Funcționarii publici și personalul contractual din cadrul Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP) primesc sporuri pentru muncă în condiții periculoase sau vătămătoare, potrivit unui document prezentat astăzi de Bugetul.ro. Aceste sporuri pornesc de la 361 de lei și ajung la 2.077 de lei.

Spre exemplu, un referent treapta 1A primește un spor pentru muncă în condiții periculoase în valoare de 361 de lei.

În schimb, secretarul general al Casei Naționale de Pensii încasează un spor de 2.077 de lei. Același spor pentru muncă în condiții periculoase sau vătămătoare primește directorul general al Direcţiei Generale Accidente de Muncă şi Boli Profesionale.

Șeful Casei de Pensii nu primește spor pentru muncă în condiții periculoase

Președintele Casei Naționale de Pensii Publice (CNPP), cu rang de secretar de stat, Daniel Baciu, a încasat, în luna martie a acestui an, un salariu brut în valoare de 16.640 de lei, se arată într-un document consultat de Bugetul.ro. Baciu nu primește spor pentru muncă în condiții periculoase.

În schimb, directorul de cabinet al șefului Casei de Pensii, care are un salariu brut de 8.885 de lei, încasează un spor pentru muncă în condiții periculoase în valoare de 1.228 de lei.

Consilierul președintelui Casei de Pensii a primit, în martie, un salariu brut de 9.425 de lei. La acest salariu s-a adăugat un spor pentru muncă în condiții periculoase de 1.300 de lei.

Sporuri pentru muncă în condiții periculoase sau vătămătoare primesc și șoferii – valoarea celui mai mic spor pentru muncă în condiții vătămătoare primit de un șofer treapta I a fost, în martie, de 595 de lei -, precum și magazionerii – 553 de lei.

Lista cu salariile brute și sporurile pentru muncă în condiții vătămătoare primite de funcționarii publici și personalul contractual de la Casa de Pensii

EXCLUSIV Bugetul.ro. Joi, 25 mai 2023, fostul președinte al României, Emil Constantinescu, și-a lansat, la Bookfest, lucrarea „Lumea post-pandemie între război și pace” – lucrare coordonată fostul șef de stat împreună cu Oana Elena-Brânda. Cu această ocazie l-am întrebat pe fostul președinte al României cum vede evoluția războiului din Ucraina și dacă este îngrijorător sentimentul pro-rus care a luat naștere în societatea românească, de la începutul invaziei Rusiei lui Vladimir Putin în Ucraina.

Fostul președinte al României a declarat, pentru Bugetul.ro, că în România ies la suprafață din nou curentele care au existat în 1999, în timpul intervenției NATO în Kosovo, și care au reprezentat agentura sovietică.

Mai mult, Emil Constantinescu a subliniat, pentru Bugetul.ro, că Vladimir Putin, fost ofițer KGB, încearcă, prin invazia în Ucraina,  să refacă imperiul sovietic, imperiu a cărui destrămare dictatorul de la Kremlin o consideră „o mare dramă”.

Emil Constantinescu, fost președinte al României: „Pentru mine, este deja-vu. În România, eu văd ieșirea din nou la suprafață a curentelor care au existat în 1999, în timpul intervenției în Kosovo, și care au reprezentat agentura sovietică”

Eugen Dinu: Cum vedeți dumneavoastră evoluția războiului din Ucraina?

Emil Constantinescu, fost președinte al României: Este greu de răspuns scurt la probleme complicate. Războiul din Ucraina trebuie văzut în adevărata lui lumină, care înseamnă o resetare a lumii de până în februarie 2022. Pentru că a marcat începerea unui nou Război Rece, în care trăim, combinat cu amenințarea unui război nuclear. Deci, ceea ce reprezenta o parte a Războiului Rece, readusă acum în discuție. Și un război real, cu victime omenești și distrugeri uriașe, care nu pot să rămână fără consecințe.

În același timp, el va reseta toată lumea, pentru că pune câteva probleme esențiale. Trebuie răspuns la următoarele întrebări: în viitor va predomina forța dreptului sau dreptul forței? Mai sunt valabile tratatele? Ce fel de tratate sunt ele? Care este soarta conflictelor înghețate, a tratatelor care consemnează conflicte înghețate sau care pregătesc un nou război? Și cum se poate construi o pace globală, prin educație, prin cultura păcii? Acestea sunt numai câteva idei, dar alte consecințe sunt refacerea echilibrului economic, refacerea modului în care lumea nu mai poate să fie omnipolară și, pe lângă această periferie haotică, va trebui să conțină un centru care să poată să garanteze un nou echilibru mondial.

Putem discuta mult, acestea sunt câteva teme și am încercat prin cartea pe care am lansat-o astăzi să aduc împreună, sub formă de declarații, conferințe ale unor personalități importante. După cum mai mai spus sunt 25 de foști șefi de state, și nu oricare, sunt foști șefi de state cu background academic, care au viziuni, 25 de foști prim-miniștri cu background academic, dar și mari personalități intelectuale, pentru că, în momentul de față, eu cred în responsabilitatea mediului academic pentru conturarea unei viziuni.

„Putin vrea să refacă imperiul sovietic”

E.D.: Din punctul dumneavoastră de vedere, este îngrijorător acest sentiment pro-rus care a luat naștere în societatea românească, în această perioadă (n.r. – de la invazia rusă în Ucraina și până în prezent)?

Emil Constantinescu, fost președinte al României: Pentru mine, este deja-vu. În România, eu văd ieșirea din nou la suprafață a curentelor care au existat în 1999, în timpul intervenției în Kosovo, și care au reprezentat agentura sovietică.

Spun sovietică pentru că în Rusia, în momentul acela, exista o dualitate. Exista o conducere de tipul Gorbaciov, urmată de Elțîn, înclinată spre Occident și spre soluționare pașnică, și o aripă dură a celor care dăduseră lovitura de stat fără succes în 1991, reprezentând cadrele KGB-ului, GRU-ului și ale armatei care doreau ceea ce astăzi Putin face, anume refacerea imperiului sovietic vremelnic deteriorat – ceea ce Putin consideră că a fost o mare dramă.