Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Atentie! Apa Aqua Carpatica, retrasa din magazine !

Avatar

Publicat

in

Conform judecătorilor, designul sticlelor pătrate folosite de Carpatian Sprins SA, compania care deţine brandul Aqua Carpatica, este copiat după cel al unei ape minerale din Serbia. Astfel, firmele lui Jean Valvis, VALVIS HOLDING SA şi Carpatian Sprins SA, au pierdut dreptul de a le mai folosi.

Este a doua lovitură importantă încasată de Aqua Carpatica, după ce acum câţiva ani CNA a interzis un spot tv care susţinea că AC AQUA AC este singura apă minerală din lume fără nitraţi. Decizia nu este definitivă.

Publicitate

Înfiinţată în anul 2000, Carpatian Sprins SA a iniţiat, în anul 2009, proiectul Aqua Carpatica, concretizat în 2011 prin lansarea brandului cu acelaşi nume. Aqua Carpatica este singurul brand de apă din Romania avizat conform standardelor şi omologat pe piaţa SUA ce are parteneriate cu lanţuri de supermarketuri pe întregul continent american, nu numai în magazinele tradiţionale locale.

Comenteaza cu profilul de FB

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

CCR aruncă în aer alegerile parlamentare. Decizia poate deschide ușa partidelor spre alianțe electorale

Avatar

Publicat

in

De

Curtea Constituțională a României (CCR) a respins sesizarea președintelui Klaus Iohannis și cea a Executivului la legea prin care Parlamentul stabilește data alegerilor parlamentare şi nu Guvernul, potrivit unui comunicat de presă al instituției. Această decizie ar putea duce la suspendarea calendarului deja stabilit pentru alegerile parlamentare și se poate relua întreaga procedură. Se oferă și o nouă șansă partidelor de a forma alianțe electorale.

„În ziua de 29 septembrie 2020, Plenul Curţii Constituţionale, în cadrul controlului anterior promulgării, cu majoritate de voturi, a respins, ca neîntemeiată, obiecţia de neconstituţionalitate formulată de Preşedintele României, respectiv de Guvern, şi a constatat că sunt constituţionale, în raport cu criticile formulate, dispoziţiile art.1 alin.(1) din Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, precum şi legea, în ansamblul său. Decizia este definitivă şi general obligatorie şi se comunică Preşedintelui României. Argumentele reţinute în motivarea soluţiei pronunţate de Plenul Curţii Constituţionale vor fi prezentate în cuprinsul deciziei, care se va publica în Monitorul Oficial al României, Partea I”, au transmis reprezentanţii CCR, marţi într-un comunicat de presă.

Pe 17 august, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat CCR în legătură cu Legea privind unele măsuri pentru organizarea alegerilor pentru Senat şi Camera Deputaţilor, ca urmare a încetării mandatului Parlamentului ales în anul 2016, legea care prevede că data alegerilor este stabilită de Parlament, nu de Guvern.

Publicitate

Simultan cu şeful statului, şi Guvernul a atacat legea la Curte, în condiţiile în care premierul Ludovic Orban afirma în 28 iulie, încă de la adoptarea legii, că parlamentarii se află în conflict de interese, în condiţiile în care îşi pot prelungi cât mai mult posibil mandatul şi anunţa că specialiştii analizează temeiuri de atacare la Curtea Constituţională.

În obiecţia depusă la CCR, preşedintele Iohannis susţine că, prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale”.

Şeful statului mai susţine că „în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare”.

„Prin dispoziţia criticată se modifică cu doar câteva luni înaintea alegerilor competenţa stabilirii datei alegerilor, contrar normelor constituţionale, instituindu-se o prerogativă pentru Parlament de a stabili în mod discreţionar data alegerilor parlamentare. Mai mult, în actualul context, adoptarea unei legi prin care se stabileşte data alegerilor parlamentare devine cu atât mai problematică în situaţia în care ar interveni una dintre cauzele care determină prelungirea de drept a mandatului Parlamentului, cum este starea de urgenţă prevăzută de art. 93 din Constituţie.

Aceasta întrucât este posibil ca legea organică prin care s-a stabilit data alegerilor parlamentare să fie necesar să fie modificată din considerente ce ţin de evoluţia situaţiei sanitare. Cu alte cuvinte, orice situaţie care ar putea antrena o prelungire de drept a mandatului actualului Parlament atrage necesitatea fixării unei alte date a alegerilor şi, implicit, a modificării legii organice de stabilire a datei alegerilor. Pe de altă parte, chiar şi în ipoteza în care nu se instituie o măsură excepţională, este posibil ca alte raţiuni (de ordin tehnic, administrativ sau de altă natură) să impună schimbarea datei alegerilor, caz în care derularea procedurii ar putea reprezenta un element suplimentar de impredictibilitate, cu consecinţe asupra securităţii raporturilor juridice”, arată Klaus Iohannis în textul sesizării depuse la CCR.

Şeful statului mai argumentează că prin intervenţia intempestivă şi formalizarea excesivă a procedurii de stabilire a datei alegerilor se creează premisele încălcării altor dispoziţii şi garanţii constituţionale.

„Mai mult, dat fiind contextul actual, în situaţia în care din varii motive, Parlamentul nu adoptă respectiva lege într-un timp util, se poate ajunge în mod direct la încălcarea normelor constituţionale care stabilesc în mod clar durata mandatului Parlamentului şi intervalul maximal în care trebuie să fie organizate alegerile parlamentare”, arată preşedintele României.

Klaus Iohannis susţine că rezervându-şi competenţa de a stabili data alegerilor, Parlamentul exclude prin norma criticată posibilitatea Guvernului de a emite ordonanţe de urgenţă în această materie.

„Aşadar, potrivit legii criticate, respectarea periodicităţii alegerilor parlamentare prin fixarea datei este intim legată de voinţa exclusivă a Parlamentului, însă instituirea unei asemenea obligaţii plasează autoritatea legiuitoare în afara mandatului reprezentativ, prin încălcarea libertăţii de voinţă a deputaţilor şi senatorilor în exercitarea mandatului, nevoiţi ab initio să acorde votul exclusiv în sensul adoptării unei legi organice”, potrivit sursei citate.

Conform legislaţiei în vigoare, Guvernul este cel care stabileşte data alegerilor, iar aducerea la cunoştinţă publică a datei alegerilor se face cu cel puţin 90 de zile înainte de ziua votării, prin publicarea în Monitorul Oficial al României a hotărârii Guvernului privind data alegerilor, mai spune şeful statului.

„Stabilirea datei alegerilor este legată de durata mandatului Parlamentului, iar Guvernul este autoritatea care asigură respectarea normelor constituţionale prin punerea în executare a dispoziţiilor legale (ce reprezintă, în esenţă, o transpunere a celor constituţionale)”, arată sursa menţionată.

Pe 27 iulie, Senatul a adoptat ca prim for sesizat, proiectul de lege care prevede ca data alegerilor parlamentare să fie stabilită de Legislativ şi nu de către Guvern. În aceeaşi zi, Camera Deputaţilor a adoptat iniţiativa legislativă, ca for decizional, conform news.ro.

Citește și:

Bursa zvonurilor: Cât a costat un vot la aceste alegeri (SURSE)

Lovitură devastatoare pentru DIICOT! Un celebru om de afaceri a fost pus în libertate

SURSE Nicușor Dan începe execuțiile! Primele persoane care vor zbura din funcție

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Se încinge războiul de la Sectorul 1! Poliția confirmă! Bărbatul asupra căruia au fost găsite acele procese-verbale era înscris pe lista unui partid politic

Avatar

Publicat

in

De

Comisarul-șef Ionuț Dana, șeful Poliției Sectorului 1, a confirmat faptul că bărbatul asupra căruia au fost găsite mai multe procese-verbale a fost înscris pe lista de consilieri a unui partid politic.

„Bărbatul asupra căruia au fost găsite acele procese-verbale era înscris pe lista electorală a unui partid politic, la rubrica de consilieri locali”, a declarat Ionuț Dana.

Publicitate

Clotilde Armand susține că e de la PSD

„Dimensiunea fraudei la Sectorul 1.
Șeful Poliției Sectorului 1 a declarat acum că asupra unui bărbat din Complexul unde este situat și sediul BES 1 au fost găsite 473 de procese-verbale de la secțiile de votare.
Și ce să vezi? Respectivul este candidat pentru funcția de consilier al PSD”, spune, pe Facebook, Clotilde Armand.

Au fost găsite 473 de procese-verbale

Un bărbat a fost prins cu 473 de procese-verbale în urma alegerilor locale de duminică, potrivit şefului Poliţiei Sectorului 1, comisar-şef Ionuţ Dana.

El a menţionat că bărbatul asupra căruia au fost găsite procesele-verbale era înscris pe lista electorală a unui partid politic la rubrica de consilieri locali.

„În continuare, efectuăm cercetări prin Secţia 4 Poliţie, sub coordonarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1, pentru infracţiunea prevăzută de art. 391 privind falsificarea de documente şi evidenţe electorale”, a declarat Ionuţ Dana, la sediul Poliţiei Sectorului 1.

El a precizat că au fost audiate persoane de la mai multe partide politice, informează Agerpres.

„Se fac verificări, în continuare, prin Autoritatea Electorală Permanentă, pentru a stabili autenticitatea acelor procese verbale găsite asupra bărbatului”, a mai spus Ionuţ Dana.

Oficialul a adăugat că bărbatul a fost prins într-o clădire în incinta căreia este situat şi Biroul Electoral al Sectorului 1.

Primarul Sectorului 1, Daniel Tudorache, a declarat că persoana care a ieşit din BES Sector 1 cu procese verbale era de fapt un curier.

„Era curier, are dreptul să strângă procesele verbale. Nu ştiu dacă avea 100, cu siguranţă avea mai puţine. Dar avea dreptul să strângă acele procese verbale de la reprezentanţii PSD din secţie. S-a dus în acel loc pentru că cineva le strângea şi mergea cu ele la partid. (…) Este un reprezentant al partidului care strânge de la reprezentanţii noştri din secţie procesele verbale. Atâta tot. Nimic nu a făcut. Şi a şi întrebat. Deci s-au dus cu acele procese verbale la preşedintele BES, un procuror, şi l-au întrebat: ‘Ce e ilegal aici?’ şi a spus: ‘Nu e nimic ilegal’”, a arătat Tudorache, într-o declaraţie susţinută la sediul PSD.

El a reamintit că a depus o cerere pentru renumărarea voturilor.

Luni, Tudorache a anunţat, după terminarea numărătorii paralele a PSD, că are 200 de voturi în plus faţă de Clotilde Armand. Ulterior, copreşedintele USR PLUS Bucureşti Claudiu Năsui a afirmat că, potrivit numărătorii paralele a alianţei, Armand ar fi obţinut 1.000 de voturi în plus faţă de Tudorache.

Secţia 4 de Poliţie a fost sesizată luni, prin apel la 112, cu privire la faptul că un bărbat, candidat al unui partid politic pentru funcţia de consilier, ar fi fost văzut ieşind din clădirea unde a funcţionat un Birou electoral al Sectorului 1, de către mai mulţi reprezentanţi ai altor partide politice, având asupra sa mai multe procese verbale.

Vezi și

Bursa zvonurilor: Cât a costat un vot la aceste alegeri (SURSE)

Lovitură devastatoare pentru DIICOT! Un celebru om de afaceri a fost pus în libertate

SURSE Nicușor Dan începe execuțiile! Primele persoane care vor zbura din funcție

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend