Conecteaza-te cu noi

LIFESTYLE

Aparat dentar: semne clare că ai nevoie

Publicat

in

Dacă ar fi să enumerăm avantajele purtării aparatului dentar specialiştii ar spune zâmbet perfect, muşcătură corectă, igienă mai bună, digestie şi vorbire îmbunătăţită, dar şi dinţi sănătoşi pe viaţă. Georgiana Bordei, medic ortodont, este de părere că în societate s-a indus o teză falsă conform căreia, odată deveniţi adulţi, dinţii nu se mai pot corectă cu ajutorul unui aparat ortodontic.

“Dantura se poate îndrepta la orice vârstă, nu există o limită superioară. În general, pacienţii adulţi se prezintă la ortodont fie din motive estetice, fie din motive funcţionale, ei fiind trimişi către ortodont de către medicul stomatolog. Medicul ortodont este cel care ne va ajuta la montarea unui aparat dentar pentru corectarea anumitor probleme, cum ar fi: alinierea dentară, corectarea muşcăturii, închiderea anumitor spaţii edentate, deschiderea corectă de spaţii pentru o protezare ulterioară, ridicarea unor dinţi înclinaţi, rezolvarea durerilor articulatiei temporo-mandibulare şi stoparea pierderii osoase”, explică specialistul.

Totodată, specialistul afirmă că purtarea unui aparat dentar de către un pacient adult vine cu o serie de avantaje, precum: păstrarea dinţilor naturali pentru cât mai mult timp, apariţia cariilor interdentare şi depunerea de tartru scad considerabil, realizarea unei protezări sau a unei faţetări ulterioare corecte, stoparea sau încetinirea pierderii osoase, ameliorarea contracturilor musculare şi chiar a durerilor de cap provocate de o muşcătura incorectă şi, desigur, îmbunătăţeşte considerabil digestia.

Aparatul dentar: de ce şi când avem nevoie să purtăm

Specialistul susţine că sunt cel puţin 5 semnale care trebuie să ne dea de gândit că este timpul să consultăm un medic ortodont şi să acceptăm ideea purtării unui aparat dentar:

  • observăm că dinţii nu sunt aliniaţi, adică nu sunt unul în continuarea celuilalt.
  • dacă avem dinţi pierduţi de mult timp şi în locul respectiv au migrat ceilalţi dinţi.
  • dacă oasele maxilare nu sunt poziţionate corect, adică distanţa dintre maxilar şi mandibulă este prea mare sau prea mică
  • dacă partea de sus nu acoperă deloc partea de jos, adică avem o ocluzie dechisă sau, opusul, dacă partea de sus acoperă în totalitate partea de jos, ocluzie adâncă.
  • dacă avem spaţii între dinţi.

Cum se desfăşoară un consult ortodontic?

Chiar dacă acesta nu a fost indicat de către medicul dentist, este bine ca pacientul să efectueze un control ortodontic. Astfel, specialistul stabileşte dacă dantură este bine aliniată şi dacă muşcătura este corectă.

“La prima programare, are loc un consult clinic, în urmă căruia pacientul este trimis să realizeze nişte investigaţii radiologice şi fotografii ale arcadelor dentare. La a două întâlnire se pune diagnosticul pe baza investigaţiilor, ca mai apoi să se stabilească planul de tratament şi, desigur, se va explica pacientului pe larg ce presupune purtarea unui aparat dentar, ce tipuri de aparate există şi ce costuri implică ele. La a treia întâlnire, dacă pacientul s-a decis la un anumit model de aparat, se poate trece la montarea acestuia”, explică doctorul Georgiana Bordei.

Cum alegem aparatul dentar potrivit?

Aparatele dentare pot fi fixe (metalice, ceramice sau Safir), invizibile de tipul unor gutiere transparente (Inivisalign sau Clear Aligner etc) sau linguale (Incognitio, etc), care se montează pe interior. Fiecare tip de aparat este eficient în felul său pentru anumite probleme.

Tipul de aparat pe care îl doreşte pacientul este o alegere personală luată în funcţie de mai mulţi factori: estetic, în primul rând, cât de tare sunt dispuşi să se vadă aparatul, financiar etc. Ideal este ca la diagnostic, pacientul să se sfătuiască împreună cu medicul ortodont ce tip de aparat este cel mai recomandat în cazul lui, deoarece anumite aparate dentare pot afecta vorbirea. Spre exemplu, aparatele fixe, montate pe exterior, nu afectează vorbirea, doar cele pe interior şi cele de tip gutieră pot afecta vorbirea. De cealaltă parte, unele aparate nu se mai pot da jos, iar alte aparate, de tipul gutierelor transparente, se pot da jos de către pacient. Perioada de purtare diferă în funcţie de gravitatea şi complexitatea cazului şi poate fi de la câteva luni (4-6) până la câţiva ani (2-3). Totul depinde de diagnostic şi, desigur, de preferinţa pacientului. Ideal este ca recomandarea medicului ortodont să se sincronizeze cu preferinţa pacientului”, declară medicul ortodont Georgiana Bordei.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

România va construi spitale noi din bani europeni! Se anunță investiții de 5,8 miliarde de euro

Publicat

in

De

Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a transmis marți printr-un comunicat de presă că programul Sănătate 2021 – 2027 (PS), aprobat la sfârșitul lunii noiembrie de Comisia Europeană, este un program multifond ce dispune de o alocare totală de valoare de 5,8 miliarde de euro ce cuprinde finanțare FSE+ și FEDR, precum și o componentă de împrumut de 2 miliarde de euro, realizat prin intermediul Băncii Europene de Investiţii.

„Este pentru prima dată când România beneficiază de un Program de Sănătate care să susțină investiții masive în infrastructura spitalicească, în servicii medicale de calitate și în pregătirea personalului medical. Am încercat să avem o abordare intergată a surselor de finanțare și iată că am ajuns să avem în premieră un program dedicat exclusiv sănătății. Cu acest buget vom reconstrui sistemul medical din România, astfel încât românii să beneficieze de condiții, servicii și personal de nivelul țărilor europene cu sisteme publice de sănătate performante.

Discutăm de cele trei spitale regionale din Cluj-Napoca, Craiova şi Iaşi, care au un buget de 1,2 miliarde de euro şi, de asemenea, un număr de şapte alte spitale judeţene sau spitale judeţene de urgenţă care vor beneficia de dotarea cu echipamente medicale sau, după caz, vor beneficia de lucrări în ceea ce înseamnă reabilitare, consolidare sau construcţia de noi clădiri. O altă premieră pe care o aduce Programul Sănătate este sprijinirea activităţilor de cercetare în domeniul oncologic şi, de asemenea, marele echipament medical – Ciclotronul – care utilizează protonii pentru tratamentul oncologic al bolnavilor”, a transmis ministrul Marcel Boloș.

Priorități, investiții și rezultatele așteptate 

În cadrul Programului Sănătate au fost stabilite 7 priorități care vizează creșterea capacității sistemului de sănătate de a fi mai inclusiv, oferind acces la servicii de calitate și siguranță tuturor cetățenilor:

Peste 800 milioane euro pentru creșterea calității serviciilor de asistență medicală primară, comunitară, a serviciilor oferite în regim ambulatoriu și îmbunătățirea și consolidarea serviciilor preventive

Investițiile prevăzute în cadrul acestei priorități vizează deficitul de servicii medicale primare și lipsa de integrare cu serviciile specializate ambulatorii și spitalicești. În mai puțin de jumătate din localități există suficienți medici de familie, 328 de comune nu au medici de familie, iar serviciile de prevenție oferite în afara programului normal de lucru sunt reduse, chiar inexistente, generând un exces de consultații în serviciile de urgență și suprautilizarea serviciilor spitalicești.

Rezultatele așteptate:

  • 300 cabinete medici de familie reabilitate și dotate;
  • 317 persoane care beneficiază de screening;
  • 105 cabinete de asistență medicală școlară/ sănătate orală reabilitate și dotate și 25 de unități mobile achiziționate;
  • 41 unități mobile achiziționate pentru programul național de vaccinare;
  • 89 ambulatorii în care se vor implementa programe de screening reabilitate și dotate;
  • 24 centre de sănătate mintală reabilitate și dotate;
  • 33 dispensare tuberculoza reabilitate și dotate;
  • 060 persoane formate;
  • 500 copii care beneficiază de servicii medicale.

 

Servicii de reabilitare, paliaţie şi spitalizări pentru boli cronice 

Acestei priorități îi este alocat un buget de 267,6 milioane euro, cu scopul de a crește accesul la îngrijirea de calitate pentru condiția cronică și degrevarea spitalelor/secțiilor pentru bolnavii acuți.

Rezultatele așteptate:

  • 12 unități sanitare care furnizează servicii de reabilitare/ recuperare reabilitate și dotate;
  • 24 unități sanitare care furnizează servicii de paliație construite/reabilitate și dotate;
  • 20 spitale publice mici, municipale și orășenești construite/reabilitate și dotate;
  • 146 persoane formate.

 

372 milioane de euro pentru creșterea eficacității și rezilienței sistemului medical în domenii critice

Această prioritate răspunde necesității de a investi în centre de boli genetice și rare, ceea ce le va permite să păstreze și/sau să adere la rețelele europene de referință și să acceseze specialiști și protocoale de diagnosticare și tratament. În ceea ce privește bolile genetice și rare, punerea în comun a opțiunilor de expertiză la nivelul UE este una dintre principalele posibilități de a oferi diagnostic în timp util și un tratament adecvat.

Rezultatele așteptate:

  • 2 laboratoare naționale de referință construite/reabilitate și dotate;
  • 5 laboratoare (regionale) de sănătate publică reabilitate și dotate;
  • 22 laboratoare de microbiologie din cadrul spitalelor reabilitate și dotate;
  • 18 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. cu patologie vasculară cerebrală acută, politraumă, etc) reabilitate și dotate;
  • 10 unități sanitare publice care tratează pacienți cardiaci critici reabilitate și dotate;
  • 2 unități sanitare publice care tratează pacienți critici (ex. mari arși etc) reabilitate și dotate;
  • 16 unități sanitare publice unde se realizează îngrijirea pacienților cu boli rare reabilitate și dotate;
  • 785 persoane formate.

Investiții în infrastructura spitalicească: 3 spitale regionale și cel puțin 7 spitale județene

Bugetul alocat acestei priorități este de 1,25 miliarde euro pentru construcția celor 3 spitale regionale de la Iași, Cluj, Craiova (faza a II- a), dar și pentru construcția și dotarea 7 spitale județene/ județene de urgență: spitale monospecialitate/centre de transplant acreditate localizate în centre universitare.

Abordări inovative în cercetarea din domeniul medical

Acest tip de investiții cu un buget alocat de 386 milioane de euro contribuie la dezvoltarea domeniului cercetării prin finanțarea atât a unor operațiuni predefinite (vaccinuri, combaterea cancerului și genomică), cât și a soluțiilor de cercetare cu aplicabilitate în domeniul medical care vor fi selectate prin aplicarea unui mecanism competitiv de selecție a proiectelor.

Rezultatele așteptate:

  • 3 operațiuni strategice de cercetare implementate în domeniile: vaccinuri, combaterea cancerului și genomică în cadrul cărora se vor crea 118 locuri de muncă, 11 cereri de brevete si 183 de articole științifice publicate;
  • 128 IMM-uri sprijinite care vor introduce inovații în materie de produse sau procese;
  • 22 locuri de muncă nou create;
  • 22 articole științifice.

228 milioane euro pentru digitalizarea sistemului medical

Această prioritate include investiții care vizează digitalizarea sistemului de sănătate medical în cadrul a două măsuri: Observatorul național pentru date în sănătate (ONDS) și Dezvoltarea integrată a unor soluții de e‑sănătate.

Măsuri care susțin domeniile oncologie și transplant

Cu un buget de 570 milioane euro, această prioritate este dedicată investițiilor în domeniile oncologie și transplant.

Rezultate așteptate în domeniul oncologiei:

  • 1 centru de excelență în protonoterapie construit și dotat;
  • 2 institute oncologice/ 2 unități sanitare publice de interes național care diagnostichează și tratează cancer dotate;
  • 4 unități sanitare publice de interes regional/ județean care diagnostichează și tratează cancer dotate;
  • 5 laboratoare de genetică și de anatomie patologică pentru diagnosticul cancerului dotate;
  • Institutul de Oncologie București – (construcție și dotare);
  • 724 persoane formate în domeniul oncologiei.

Rezultate așteptate în domeniul transplantului:

  • 1 unitate care coordonează activitatea de transplant (ANT) construită/reabilitată și dotată;
  • 2 bănci de multițesut construite/reabilitate și dotate;
  • 8 unități sanitare acreditate pentru prelevare organe dotate cu sisteme ECMO;
  • 6 centre de transplant dotate cu laboratoare acreditate HLA (laborator de biologie moleculară pentru imunologia transplantului);
  • 890 peroane formate în domeniul transplant;
  • 303 campanii de informare/educare/conștientizare;
  • Un centru de formare în domeniul transplantului dezvoltat;
  • Institutul Clinic Fundeni – clădire nouă (construcție și dotare).

Investiții în domeniul sănătății prin Planul Național de Redresare și Reziliență

Separat de Politica de Coeziune, prin Componenta 12 dedicată sănătății, prin Planului Național de Redresare și Reziliență vor fi alocate 2,45 miliarde de euro pentru:

  • Dezvoltarea capacității pentru gestionarea fondurilor publice în sănătate (70 mil. euro)
  • Dezvoltarea capacității pentru realizarea investițiilor în sănătate (30 mil. euro)
  • Creșterea capacității pentru managementul serviciilor și resurselor umane din sănătate (80 mil. euro)
  • Investiții în infrastructura prespitalicească (314 mil. euro);
  • Infrastructură în infrastructura spitalicească (1,9 mld euro).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Cel mai agresiv val de viroze la copii din ultimul deceniu. Medic: „Nu mai sunt locuri la ATI. Facem triaj ca pe front”

Publicat

in

România se confruntă cu cel mai agresiv sezon al virozelor în rândul copiilor din ultimul deceniu. S-au înregistrat 200 de cazuri în 24 de ore, dublu față de medie. Medicii atrag atenția că, de data aceasta, virusurile sunt mai agresive, deoarece s-au modificat pentru a rezista în competiție cu SARS CoV-2. 

Numărul pacienților în spitalele de copii s-a dublat în ultimele săptămâni. Dacă înainte veneau la fiecare 24 de ore câte 100, acum vin și peste 200, așa cum este la Institutul pentru Sănătatea Mamei și Copilului.

Mihai Craiu – medic pediatru: Nu mai sunt locuri. Asta nu înseamnă că nu vom consulta și interna un pacient grav. Mutăm. Facem triaj ca pe front. Despre ATI vorbesc. Numai vineri au fost intubați 3. Toate ventilatoarele sunt ocupate, cele 6 sunt ocupate.

10% dintre copiii care ajung în camera de gardă au insuficiență respiratorie, spun medicii, adică au nevoie de oxigen pentru a respira.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend