Asociaţia Energia Inteligentă va demara realizarea unui studiu privind reducerea emisiilor de dioxid de carbon în transporturi, sector care generează o treime din emisiile totale, potrivit unui comunicat remis, luni, AGERPRES.

Atingerea obiectivelor Acordului de la Paris precum şi a obiectivului Uniunii Europene privind neutralitatea climatică până în 2050 este strâns legată şi de subiectul transporturilor care, la nivel european sunt responsabile pentru aproximativ o treime din emisiile de CO2, arată reprezentanţii AEI.
Viitorul transportului este unul dintre cele mai dezbătute subiecte atât la nivel european, cât şi în România, discuţiile concentrându-se pe surse alternative de combustibil, componenţa fiecărui element din lanţul valoric de transport, mixul energetic pentru a atinge obiectivele de mediu din 2030, respectiv 2040 şi o foaie de parcurs care să ajute fiecare stat în parte să atingă aceste ţinte.

Pentru a atinge aceste obiective este necesară consultarea tuturor părţilor implicate şi un dialog permanent între mediul decizional şi mediul de afaceri care să faciliteze elaborarea unui cadru general şi a unei strategii coerente pentru atingerea ţintelor de mediu într-o manieră echilibrată, care să contribuie totodată la redresarea şi relansarea economică.

Astfel, sub coordonarea preşedintelui Asociaţiei Energia Inteligentă, Dumitru Chisăliţă, s-a creat un grup de lucru privind viitorul transporturilor care şi-a propus realizarea unui studiu privind provocările şi oportunităţile actuale din domeniul transporturilor care să cuprindă o foaie de parcurs pentru atingerea ţintelor de emisii stabilite pentru România la nivelul anului 2030.

“Alinierea României la legislaţia europeană şi atingerea obiectivelor Green Deal sunt o prioritate pentru ţara noastră. Totodată, pentru a încuraja investiţiile durabile privind viitorul transportului trebui analizate toate elementele pentru a evita consecinţele negative asupra pieţei şi a asigura sprijin în parcursul către un transport mai verde. Impunerea unei tranziţii forţate, fără a pune la dispoziţie un sprijin substanţial atât companiilor de transport, cât şi dezvoltatorilor de reţele de realimentare cu combustibil alternativ, poate duce la blocaje economice şi financiare şi la creşteri semnificative de cost suportate de consumatori. Prin urmare, consider că este importantă adoptarea unei abordări centrate pe consumator, prin introducerea unor politici de transport şi mobilitate care să răspundă coerent modificărilor şi evoluţiilor în ceea ce priveşte nevoile şi obiceiurile consumatorilor”, a declarat Dumitru Chisăliţă.

Scopul acestui studiu este de a propune o foaie de parcurs pentru atingerea ţintelor de emisii stabilite la nivelul anului 2030 pentru România, luând în calcul potenţialele scenarii de evoluţie, de a identifica mixul cel mai potrivit pentru România, cu impactul economic şi social al tranziţiei cel mai redus, precum şi de a identifica şi recomanda un set de măsuri pentru îndeplinirea obiectivelor la nivelul anului 2030. De asemenea domeniul de aplicare al modelarii trebuie sa fie definit in baza unei serii de factori precum: politici publice, compoziţia flotei de vehicule şi disponibilitatea unor informaţii precise şi fiabile.

La nivel european se remarcă o serie de iniţiative şi tendinţe ce susţin procesul de reducere a emisiilor de carbon. De exemplu, hidrogenul verde este intens promovat ca alternativă la combustibilii poluanţi, iar mediul de afaceri se aliniază la această tendinţă prin investiţii în producerea de hidrogen verde sau dezvoltarea de vehicule propulsate cu ajutorul acestui gaz. De asemenea, există o tendinţă tot mai accentuată de electrificare a transportului, atât cel public, cât şi cel efectuat cu automobilul personal şi tot mai mulţi actori de pe piaţa de automotive se reorientează către producerea de autovehicule electrice. Guvernele statelor susţin şi ele demersurile de reducere a emisiilor de CO2 prin politici publice relevante, susţinerea industriilor şi consumatorilor în reorientarea către soluţii mai puţin poluante sau taxarea emisiilor de CO2. Din perspectiva orizontului de timp 2030, dezvoltarea sectorului energetic va permite o mai bună adaptare la schimbările ce au loc la nivel internaţional: atenuarea impactului schimbărilor climatice, evoluţia tehnologică şi tendinţele din politica internaţională.

Este necesară totodată şi creşterea gradului de conştientizare în rândul populaţiei asupra necesităţii alinierii la standardele Uniunii Europene în ceea ce priveşte tendinţa de evoluţie a transportului şi reorientării către noi alternative, mai puţin poluante.

De asemenea, aducerea în prim planul factorilor de decizie din România a unor posibile scenarii şi soluţii, privind reglementarea, stabilirea de strategii, emiterea de politici financiar-fiscale, etc privind necesitatea aducerii României la standardele europene şi implicarea acestora în adoptarea de măsuri în concordanţa cu trendurile şi politicile din Uniunea Europeană privind reducerea poluării ar trebui să fie o preocupare a tuturor actorilor implicaţi în acest sector.