Conecteaza-te cu noi

OPINII

Articolul 140

Publicat

in

Octavian ANDRONIC - o.andronic@ziarulprofit.ro

Octavian ANDRONIC – o.andronic@ziarulprofit.ro

Codul de procedură penală, revizuit sub directa supraveghere a ministrului Justiţiei, Cătălin Predoiu şi validat de toate instituţiile responsabile, conduse la vremea aceea de reprezentanţi sau afiliaţi ai PDL – între care şeful DNA, Daniel Morar, conducerea CSM, conducerea ICCJ – şi cu binecuvântarea Monicăi Macovei, a fost promulgat de preşedintele Traian Băsescu, în anul 2009, la începutul celui de-al doilea mandat al său.

În 2014, spre finele aceluiaşi mandat, preşedintele-promulgator zice: pardon! Nu l-am citit cu atenţie, iar băieţii mei de la Cotroceni erau constituţionalişti, ca şi Boc şi nu s-au prins la chichiţele penale. De vină este Predoiu, despre care abia mai târziu mi-am dat seama că nu e corect!
Şi, cu două zile înainte de intrarea în vigoare, preşedintele dă alarma generală şi-l somează pe Ponta să facă modificări, altminteri el şi nu altcineva putând fi considerat un susţinător al corupţilor.

Straniu cum tuturor protestatarilor de azi – promotorii de ieri, li s-au deschis ochii brusc, la potou! În ultima zi şi-au dat cu toţii seama că ţara e în mare pericol!

Dar în 2009 nu era? Băsescu îşi toarnă cenuşă pe chelie şi zice că-şi asumă promulgarea codului, dar şi „eroarea de a nu fi înţeles sensul articolul 140”.
Şi, uite-aşa, preşedintele se dă în vileag. Ce n-a înţeles dânsul în 2009 şi înţelege abia acum este interzicerea utilizării de mijloace tehnice înainte de urmărirea penală. Adică ascultările! Celebrele ascultări care constituie 90% din eforturile pe care le depune DNA ca să dea în vileag corupţii. Ce spune preşedintele are logică: în 2009 ar fi fost ascultaţi şi înhăţaţi reprezentanţii de atunci ai Puterii: miniştrii, şefi de toate calibrele numiţi pe criterii politice, parlamentari traficanţi de influenţă la colegii de partid cu funcţii. Deci nu era bine, iar pericolul trebuia înlăturat, din raţiuni… europene!

În 2014, situaţia e cu totul alta. Fără acest atribut, instituţiile „verticale”, fidele preşedintelui şi acoliţilor săi ar fi pur şi simplu legate de mâini şi de picioare în campania sacră de depistare a corupţilor celorlalţi. Fără interceptări, procurorii ar trebui să muncească peste program, dând dovadă de mai mult profesionalism decât sunt în stare, ca să-i prindă şi să-i încătuşeze. Şi atunci ce se va alege de spectacolul cotidian de la poarta DNA?

Chiar aşa: The show must go on – vorba americanilor.

Comenteaza cu profilul de FB

ACTUAL

Cât de periculos este să mergi la terasă, la un eveniment sau în parc? Ia să vedem care sunt cele mai riscante activități pe vreme de pandemie.

Publicat

in

14 experți americani în sănătate publică, epidemiologie sau boli infecțioase, au făcut un clasament cu activități, în funcție de cât de riscante sunt în timpul pandemiei.

Se pare că să mergi într-un bar sau să participi la un concert cu public larg sunt printre cele mai periculoase alegeri pe care le poți face în pandemie.

Potrivit specialiștilor, cea mai puțin riscantă activitate este deschiderea scrisorilor și a coletelor.

Activitățile au fost clasificate în funcție de riscul pe care îl are fiecare, 1 reprezentând cel mai mic risc, iar 9 fiind reprezentat de cel mai ridicat risc.

De asemenea, aceștia prezintă activități normale pe care oamenii le fac în viața de zi cu zi.

Printre cele mai puțin riscante activități găsim și alimentarea mașinii, dar și mersul cu cortul care înseamnă recreere.

Cumpărăturile, alergarea și plimbările în aer liber reprezintă tot un risc mai scăzut decât ridicat. Recomandarea noastră este să purtați masca ori de câte ori intrați într-un spațiu închis.

Mai apoi trecem la ieșirile la o terasă, mersul la bibliotecă sau muzeu și cazarea la un hotel pentru două nopți, care reprezintă un risc scăzut spre moderat de infecție.

Urmează activitățile cu un risc moderat de infectare precum luarea mesei la altcineva acasă și mersul pe plajă. Să nu uităm de cumpărăturile la mall sau locurile de muncă de la birou.

Îmfrumusețarea poate costa. Mersul la coafor reprezintă o activitate destul de riscantă urmată de participarea la o nuntă, înmormântare sau călătoria cu avionul.

Trecem la sporturi. Mersul la sală, cinema sau într-un parc de distracții deja e un risc pe care fiecare trebuie să și-l asume.

Dr. Virgil Musta a declarat pentru PRO TV: „Fiecare își poate calcula riscul, aici este foarte important orice activitate se poate desfășură dacă iți calculezi corect riscurile . Vezi unde există potențial de a te contamina și să introduci acolo niște reguli esențiale. De exemplu, ești într-o încăpere, ai grijă să distanțezi oamenii, să nu fie aglomerat, să obligi oamenii să poarte mască. Eu cred că fiecare situație dacă etse analizată corect scade la minim riscul de transmitere”.

Acest clasament al activităților în funcție de riscuri a fost realizat de 14 experți americani de la Texas Medical Association iar activitățile au fost alese în funcție de obiceiurile zilnice ale oamenilor.

Sursa: Pro TV

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Unde se trăiește cel mai bine în România? Orașele cu cel mai bun nivel de trai.

Publicat

in

Potrivit unei cercetări, Bucureștiul se clasează pe locul 168 dintr-un total de 226 în topul celor mai bune orașe din lume în privința calității vieții, iar la nivel de cost al vieții se situează pe locul 311 în topul celor mai scumpe 433 de orașe din lume. Clasamentul referitor la calitatea vieții compară 226 de orașe din lume, ținând cont de puterea de cumpărare, siguranţa, costul vieţii, preţul proprietăţilor în raport cu veniturile, timpul petrecut în trafic, poluarea, climatul.

Un studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro arată că: Brașov, Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi sunt considerate centrele urbane cu cel mai avantajos cost al vieții.
De asemenea, orașele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al calității vieții sunt Reșița, Alexandria, Vaslui, Focșani, Piatra-Neamț, Satu-Mare, Tulcea, Călărași, Botoșani și Brăila.

Cluj-Napoca și Oradea sunt cele două orașe care încă rămân în topul celor mai vizitate orașe din România de către turiști datorită facilităților și mediului de viață pe care le oferă.

Foto: Visit Oradea

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend