Conecteaza-te cu noi

LIFESTYLE

Aparat dentar: semne clare că ai nevoie

Publicat

in

Dacă ar fi să enumerăm avantajele purtării aparatului dentar specialiştii ar spune zâmbet perfect, muşcătură corectă, igienă mai bună, digestie şi vorbire îmbunătăţită, dar şi dinţi sănătoşi pe viaţă. Georgiana Bordei, medic ortodont, este de părere că în societate s-a indus o teză falsă conform căreia, odată deveniţi adulţi, dinţii nu se mai pot corectă cu ajutorul unui aparat ortodontic.

“Dantura se poate îndrepta la orice vârstă, nu există o limită superioară. În general, pacienţii adulţi se prezintă la ortodont fie din motive estetice, fie din motive funcţionale, ei fiind trimişi către ortodont de către medicul stomatolog. Medicul ortodont este cel care ne va ajuta la montarea unui aparat dentar pentru corectarea anumitor probleme, cum ar fi: alinierea dentară, corectarea muşcăturii, închiderea anumitor spaţii edentate, deschiderea corectă de spaţii pentru o protezare ulterioară, ridicarea unor dinţi înclinaţi, rezolvarea durerilor articulatiei temporo-mandibulare şi stoparea pierderii osoase”, explică specialistul.

Totodată, specialistul afirmă că purtarea unui aparat dentar de către un pacient adult vine cu o serie de avantaje, precum: păstrarea dinţilor naturali pentru cât mai mult timp, apariţia cariilor interdentare şi depunerea de tartru scad considerabil, realizarea unei protezări sau a unei faţetări ulterioare corecte, stoparea sau încetinirea pierderii osoase, ameliorarea contracturilor musculare şi chiar a durerilor de cap provocate de o muşcătura incorectă şi, desigur, îmbunătăţeşte considerabil digestia.

Aparatul dentar: de ce şi când avem nevoie să purtăm

Specialistul susţine că sunt cel puţin 5 semnale care trebuie să ne dea de gândit că este timpul să consultăm un medic ortodont şi să acceptăm ideea purtării unui aparat dentar:

  • observăm că dinţii nu sunt aliniaţi, adică nu sunt unul în continuarea celuilalt.
  • dacă avem dinţi pierduţi de mult timp şi în locul respectiv au migrat ceilalţi dinţi.
  • dacă oasele maxilare nu sunt poziţionate corect, adică distanţa dintre maxilar şi mandibulă este prea mare sau prea mică
  • dacă partea de sus nu acoperă deloc partea de jos, adică avem o ocluzie dechisă sau, opusul, dacă partea de sus acoperă în totalitate partea de jos, ocluzie adâncă.
  • dacă avem spaţii între dinţi.

Cum se desfăşoară un consult ortodontic?

Chiar dacă acesta nu a fost indicat de către medicul dentist, este bine ca pacientul să efectueze un control ortodontic. Astfel, specialistul stabileşte dacă dantură este bine aliniată şi dacă muşcătura este corectă.

“La prima programare, are loc un consult clinic, în urmă căruia pacientul este trimis să realizeze nişte investigaţii radiologice şi fotografii ale arcadelor dentare. La a două întâlnire se pune diagnosticul pe baza investigaţiilor, ca mai apoi să se stabilească planul de tratament şi, desigur, se va explica pacientului pe larg ce presupune purtarea unui aparat dentar, ce tipuri de aparate există şi ce costuri implică ele. La a treia întâlnire, dacă pacientul s-a decis la un anumit model de aparat, se poate trece la montarea acestuia”, explică doctorul Georgiana Bordei.

Cum alegem aparatul dentar potrivit?

Aparatele dentare pot fi fixe (metalice, ceramice sau Safir), invizibile de tipul unor gutiere transparente (Inivisalign sau Clear Aligner etc) sau linguale (Incognitio, etc), care se montează pe interior. Fiecare tip de aparat este eficient în felul său pentru anumite probleme.

Tipul de aparat pe care îl doreşte pacientul este o alegere personală luată în funcţie de mai mulţi factori: estetic, în primul rând, cât de tare sunt dispuşi să se vadă aparatul, financiar etc. Ideal este ca la diagnostic, pacientul să se sfătuiască împreună cu medicul ortodont ce tip de aparat este cel mai recomandat în cazul lui, deoarece anumite aparate dentare pot afecta vorbirea. Spre exemplu, aparatele fixe, montate pe exterior, nu afectează vorbirea, doar cele pe interior şi cele de tip gutieră pot afecta vorbirea. De cealaltă parte, unele aparate nu se mai pot da jos, iar alte aparate, de tipul gutierelor transparente, se pot da jos de către pacient. Perioada de purtare diferă în funcţie de gravitatea şi complexitatea cazului şi poate fi de la câteva luni (4-6) până la câţiva ani (2-3). Totul depinde de diagnostic şi, desigur, de preferinţa pacientului. Ideal este ca recomandarea medicului ortodont să se sincronizeze cu preferinţa pacientului”, declară medicul ortodont Georgiana Bordei.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

Bilanțul campaniei de vaccinare împotriva COVID-19! Peste 40.000 de români s-au vaccinat în ultimele 24 de ore

Publicat

in

De

Potrivit datelor puse la dispoziția Comitetului Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 (CNCAV) de către Institutul Național de Sănătate Publică (INSP- CNSCBT), prin aplicația Registrul Electronic Național al Vaccinărilor (RENV), care ține evidența vaccinărilor, situația din ziua de 7 decembrie a.c., ora 17.00, este următoarea:

 

 

Tip vaccin

 

Doze administrate în ultimele 24 ore

 

Total doze administrate din 27

decembrie 2020

Total persoane vaccinate cu prima doza1 Persoane vaccinate cu schema completă Persoane vaccinate cu doza de   rapel****
Doza I Doza a II-a Doza de rapel****
Pfizer 4.346 12.384 15.933 11.580.167 5.123.108 4.895.620 1.561.434
Moderna* 137 296 1.427 924.949 404.010 394.756 126.183
AstraZeneca** 0 0 0 852.030 433.256 418.769 5
Johnson&Johnson*** 5.202 0 418 1.857.049 1.851.696 1.851.696 5.353a
 

TOTAL

9.685 12.680 17.778  

15.214.195

 

7.812.070

 

7.560.841

 

1.692.975

40.143

RAPI:

 

Tip vaccin

Reacții adverse raportate în ultimele 24 de ore Total reacții adverse
Tip local Tip general Tip local Tip general
Pfizer 0 11 1.562 8.362
Moderna* 0 0 330 1.918
AstraZeneca** 0 1 138 6.033
Johnson&Johnson*** 4 3 86 1.094
Total 4 15 2.116 17.407
Pfizer 11 9.924
Moderna 0 2.248
AstraZeneca 1 6.171
Johnson&Johnson 7 1.180
 

TOTAL GENERAL

 

19

 

19.523

1,28 la 1000 doze administrate

 

Conform Rezumatului Caracteristicilor Produsului (RCP), reacțiile adverse raportate sunt enumerate în funcție de următoarea convenție privind frecvența:

  • Foarte frecvente (≥1/10) Frecvente (≥1/100 și <1/10) ;
  • Mai puțin frecvente (≥1/1.000 și <1/100);

–           Rare (≥1/10000 și <1/1.000);

–           Foarte rare (<1/10.000).

Precizăm că programul centrelor de vaccinare se încheie la ora 20.00, motiv pentru care numărul vaccinărilor realizate în intervalul orar 17.00 – 20.00 va fi reflectat în raportarea din ziua următoare.

Menționăm că 223 reacții adverse sunt în curs de investigare; nu au fost raportate cazuri severe.

 

Din cauza faptului că descărcarea datelor din platforma RENV pentru ultimele 24 ore, respectiv pentru întreaga perioadă a campaniei de vaccinare, nu se poate realiza simultan și instantaneu, apar diferențe privind numărul de doze administrate în ultimele 24h. În intervalul de descărcare a datelor sunt înregistrate dozele administrate în această perioadă scurtă de timp.

 

1Prin introducerea în RENV a dozelor efectuate în afara României pentru persoanele care au o doză administrată în România (conform OUG 68/2021), numărul total al beneficiarilor vaccinați cu prima doză suferă modificări (scăderi), deoarece aceștia devin persoane vaccinate cu schema completă.

 

*Vaccinul Moderna se administrează din data de 4 februarie 2021;

**Vaccinul AstraZeneca se administrează din data de 15 februarie 2021;

***Vaccinul Johnson&Johnson se administrează din data de 4 mai 2021 și este în doză unică;

****Doza de rapel se administrează din data de 28 septembrie 2021;

aCuprinde vaccinările administrate cu Johnson&Johnson ca doză rapel, dar și ca doză 2 în schema heterologă, ca urmare a actualizării rapoartelor în RENV.

 

 

 

Grupul de comunicare al CNCAV

 

 

Comitetul Național de Coordonare a Activităților privind Vaccinarea împotriva COVID-19 este un organism interministerial, fără personalitate juridică, în subordinea directă a Secretariatului General al Guvernului și coordonarea prim-ministrului.

 

www.vaccinare-covid.gov.ro, #ROVaccinare

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu: ‘Dacă sistemele duc, sunt oase mai puține în cimitir. Dacă sistemele nu duc, oasele devin cimitire albe. Sănătatea nu doar consumă bani, dar și face bani’

Publicat

in

De

Medicul psihiatru Gabriel Diaconu a vorbit despre importanța finanțării sistemului de sănătate: ”Când vine criza peste popor, așteptările de la sănătate cresc. Nu doar cresc. Devin acute, pun cerințe specifice pe sistem. Unele sisteme duc. Altele sisteme nu duc”.

”Haos. Oasele morților au cele mai albe amintiri.

Nimic nu e mai curios decât dialogul dintre un medic și un finanțist cu pacientul pe masa de operație. Iar, dacă pacientul este țara, reperele privind sănătatea ei s-ar putea să difere fundamental, dinspre medicină spre bani, dar mai ales dinspre bani spre medicină.

Iată prima mare problemă: după ce-am rezolvat cele cinci minute de idealuri, în restul timpului este despre bani. Sănătatea e pe bani. Medicina e pe bani. Tifonul, bandajul, spirtul sanitar e pe bani.

Banii nu cresc în copaci. Banii nu se fac la păcănele. Ca și cu apa și dejecțiile viețuitoarelor, și banii au circuitul lor, respectiv un lanț trofic. De undeva trebuie să crească, undeva trebuie să se ducă, iar după ce mor alți bani trebuie să nască în locul lor.

Nu există nimic gratuit pe lume. Dacă există ceva gratuit, înseamnă că tu ești produsul. Deci, medical vorbind, orice înseamnă ”gratuitate” pesemne că provine de undeva, și în mod cert deja tu plătești pentru asta fără să știi.

Urmează deci că, unde vine vorba de sănătatea unui popor, trebuie să coste bani.

Sănătatea nu doar consumă bani, dar și face bani. De unde-i face? Păi în primul rând îi face prin contribuția solidară, la un fond comun, al tuturor oamenilor care muncesc și sunt remunerați. E foarte important. Care muncesc. Și sunt remunerați. Toți ceilalți oameni, unii care nu muncesc, alții care nu sunt remunerați, nu contribuie la sănătate.

Oamenii au drepturi. Drept urmare printr-un artificiu oarecare, îl numim stat, le numim legi, dreptul la sănătate al oamenilor e garantat. Indiferent dacă muncesc. Indiferent dacă sunt remunerați.

Inegalitatea e evidentă. E ca și cum ai mânca la un restaurant care are o aripă de gratuități, iar în prețul fripturii tale e și friptura lor. Dar din dar. Dar friptura costă. Cât costă friptura? Teoretic, câte guri sunt de hrănit.

Doar că nu-i așa de simplu. Dacă ar fi să fie friptură la toate gurile, ar fi un restaurant foarte scump. Putem să te obligăm să mănânci la restaurantul cu pricina. Dar patronul e un contabil înțelept, așa că are grijă să cumpere carne de friptură la un preț rezonabil. Unii oameni îl fură pe patron, astfel că acest sistem imperfect face ca, periodic, oamenii să se plângă de mâncare.

Când vine criza peste popor, așteptările de la sănătate cresc. Nu doar cresc. Devin acute, pun cerințe specifice pe sistem. Unele sisteme duc. Altele sisteme nu duc.

Dacă sistemele duc, sunt oase mai puține în cimitir. Dacă sistemele nu duc, oasele devin cimitire albe.

Ar trebui să ne intereseze, mă gândesc, poveștile cimitirelor noastre. Nu de alta dar datorăm majoritatea lucrurilor, bune sau rele, morților. Unii dintre ei sunt buni. Alții sunt răi. Unii dintre ei au murit pentru niște idealuri. Alții au murit pentru că idealurile n-au existat. Unii s-au dus de deștepți. Alții au picat de proști.

Iar cimitirele sănătății sunt de departe cele mai interesante. Chirurgii au, se zice, aleile lor. Șpițerii, farmaciștii, drogheriștii, creatorii de remedii și tratamente au cimitire întregi. Există o aripă specială dedicată doar radio-terapeuților, unde oasele sunt nu doar albe, dar mai și pâlpâie albăstrui pe întuneric.

Există aripi cu copii morți. Există regiuni întregi cu oameni necăjiți, persecutați, tratați ca animale și supuși experimentelor, înainte să inventăm etică medicală.

Și apoi există cimitire ale tuturor celor morți la datorie, salvând vieți, sau morți care-au lăsat sute, mii, sute de mii de vieți mai bine apărate grație științei și cunoașterii lor.

Trebuie spus. Nu există cimitire ale făcătorilor de miracole. E o curiozitate. Pe ici, pe colo, mai umblă lungi alaiuri la groapa vreunui sfânt mai acătări. Posibil că, mai apoi, se aliniază în țintirim și o fâșie destinată tuturor celor care-au crezut în minuni. Tot grămăjoare de oase albe și pe acolo.

Unii s-au prăpădit drept. Alții s-au prăpădit nedrept.

Constanta vieții e moartea, zdrobitor de des complet degeaba. Privit de sus, din astre, oamenii pică precum spicele îndeosebi victimă a prostiei sau indiferenței naturale. Pe unul l-a mușcat tăunele. Pe altul l-a mâncat viermele. I-a apucat pe unii bacteria de-un maț. I-a consumat pe ceilalți virusul de plămâni. N-avem nimic deosebit la noi. Doar o idee despre cum cu moartea pre moarte călcăm. O prea frumoasă poezie. Găsești și de-ăstea prin cimitire.

Când alături cele două lumi, cea a fenomenelor de cea a costurilor, un anume fel de osuar se construiește. Există heliopole, orașe și culturi ale luminii, organizări ale vieții care fac loc, lucrează, trudesc pentru viață și pentru ocrotința ei. Și există necropole, civilizații și societăți ale morții, care dedică timp nenumărat enculturării oaselor, și non-existenței. Non-ființei. Mai degrabă obsedate de perisabilitate, respectiv cât costă secunda de viață, dar mai ales eternitatea de moarte.

Prin umbra marilor catastrofe, ale cataclismelor și evenimentelor cu potențial de exctincție, viața și-a creat propriile ei repere, dacă știi să le asculți. Odată evoluată, umanitatea și-a iscat forme imateriale prin care a ridicat-o pe ea, pe întruparea în ființă, la rang suprem, și i-am spus vieții sfântă.

E o ironie, câți oameni au murit pentru viață.

Și e iarăși o ciudățenie, câți oameni au trăit pentru ea.

Fapt este că prin cursul râurilor timpului am ajuns aici. Aici, la punct fix. Aici, la prezentul continuu. Iar în prezentul continuu, cu pacientul pe masă, un medic și-un contabil vorbesc. Se sfădesc. Au harță. Medicul vrea să-și aplice știința. Contabilul desfășoară cifre. Unul are o matematică a pașilor și-a timpilor necesari tratamentului celui bolnav. Celălalt o vede ca pe-o problemă de resurse.

Ei nu sunt, fundamental, în dezacord. Doar că trăiesc, uneori, ambii cu impresia că doar unul are dreptate.

Singurul care se bucură de acest peisaj e următorul loc în mormânt. Oase noi. Oase albe. Oase cu amintiri”, a scris Gabriel Diaconu pe Facebook.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend