Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Arafat: Peste 2000 de persoane vor fi angajate în acest an în MAI, pentru intervențiile de urgență / Care este impactul bugetar estimat

Publicat

in

Peste 8.500 de persoane vor fi angajate treptat în MAI în următorii 4 ani, o măsură menită să rezolve deficitul de personal la intervenții al IGSU, potrivit unei Hotărâri adoptate miercuri de Guvern. Raed Arafat a spus că pentru acest an vor fi scoase la concurs 1479 de posturi de gradați militar profesioniști, care vor fi angajați, probabil din luna noiembrie, pe o perioadă determinată de 5 ani, și alte 782 de posturi de subofițeri, pentru înlocuirea personalului ieșit la pensie.

Guvernul a adoptat miercuri o Hotărâre prin care se va suplimenta personalul din Ministerul Afacerilor Interne cu 8546 de posturi în următorii 4 ani, pe motiv că Inspectoratul General pentru Situații de Urgență se confruntă cu deficit mare de personal, în timp ce numărul intervențiilor de urgență crește.

10 milioane de lei – impact buget pentru angajarile care se vor face în ultimele 2 luni din acest an în MAI

Raed Arafat, secretarul de stat în MAI, a spus că pentru acest an vor fi scoase la concurs 1479 de posturi de gradați militar profesioniști și alte 782 de posturi de subofițeri, pentru înlocuirea personalului ieșit la pensie.

“Toate angajările vor fi din surse externe, dar vor fi adăugate și 782 de posturi care înlocuiesc personal care a plecat prin pensie. Acolo sunt posturi de subofițeri, pe când cele 1479 de posturi care vor fi scoase la concurs în acest an, în baza acestei hotărâri, vor fi posturi de gradați militar profesioniști.

Normal că va fi concurs, vor fi condiții, va fi limită de vârstă, va fi exact cum este o angajare prima dată în instituția pompierilor. Pentru angajările care vor fi făcute în acest an, cel mai probabil contractul lor va fi prin luna noiembrie, estimăm ca suma este de 10 milioane de lei.

Se alocă o sumă din bugetul Ministerului, oricum ei se angajează către luna noiembrie și plata pe anul ăsta va fi una destul de mică. Anul viitor continuăm și după asta vom scoate următoarea tranșă care va fi stabilită anul viitor din acest calup de 8.500 de posturi ca să continuăm redresarea IGSU.”, a precizat Raed Arafat, la finalul ședinței de Guvern de miercuri.

Cum motivează MAI angajarea a peste 8.500 de persoane în următorii 4 ani

Într-un comunicat transmis la finalul ședinței de Guvern de miercuri, DSU subliniază că “reducerea în mod continuu a numărului de posturi începând cu perioada 2010-2014, a generat probleme la nivelul compartimentelor funcţionale ale unităţilor, personalul încadrat fiind nevoit să depună eforturi deosebite pentru îndeplinirea sarcinilor şi atribuţiilor din responsabilitate. Totodată, aceste neajunsuri au condus la imposibilitatea dezvoltării organizatorice a IGSU şi a structurilor subordonate.”

O soluție identificată a constituit-o suplimentarea numărului de posturi la nivelul structurilor de intervenție, prin majorarea numărului actual cu 8546 posturi, dintre care 121 de ofițeri, 25 de maiștri militari și subofițeri și 8400 de soldați și gradați profesioniști.

  • “Astfel, încadrarea posturilor se va face etapizat, în perioada 2021-2025, iar anual, vor fi încadrate un număr de 1479 de posturi de soldați și gradați profesioniști. Posturile solicitate, vor fi repartizate pe baza analizei necesității IGSU și a structurilor subordonate, pentru înființarea unei Școli de Aplicație și a unor noi subunități de intervenție/puncte de lucru, precum și pentru constituirea de echipaje de intervenție în cadrul structurilor de intervenție. În același timp, MAI a adoptat o politică de înlocuire în permanență a posturilor finanțate care se vacantează prin pensionare, urmând ca în acest an un număr 782 posturi să fie încadrate din sursă externă.
  • Adoptarea acestor măsuri prin orientarea către această categorie de personal prezintă mai multe avantaje, și anume crearea condițiilor necesare încadrării unor noi persoane și, totodată, crearea unei structuri de personal de tip „piramidal” la nivelul subunităților de intervenție, în scopul îndeplinirii în mod eficient a sarcinilor și atribuțiilor din responsabilitate.”, se arată în comunicatul DSU.

Proiectul de HG aflat miercuri pe masa Guvernului vizează suplimentarea numărului posturilor necesar Ministerului Afacerilor Interne pe timp de pace cu un număr de 8546 posturi, din care 146 de militar (121 ofiţeri şi 25 maiştri militari și subofiţeri) şi 8400 de soldaţi şi gradaţi profesionişti.

MAI: Cheltuielile cu personalul vor fi net inferioare costurilor care ar fi generate de creșterea numărului de subofițeri

În Nota de fundamentare se precizează că această suplimentare se impune în acord cu prevederilor art. 1 din Memorandumul cu tema „Redresarea Inspectoratului General pentru Situații de Urgență și a structurilor subordonate”, aprobat în luna mai din acest an de premierul Florin Cîțu.

Potrivit MAI, orientarea către această categorie de personal prezintă următoarele avantaje:

  • – oferă posibilitatea de ocupare a posturilor de subofițer din structurile de intervenție cu personal deja pregătit și cu experiență în domeniu, prin formarea de subofițeri din rândul soldaților și gradaților profesioniști;
  • – creează condițiile încadrării unor persoane cu contract pe o durată determinată la a cărui termen de expirare instituția poate opta între a reînnoi sau nu contractul;
  • – implică cheltuieli cu personalul net inferioare costurilor care ar fi generate de creșterea numărului de subofițeri;
  • – asigurarea crearea unei structuri de tip „piramidal” la nivelul subunităților de intervenție, pe viitor ponderea urmând să o reprezinte categoria soldaților și gradaților profesioniști, subofițerii urmând a fi menținuți în funcții de conducere și coordonare primară a intervenției.

În Memorandum adoptat de Guvern în luna mai din acest an se arăta că din punct de vedere al încadrării cu personal, în raport cu sfârşitul anului 2008, moment în care etapa a doua de profesionalizare a structurilor IGSU era încheiată iar efectivele se situau la o cifră de 31.292, la sfârșitul lui 2020 în evidenţă se mai aflau doar 26.866, ceea ce reprezintă o diminuare cu 4.426 a indicatorilor de personal (aproximativ 14% procentual).

În 2020, numărul intervențiilor executate acrescut de 9,88 ori față de numărul intervențiilor executate în anul 2007 (de la 52729 la 520866), în timp ce efectivele sunt diminuate în anul 2020 cu un procent de 12,57% față de cele din 2007 (de la 30729 la 26866).

Impactul bugetar, într-un proiect de HG mai vechi: Peste 340 milioane de lei în 2025

Documentele aflate miercuri pe masa Guvernului (proiectul de HG și Nota de fundamentare) nu prezintă o estimare a impactului bugetar, menționându-se doar că “posturile vor fi prevăzute în statele de organizare și ocupate etapizat în limita prevederilor bugetare alocate.”

Totuși, aceste informații au fost prezentate într-un proiect de HG scos în consultare interinstituțională în data de 26 mai 2021.

Potrivit acestui proiect de HG, care viza exact măsurile aflate acum pe masa Guvernului, angajările ar urma să se facă etapizat începând din acest an și până în 2025. În medie, impactul financiar anual suplimentar la bugetul de stat depășește 187 de milioane de lei.

Cel mai mare impact ar fi în anul 2025, când se estimează cheltuieli bugetare suplimentare de peste 340 milioane de lei.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Tragere la sorți: Simona Halep și Emma Răducanu se pot întâlni la Transylvania Open/ Programul primelor meciuri

Publicat

in

De

Simona Halep, locul 19 WTA şi favorită principală, o va întâlni pe Gabriela Ruse, numărul 83 mondial, în primul tur la turneul Transylvania Open, de la Cluj-Napoca, conform tragerii la sorţi care a avut loc sâmbătă.

Britanica Emma Răducanu, locul 24 mondial şi cap de serie 3, va juca împotriva sportivei slovene Polona Hercog (123 WTA).

Favorita 2, estona Anett Kontaveit (20 WTA), va întâlni în primul tur o jucătoare venită din calificări.

Irina Begu, cap de serie 7, va juca împotriva Irinei Bara, Jaqueline Cristian o va întâlni pe slovena Kaja Juvan, Ana Bogdan o va avea adversară pe sportiva sârbă Ivana Jorovic, iar Andreea Prisăcariu va juca cu o sportivă din calificări.

Turneul de la Cluj-Napoca este de categorie WTA 250.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Medicul Şerban Bubenek recunoaște că la terapie intensivă nu prea se mai salvează vieți: Doar 4 din 10 scapă

Publicat

in

De

Medicul Şerban Bubenek, managerul Institutului de Urgenţă pentru Boli Cardiovasculare din Bucureşti, a atras atenţia că mortalitatea în secţiile de Terapie Intensivă din ţară este de 58-59 la sută şi că fiecare medic din secţiile ATI îngrijeşte de patru ori mai mulţi bolnavi decât ar fi normal, conform news.ro.

“Noi ştiam de anul trecut că atunci când o să avem peste 1.300-1.400 de pacienţi COVID în Terapiile Intensive, calitatea îngrijirilor medicale şi promptitudinea cu care sunt aplicate se va diminua. La 1.800 de pacienţi, câţi avem acum în Terapiile Intensive din România e foarte clar că un doctor îngrijeşte de patru ori mai mulţi pacienţi decât ar trebui să îngrijească în mod normal, iar răspunsul asistentelor la acest număr mare de pacienţi este că eficienţa lor scade cu 40 la sută pentru că sunt supraîncărcate şi alienate în sarcini la foarte mulţi bolnavi, lucru care se vede şi la mortalitate. Dacă mortalitatea în ATI la mijlocul anului 2020 era sub 50 la sută, a crescut spre 50 la sută la sfârşitul anului 2020, iar în clipa de faţă mortalitatea în Terapia Intensivă se apropie de 58-59 la sută. Asta în condiţiile în care în toată lumea mortalitatea în ATI variază între 25 şi 90 la sută”, a declarat Şerban Bubenek, sâmbătă, într-o conferinţă de presă care a avut loc în cadrul Maratonului Vaccinării din Capitală.

Medicul a adăugat că situaţia devine “aproape incontrolabilă” şi că soluţia este vaccinarea împotriva COVID-19.

“Situaţia devine aproape necontrolabilă. Bătălia nu se câştigă nici în ATI, nici în UPU, nici în spital, bătălia se câştigă dacă ne distanţăm social şi ne vaccinăm contra virusului”, a subliniat Bubenek.

Şerban Bubenek a precizat că la finalul lunii noiembrie vor apărea anitivirale pentru pacienţii cu COVID-19, dar că acestea nu se vor găsi “la colţul străzii”.

“O veste bună ar putea fi faptul că şi în România sperăm ca până la sfârşitul lunii noiembrie să apară noi antivirale care să fie destinate pacienţilor cu forme medii şi chiar severe, dar această terapie viitoare, ca şi anticorpii monoclonali, nu va fi într-un număr atât de mare încât să se poată lua de la colţul străzii şi să se poată administra fără supraveghere medicală. Deci în continuare vaccinarea va rămâne principala metodă prin care încercăm să scădem mortalitatea celor care vaccinaţi fiind se vor infecta”, a declarat medicul Şerban Bubenek.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend