Maria Zaharova, purtătoarea de cuvânt a ministerului rus de externe, a lansat joi un atac virulent la adresa conducerii Republicii Moldova, acuzând că aceasta promovează neonazismul și „românizarea artificială” a populației țării.

Ministrul rus de externe Serghei Lavrov alaturi de Maria Zaharova, purtatoarea de cuvant a MAE rusFoto: Alexander NEMENOV / AFP / Profimedia

„Actuala conducere moldovenească, punând în aplicare cu ascultare scopul ‘Occidentului colectiv’ de a crea o istorie alternativă și de a justifica criminalii naziști, nu participă la evenimentele comemorative cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la eliberarea Moldovei. De ce? Pentru că din punctul de vedere al evenimentelor din secolul al XX-lea, ei promovează ideologia neonazistă”, a declarat Zaharova în timpul briefingului său zilnic cu presa.

Rusia susține că a „eliberat” Republica Moldova în timpul celui de-al Doilea Război Mondial în urma Primei Ofensive Iași-Chișinău, o invazie coordonată a României realizată de Armata a 2-a Roșie și de Frontul al 3-lea Ucrainean al armatei sovietice între aprilie și iunie 1944.

„La 30 martie, după lupte puternice, Rîbnița și centrul regional Lipcani au fost eliberate, la 2 aprilie – Rezina, la 6 aprilie – Orhei. În noaptea de 12 aprilie, trupele Frontului 3 Ucrainean sub comanda generalului de armată Rodion Malinovski au capturat Tiraspolul, iar trupele Frontului 2 Ucrainean au capturat centrele regionale Dubăsări și Grigoriopol. Până la jumătatea lui aprilie 1944, jumătate din teritoriul republicii sovietice a fost curățată de invadatori fasciști”, a declarat ea, referindu-se la Rep. Moldova cu termenul folosit de URSS după anexarea Basarabiei și Bucovinei de Nord în urma ultimatumului dat României în 1940.

Rusia, furioasă că Rep. Moldova nu a organizat celebrări pentru a comemora „eliberarea” sa

„Nimic nu poate justifica neparticiparea regimului Maiei Sandu la aceste evenimente”, a acuzat Zaharova cu privire la aniversarea „eliberării”, potrivit unei transcrieri a comentariilor sale publicate pe site-ul ministerului rus de externe.

„Nu există nicio explicație pentru aceasta, cu excepția uneia. Atunci naziștii au pierdut, iar acum vor să se răzbune pe teritoriul Moldovei. Nu vor reuși”, a mai spus Zaharova în timpul briefingului său.

„În loc să se încline în fața strămoșilor lor și să aducă un omagiu celor care au făcut posibil viitorul țării lor, ei merg atât de departe încât își bat joc de veterani, activiști și voluntari. Regimul Maiei Sandu își bate joc de ei”, a continuat purtătoarea de cuvânt a MAE rus.

„Din fericire, actualii conducători ai republicii sunt în minoritate. Poporul moldovenesc își amintește și onorează cu sfințenie isprava eroilor antifasciști care și-au dat viața de dragul generațiilor viitoare. Toate acestea sunt o garanție că încercările de ‘răzbunare brună’ în Moldova – indiferent în ce formă sunt ‘ambalate’ – sunt condamnate. Poporul moldovenesc își cunoaște istoria reală și își onorează adevărații eroi”, a mai spus ea.

„Repet încă o dată: există o limbă moldovenească”, și-a încheiat ea comentariile pe acest subiect în condițiile în care Curtea Constituţională de la Chişinău a decis luna trecută că sintagma „limba română” rămâne în toată legislaţia Republicii Moldova, inclusiv în Constituţie.

Magistraţii de la Chișinău au respins astfel o sesizare depusă de către deputaţii socialişti şi comunişti. Pe 16 martie 2023, Parlamentul de la Chișinău a votat în lectură finală proiectul de lege privind înlocuirea sintagmei „limba moldovenească” cu „limba română” în toată legislația Republicii Moldova, inclusiv în Constituție, iar deputații Blocului Comuniștilor și Socialiștilor (BCS) au încercat să blocheze proiectul.

Rusia acuză guvernul moldovean că nu vrea să lase o delegație a sa să participe la un eveniment ONU de la Chișinău

Tot joi, Maria Zaharova a acuzat Republica Moldova că împiedică Rusia să trimită o delegație la a 34-a sesiune pentru Europa a Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură, ce urmează să aibă loc în luna mai la Chișinău.

„Pe 19 martie anul acesta autoritățile moldovenești și-au anunțat refuzul de a permite delegației ruse să intre în țară pentru a participa la evenimentul menționat, propunând limitarea participării la nivelul Ambasadei Rusiei în Moldova sau în format la distanță”, a amintit ea.

„Al cui președinte, M.G. Sandu al Moldovei a decis să blocheze intrarea și participarea la lucrările Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură? Cel mai mare furnizor de alimente din lume? Pentru ce? Pentru a complica încă o dată situația cu securitatea alimentară globală, provocată de patronii săi occidentali? Este un sabotaj evident la scară globală, care acum este efectuat la Chișinău de către împuterniciți occidentali cu pașapoarte românești”, a acuzat Maria Zaharova.

„Există, în direct, o adevărată românizare artificială a Moldovei (…) Și această românizare artificială a devenit unul dintre fundamentele cursului politic al conducerii republicii, care are pașapoarte românești”, mai spus ea.

Curtea de Apel Cluj a respins, joi, contestaţia în anulare formulată de fostul primar din Baia Mare,  Cătălin Cherecheş, condamnat la cinci ani de închisoare pentru luare de mită. Decizia magistraţilor este definitivă, conform News.ro.

“În temeiul art. 432 Cod procedură penală, respinge ca neîntemeiată contestaţia în anulare formulată de contestatorul-condamnat C.C., împotriva deciziei penale nr. 1704/A/24.11.2023, pronunţată de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 2537/117/2016”, se arată în minuta instanţei.

Curtea de Apel Cluj a respins şi solicitarea lui Cătălin Cherecheş de sesizare a Înaltei Curţi.

“În temeiul art. 475 Cod procedură penală, respinge cererea contestatorului C.C. de sesizare a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunii de drept invocate cu privire la momentul de la care începe să curgă termenul de prescripţie a răspunderii penale în cazul infracţiunii unice de luare de mită prevăzute de art. 289 Cod penal, în ipoteza în care sunt realizate, la date diferite, mai multe modalităţi alternative ale elementului material”, arată instanţa.

Decizia este definitivă.

Va face 4 ani de pușcărie, în loc de 5, în România

Judecătorii Tribunalului Bucureşti au admis vinerea trecută o solicitare depusă de Cătălin Cherecheş şi au dispus scăderea unui an din condamnarea de cinci ani închisoare primită de fostul primar al municipiului Baia Mare pentru corupţie, reprezentând perioada în care acesta a stat în arest în timpul anchetei în anul 2016, dar şi timpul petrecut într-un penitenciar din Germania, după ce a fugit din ţară, informează AGERPRES.