una dintre cele mai bune perioade pentru a merge. Este foarte cald, însorit, dar nu prea cald. Sunt munți, litoral, orașe… și, deși prețurile cresc, dacă ești plătit în lire sau dolari, vei ieși la o masă foarte bună și vei râde când vine nota de plată.”

Iar dacă v-ați întrebat ce puteți face pentru a ajuta Ucraina, spune ea, vizitarea acestor țări ar fi un bun început.

„În Polonia am primit milioane de refugiați. Este o creștere mare a numărului de persoane care accesează serviciile poloneze. Așa că, cu cât sprijiniți mai mult Polonia, cu atât mai mult sprijiniți Ucraina.”

În Poznań, Mania este de acord.

„Am avut o minoritate ucraineană mare înainte de război, iar acum este mai mare. Mulți lucrează în domeniul ospitalității, în hoteluri, restaurante – dacă vreți să sprijiniți refugiații, susțineți-i venind în Polonia și căutați restaurante ucrainene sau locuri unde lucrează.

„În acest fel puteți susține turismul și, de asemenea, refugiații, care încearcă să-și construiască o nouă viață.”

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend