Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Anul 2022 este Anul Smaranda Brăescu: A sărit cu parașuta de la 7.000 de metri pentru gloria țării

Publicat

in

Parlamentul a adoptat în decembrie legea care declară anul 2022 „Anul Smaranda Brăescu”, dedicat primei femei parașutist din România, campioană mondială absolută la parașutism în urma unui salt de la peste 7.000 de metri. Smaranda Brăescu spunea că își dăruiește viața țării și de aceea își dorește să câștige gloria sportivă, notează Basilica.ro.

Inițiativa legislativă a fost depusă în octombrie de actualul premier, Nicolae Ciucă, în calitate de senator al României.

„Se instituie anul 2022 ca Anul Smaranda Brăescu, pentru celebrarea împlinirii a 90 de ani de la stabilirea recordului absolut la parașutism, la data de 19 mai 1932, de către aviatoarea Smaranda Brăescu”, precizează legea trimisă spre promulgare Președintelui României.

„Începând cu anul 2022, pentru a marca personalitatea aviatoarei Smaranda Brăescu, se pot desfășura anual ceremonii, în datele de 19 mai și 2 octombrie, care pot fi organizate de autoritățile administrației publice centrale și locale, precum și de instituțiile publice de cultură din țară și din străinătate, prin derularea unor programe și manifestări cu caracter cultural sportiv, în colaborare cu organizații neguvernamentale”, se mai arată în legea adoptată de Parlament.

2 octombrie 1931: a stabilit recordul european feminin de salt cu parașuta de înălțime, de la 6.000 de metri;

19 mai 1932: a devenit campioană mondială la parașutism;

19 mai 1936: a devenit prima femeie care a traversat Marea Mediterană, cu un avion cu un singur motor şi fără escală pe insule, stabilind și un record mondial.

„Smaranda Brăescu, recunoscută nu doar în țară sau în Europa, ci și peste Ocean, a fost propusă pentru a fi sportiva mondială a anului 1932”, mai scrie Nicolae Ciucă în Expunerea de motive.

„Americanii au îndrăgit-o de la primul salt, au primit-o la școala lor de pilotaj, fiind primul pilot străin care a obținut un brevet american de pilot. Deși ar fi putut să stea în siguranță în perioada războiului, a ales să zboare pentru țara ei, înrolându-se ca pilot militar în Escadrila Albă, riscându-i viața pentru salvarea celor răniți, a scris actualul premier în Expunerea de motive”, continuă documentul.

„A parcurs mai multe perioade istorice: regele a decorat-o, comuniștii au condamnat­ o, aviatorii și parașutiștii români din toate timpurile au venerat-o. Pentru stabilirea recordului european și a celui mondial absolut, România îi oferă omagiul meritat, post-mortem.”

Smaranda Brăescu s-a implicat ca voluntar în eforturile de eliberare a României de naziști, dar a fost condamnată de comuniști după ce a protestat față de falsificarea de către aceștia a alegerilor din 1946 din România.

Ea a făcut celebru în lume costumul popular românesc, pe care-l purta la toate ceremoniile oficiale din țară și din străinătate.

Biografie

Smaranda Brăescu, românca recunoscută ca „Regina Aerului”, s-a născut în 21 mai 1897, la Hănțești, comuna Buciumeni, județul Galați. A avut patru frați și patru surori.

Unul dintre frații ei, pictorul Tache Brăescu, pasionat de aviație, i-a făcut cunoștință cu piloții de la Școala Militară de Aviație de la Tecuci, localitate învecinată cu satul ei natal. Așa ajunge a ajuns să zboare pentru prima dată.

Între anii 1924-1928 a urmat cursurile Academiei de Belle Arte din București, secția de Artă Decorativă și Ceramică, iar la 5 iulie 1928 a executat primul salt cu parașuta, de la înălțimea de 600 de metri.

A devenit parașutistă, pentru că nu i s-a permis să devină direct pilot de avion, dar și-a împlinit visul în America, după ce a stabilit un nou record mondial la saltul cu parașuta.

La 2 octombrie 1931, a stabilit recordul european feminin de salt cu parașuta de înălțime, în urma lansării de la înălțimea de 6.000 de metri. În urma acestui succes, a fost decorată cu Ordinul Virtutea Aeronautică – clasa Crucea de Aur.

La 19 mai 1932, la Sacramento, California, Statele Unite ale Americii a devenit campioană mondială la parașutism, cu un salt realizat cu o parașuta de construcție germană, de la înălțimea de 7.233 de metri, cu durata de 25 de minute, acest record fiind depășit cu doar câțiva metri, abia peste 20 de ani.

Recordul sau a fost omologat de aeroclubul din Washington. Recordul precedent, deținut de un american, fusese de 6.453 de metri.

„Viața mea nu înseamnă nimic dacă o ţin pentru mine. Viața mea o dăruiesc țării, dar vreau să o dăruiesc frumoasă și încărcată de glorie. Nu mă voi întoarce decât biruitoare”, le-a declarat eroina jurnaliștilor americani înainte să bată recordul mondial la săritura cu parașuta de la peste 7.000 de metri.

La data de 19 mai 1936, a stabilit recordul de traversare a Mării Mediterane, cu un avion monomotor, străbătând distanță de 1.100 km, între Roma și Tripoli în 6 ore și 10 minute.

În anul 1942, Smaranda Brăescu a devenit una dintre puținii instructori de parașutiști militari, activând ca instructoare la Batalionul 1 de parașutiști de la Băneasa, primul înființat în Armata României. În același an, aviatoarea s-a oferit voluntară și a fost încadrată că pilot militar în Escadrilă Sanitară („Escadrila Albă”) pe frontul de Est.

În perioada 1944-1945, a fost comandant al plutonului de voluntare încadrată în Detașamentul Cornești și în Escadrila Sanitară, pe frontul de Vest.

În 1946, a semnat o scrisoare de protest față de falsificarea alegerilor de către comuniștii sprijiniți de ocupanții sovietici și a fost condamnată în contumacie la închisoare.

A trăit refugiată și s-a stins în anonimat, în 2 februarie 1948, la doar 51 de ani, fiind îngropată sub numele de Maria Popescu, la Cimitirul Central din Cluj.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Spania se confruntă cu un val neobişnuit de căldură pentru luna mai

Publicat

in

De

Spania se confruntă cu un val neobişnuit de căldură pentru luna mai, care va continua în acest sfârşit de săptămână, relatează AFP și Agerpres.

CaniculaFoto: Marc Bruxelle, Dreamstime.com

Mercurul termometrelor a ajuns vineri la 38 de grade Celsius în oraşele andaluze Sevilla şi Cordoba (sud), urmând să atingă 34 de grade Celsius în capitala Madrid (centru) sâmbătă, în timp ce duminică se vor înregistra 39 de grade la Zaragoza (nord-est), potrivit Agenţiei spaniole de Meteorologie (AEMET).

Joi, în Jaen (sud) s-au înregistrat 38,7 grade Celsius, un record pentru o lună de mai în acest oraş după 1883 şi „cu 15 grade peste temperatura maximă obişnuita pentru această perioadă”, a subliniat Rubén del Campo, purtătorul de cuvânt al AEMET.

Guvernul spaniol a recomandat populaţiei „să se hidrateze şi să stea cât mai mult la umbră”.

„Dacă situaţia se agravează, nu vom mai putea sta pe stradă”, a declarat Marta Vicente, 33 de ani, din Madrid, în timp ce Eric Solis, un turist de 32 de ani din Statele Unite, a estimat că situaţia este „puţin îngrijorătoare”.

Valuri de căldură tot mai numeroase în Europa

Se prognozează că temperatura nu va scădea sub 20 de grade noaptea în multe regiuni ale ţării.

Este o „lună mai foarte caldă, mult mai caldă decât de obicei”, a declarat Rubén del Campo pentru AFP.

„În 2015, am avut o lună mai excepţional de caldă, care a doborât recorduri şi ni s-a părut atunci că o astfel de situaţie nu se va mai repeta. Şi asta a fost acum şapte ani…”, a adăugat el, precizând că abia la sfârşitul lunii se va putea stabili dacă mai 2022 va deveni cea mai călduroasă lună mai din acest secol înregistrată în Spania.

Valurile de căldură tot mai numeroase, în special în Europa, sunt o consecinţă a încălzirii globale, potrivit oamenilor de ştiinţă, care consideră că emisiile de gaze cu efect de seră măresc puterea, durata şi ritmul de repetare a valurilor de căldură.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Alekandr Lukașenko spune că nu deține telefon mobil din motive de securitate

Publicat

in

De

Președintele Belarusului, Alexandr Lukașenko, a spus joi că nu deține un telefon mobil, inclusiv din motive de securitate, și este conștient de deficiențele acestuia, pe care toată lumea le va înțelege mai târziu, citat de RIA Novosti

Lukașenko consideră că telefonul mobiil este o mare realizare a omenirii, dar, în opinia sa, are multe dezavantaje. Omologul său rus, Vladimir Putin, nu folosește nici el un telefon mobil.

Potrivit acestuia, este „mult mai ușor să ridici receptorul special pentru comunicare și vei găsi orice abonat”, și numește folosirea mobilului „exhibiționism voluntar”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend