Printr-un comunicat de presa remis redactiei Asociaţia Română de Mediu – 1998 (ARM) îşi exprimă îngrijorarea cu privire la modul în care se execută lucrările pentru realizarea unei salbe de microhidrocentrale pe râurile Capra, Buda şi Otic, judeţul Argeş, amonte de lacul de acumulare Vidraru.
Cele 10 microhidrocentrale se realizează într-o arie protejată încadrată în reţeaua Natura 2000 ca sit de importanţă comunitară (ROSCI0112).
O echipă de experţi din cadrul Asociaţiei Române de Mediu a vizitat şantierul unde se construiesc aceste microhidrocentrale, pentru a analiza dacă se respectă normele naţionale şi comunitare de mediu. Constatarile facute la fata locului de catre expertii ARM au indicat incalcarea grava a legislatiei nationale si comunitare cu privire la constructiile facute chiar în albia râurilor Capra si Otic.
S-a constatat că pe pârâul Otic a fost instalată deja conducta prin care va trece apa necesară microhidrocentralelor.
Pe râul Buda nu au demarat lucrările, în timp ce pe râul Capra lucrările sunt în plină desfăşurare.
Cele mai mari probleme din punct de vedere al respectării legislaţiei de mediu sunt cele legate de activităţile desfăşurate direct în albia minoră a râurilor (unde au fost amplasate, de regulă, conductele de apă pentru microhidrocentrale). S-a putut constata că lucrările au dus la afectarea gravă a ecosistemului acvatic, ca urmare a cantităţilor mari de materii în suspensie, a utilizării de materiale explozive pentru derocări şi executării lucrărilor cu utilaje şi echipamente direct în albia râurilor.
S-a constatat, de asemenea, şi degradarea malurilor, afectarea zonelor de reproducere a păstrăvului şi posibile probleme în asigurarea debitului apei necesare menţinerii ecosistemului, având în vedere că sunt folosite conducte de peste 0,7-1,2 metri în diametru.
Asociaţia Română de Mediu a solicitat deja autorităţilor competente subordonate Agenţiei Naţionale pentru Protecţia Mediului şi Administraţiei Naţionale „Apele Române”, documentele în baza cărora s-au eliberat avizele si acordurile care au permis execuţia acestor lucrări. Experţii ARM 1998 vor analiza modul în care a fost respectată legislaţia la emiterea avizelor de construire, cât şi în perioada de implementare a proiectului.
Deoarece în România investiţiile de această factură sunt şi vor deveni foarte numeroase, ARM consideră ca obligatorie realizarea unui echilibru între nevoia de a produce energie din resurse regenerabile şi conservarea cadrului natural şi a biodiversităţii.
ARM are în vedere iniţierea unor dezbateri profesionale din care să rezulte abordarea tehnică corectă în realizarea acestui tip de lucrări care să aibă un impact minim asupra mediului şi îşi va asuma, în cel mai scurt timp, organizarea unei mese rotunde la care va invita toate părţile implicate în dorinţa de a soluţiona această problemă de mediu.
Opinii ale membrilor ARM
Prof. univ. dr. ing. Vladimir Rojanschi – preşedintele Asociaţiei Române de Mediu 1998
„Trebuie să vedem în ce măsură constructorul a respectat condiţiile stabilite de ANAR în avizul de gospodărire a apelor şi prevederile din Studiul de impact realizat de Universitatea Tehnică de Construcţii Bucureşti”
Dr. Cornel Florea Gabrian – vicepreşedinte al Asociaţiei Române de Mediu
„Modul în care se realizează această investiţie pe râul Capra din judeţul Argeş trebuie corectat imediat de autorităţile de ape şi mediu competente. Lucrările efectuate până acum au afectat grav albia minoră şi malurile râului şi au impact pe termen lung asupra faunei acvatice”
Conf. univ. dr. ing. Mădălin Mihailovici
„Chiar dacă nu am văzut, deocamdată, proiectul tehnic şi studiul de impact pentru aceste lucrări, pot spune cu siguranţă că sunt abateri de la normele tehnice şi legislaţia din domeniul gospodăririi apelor”
Ioan Gherheş, preşedintele executiv al Asociaţiei Române de Mediu
“ARM susţine producerea energiei verzi din resurse regenerabile dar acest lucru trebuie realizat cu un impact redus asupra mediului şi o grija specială pentru protecţia resurselor naturale. Sperăm ca situaţia întâlnită pe râul Capra să nu se propage şi la realizarea altor investiţii similare deoarece ar putea compromite toate apele de munte din România unde se desfăşoară astfel de lucrări “.
Lect. Dr. Giuliano Tevi – directorul executiv al Asociaţiei Române de Mediu
„Apele de munte constituie un important patrimoniu al României. Dimensiunea importantei lor este dată atât de valenţa peisagistică cât şi de cea funcţională, de ecosistem specific. În unele cazuri, aceste valori nu constituie monedă de schimb pentru demersuri economice. Zona în discuţie este tocmai un astfel de caz. Elementele ce caracterizează lucrările desfăşurate în teren sunt incompatibile cu abordarea unui asemenea obiectiv”
You must be logged in to post a comment Login