Potrivit datelor puse la dispoziția CNCAV de către Institutul Național de Sănătate Publică, prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), care ține evidența vaccinărilor, situația din ziua de 19 ianuarie a.c., ora 17.00, este următoarea:

1.Număr de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (în ultimele 24 de ore): 34.807, la un număr de 34.807 persoane din care:

– 34.136 persoane vaccinate cu 1 doză; – 671 persoane vaccinate cu 2 doze.

2. Număr total de doze administrate de vaccin împotriva COVID-19 Pfizer BioNTech (începând cu data de 27 decembrie 2020): 270.046, la un număr de 267.424 persoane din care:

– 264.802 persoane vaccinate cu 1 doză; – 2.622 persoane vaccinate cu 2 doze.

3. Număr total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (în ultimele 24 de ore): 62 reacții comune și minore, din care:

– 15 reacții de tip local; – 47 reacții generale.

4. Număr total de reacții adverse înregistrate la nivelul centrelor de vaccinare (începând din 27 decembrie 2020):
871 reacții comune și minore, din care:

• –  317 reacții de tip local cu durere la locul injectării;
• –  554 reacții generale (febră, cefalee, mialgii, artralgii, astenie, alergii de tip urticarie).

  * Menționăm că o reacție este în curs de investigare.

  Precizăm că programul centrelor de vaccinare se încheie la ora 20.00, motiv pentru care numărul vaccinărilor realizate în intervalul orar 17.00 – 20.00 va fi reflectat în raportarea din ziua următoare. —————-

  Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și coordonarea Prim-ministrului.

În aceste zile se lucrează din greu la Ministerul Finanțelor Publice la Bugetul de stat pe 2021. Cheltuielile și solicitările de cheltuieli pentru acest an se anunță numeroase și destul de costisitoare. Sumele mari duse spre sănătate și ajutoarele sociale împovărează foarte tare Bugetul și oficialii caută soluții urgente pentru umplerea cufărului statului, informează Știripesurse.ro.

Confruntate cu criza economică declanșată de pandemia COVID-19 majoritatea țărilor încearcă să identifice soluții pentru echilibrarea deficitelor bugetare care au explodat pe parcursul anului 2020. Spania tocmai a anunțat introducerea unei taxe pe serviciile digitale, impusă giganților din domeniul tehnologic, taxă estimată a aduce un surplus de venituri de 1 miliard de Euro. Spania se alătură altor state precum Franța, Marea Britanie sau Austria, care au introdus măsuri similare în ultima perioadă. În paralel a fost introdusă o taxă pe tranzacțiile financiare care impune cu 0.2% operațiunile de vânzare-cumpărare de acțiuni la marile companii spaniole.

Aceste modificări de politică fiscală adoptate de economiile dezvoltate din zona UE vin să compenseze întârzierea realizării unui acord general la nivelul UE în ceea ce privește noile direcții privind taxarea, în baza propunerilor formulate de OCDE.

La nivel național toate aceste măsuri ar fi bine-venite în anul 2021 pentru a reduce deficitul bugetar record înregistrat pentru anul 2020 și pentru a facilita atingerea țintei de deficit de sub 3% din PIB în anul 2024.

Există totodată o serie de surse de venituri bugetare care pot fi exploatate suplimentar.

Țigaretele, având in vedere faptul că reprezintă in continuare peste 96% din piața totală a produselor din tutun din România, având în țara noastră în jur de 5 milioane de consumatori, prezintă un potențial ridicat de generare venituri suplimentare. Astfel, o creștere minoră, de doar 20 de lei a accizei totale la țigarete in anul 2021 (+3.5%) ar aduce la bugetul de stat aproximativ 450 de milioane de lei suplimentari. Dacă acest ritm de creștere s-ar menține și în anul 2022, România ar colecta 1.15 miliarde lei în plus la buget, doar din această acciză aplicabilă țigaretelor.

Pe de altă  parte, creșterea accizelor la celelalte categorii de produse din tutun prelucrat (tutun de fumat, trabucuri, țigări de foi) cu aproximativ 10% pe an, are potențialul de a genera venituri suplimentare de doar 42 de milioane de lei.

Noile produse cu nicotină (tutunul încălzit și țigaretele electronice), datorita dimensiunii extrem de reduse a pieței (sub 3%) si proprietăților de consum diferite, nu par să prezinte în momentul de față o sursă de venit sustenabilă. Astfel, o creștere a accizei cu 10% ar genera un venit suplimentar estimat din accize in 2021 de doar 11 milioane lei. Estimăm că o creștere a accizei mai mare de 30% a accizei aplicabile acestor produse ar putea să conducă la o contracție a pieței și ar inhiba dezvoltarea noilor tehnologii în acest domeniu extrem de controversat.

Băuturile cu un conținut ridicat de zahăr: în 2019 Ministerul Sănătății propunea taxarea cu 0,8 lei/litru a băuturilor răcoritoare îndulcite cu zahăr, al căror conținut de zaharuri este între 5-8 g zaharuri /100 ml produs și cu 1 leu/litru pentru băuturile cu peste 8 g zaharuri /100 ml produs, o taxă cu un potențial estimat de generare venituri suplimentare de 1.3 miliarde lei. Până în momentul de față această propunere nu s-a materializat.

Și lista nu se oprește aici, România putând să ia în considerare, urmând exemplul altor state membre UE, taxe dedicate pe activitățile poluante, fie acestea emisii de carbon sau plastic.

Cu toate acestea, cea mai importantă sursă de venituri suplimentare și în anul 2021 rămâne reducerea decalajului fiscal la TVA, deficit de colectare care costă anual bugetul de stat peste 6 miliarde de Euro.