Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Angel Tîlvăr: Îmi doresc ca pacienții români să aibă acces permanent la medicamente de calitate și tratamente inovatoare, ca toți cetățenii europeni

Avatar

Publicat

in

Deputatul Angel TÎLVĂR, președintele Comisiei pentru afaceri europene: Îmi doresc ca pacienții români să aibă acces permanent la medicamente de calitate și tratamente inovatoare, în aceeași măsură în care au și alți pacienți europeni”.

Deși, în luna aprilie 2020, în calitatea sa de for decizional, Camera Deputaților a stabilit plafonarea taxei clawback pentru producătorii de medicamente – 15% pentru medicamentele produse local, 20% pentru medicamentele generice și 25% pentru cele inovatoare – printr-un amendament adus Ordonanței de Urgență a Guvernului nr. 85/2019 privind contribuțiile pentru finanțarea unor cheltuieli în domeniul sănătății, din păcate, la capitolul acces la medicamente, românii sunt departe de standardele europene.

Publicitate

Nu mai este un secret faptul că industria farmaceutică, asemeni celei de cosmetice livrează produse de calităţi diferite pentru pieţe diferite. Adică, spus mai direct, medicamente mai slabe calitativ, pentru pieţe mai sărace.

Un medicament cumpărat în România și produs de o companie internaţională nu are întotdeauna aceaași concentrație de substanță activă și, implicit, acelaşi efect, cu același produs cumpărat într-o ţară occidentală.

Un studiu al OMS relevă faptul că 1 din 10 medicamente vândute în țările cu putere de cumpărare scăzută sau medie sunt fie falsificate, fie de calitate slabă, medicamente care nu doar că nu tratează sau previn eficient bolile, dar pot fi și nocive sănătății celor care le folosesc.

Potrivit OMS, au fost înregistrate peste 1500 de rapoarte referitoare la produse medicale falsificate sau care nu respectă standardele de calitate, 21% dintre ele provenind din Europa.

Autorii studiului precizează că medicamentele care nu respectă standardele legale ajung la pacienți din cauza faptului că mijloacele de asigurare a calității, producției și distribuției sunt limitate.

Reprezentanții OMS susțin că aici intervine rolul fiecărui stat de a detecta la timp și de a sancționa dublul standard al medicamentelor, guvernele fiind responsabile de reglementări adecvate, care să descurajeze aceste practici, dar, pe de altă parte, este esențială colaborarea regională sau internațională pentru a stopa vânzarea medicamentelor care nu respectă normele de calitate.

Țările cu un nivel ridicat de trai au propus ca soluție adoptarea unor reguli extinse de proprietate intelectuală, în țările cu probleme, pentru a reduce disponibilitatea produselor contrafăcute care încalcă legislația mărcilor comerciale.

Cu toate acestea, măsurile anti-falsificare sunt limitate și nu reușesc să abordeze problema de sănătate publică mult mai extinsă a medicamentelor sub-calitative care nu încalcă în mod obligatoriu drepturile de proprietate intelectuală. De aceea, consider că este mult mai utilă investiția într-o reglementare uniformă și echitabilă, la nivel european, a industriei medicamentelor.

Conform studiului IQVIA (QuintilesIMS), „Accesul pacienților români la medicamente inovatoare”, diferențele de consum de medicamente în multe arii terapeutice vitale demonstrează că România se află în urma multor țări europene dezvoltate.

Același studiu arată că în perioada 2013 – 2016, din 156 medicamente inovatoare aprobate de Agenția Europeană a Medicamentului, doar 20 au fost introduse pe lista medicamentelor compensate și gratuite din România. În ceea ce privește consumul de medicamente inovatoare, în țara noastră este cu 50% mai mic decât media europeană, în domenii precum cardiologia, diabetul, oncologia sau psihiatria. Cu alte cuvinte, România nu reușește să ofere tratamente noi la nivelul la care au acces alți pacienți din țările vecine.

Datele ne arată că avem un decalaj semnificativ, mai ales că progresul tehnologic remarcabil al ultimilor ani a ridicat mult standardul terapeutic european către produse net superioare ca eficacitate și calitate a substanțelor active.

Datoria producătorilor este de a se asigura că aceste medicamente sunt produse conform legislaţiei în vigoare, sunt sigure şi eficiente pentru pacienţi, iar autoritățile competente trebuie să monitorizeze activitatea în domeniu și să investească într-o mai bună reglementare a industriei medicamentelor, pentru ca pacienţii români să capete încredere în calitatea medicamentelor de pe piaţa din România.

În contextul în care pacienții români au nevoie de tratament cu medicamente de ultimă generație, studiile clinice reprezintă o soluție pentru toate țările dezvoltate, care ar putea fi un exemplu de urmat și de către țara noastră.

Cele mai noi tratamente oferă multor pacienți șansa la viață, iar alteori asigură o calitate normală a vieţii.

Decidenții din sănătate ar putea lua în considerare identificarea de soluții pentru accelerarea procesului de evaluare a medicamentelor care așteaptă pentru a fi introduse pe lista de compensare sau simplificarea legislației care reglementează donațiile de medicamente, întrucât studiile clinice înseamnă cu adevărat și acces la medicamente de ultimă generație pentru pacienții români.

Conform analizei realizate de KPMG, perioada lungă de aprobare a studiilor clinice a determinat scăderea numărului studiilor clinice în România de la 254 studii clinice aprobate în anul 2011 la doar 184 de aprobări oferite în anul 2016.

România nu mai este considerată o piață atractivă de către organizatorii de studii clinice, din cauza procedurilor birocratice de contractare și de aprobare, care este de 25 săptămâni, de trei ori mai mare decât perioada prevăzută în cadrul reglementărilor europene. În Ungaria perioada de aprobare este de 9 săptămâni, iar în Cehia, Ucraina, Lituania sunt necesare 11 săptămâni pentru aprobarea dosarului unui studiu clinic.

Sistemul de sănătate românesc ar trebui să lupte mai mult pentru accesul pacienților români atât la medicamente de aceeași calitate, cât și la tratamente de ultimă generaţie, care în Europa au fost aprobate şi sunt disponibile de mulți ani.

Recunoașterea la nivel european a problemei, coordonarea răspunsurilor și implicarea activă a autorităților sunt de fapt esențiale în combaterea dublului standard al medicamentelor.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

PPU (social-liberal) devine unul dintre partidele importante ale României, după victoria lui Piedone la Sectorul 5

Avatar

Publicat

in

De

Victoria umaniștilor la Sectorul 5 este dovada că PPU (social-liberal) este unul dintre partidele „semnificative” ale României, arată formațiunea politică într-un comunicat de presă.

Daniel Ionașcu, președintele executiv al Partidului Puterii Umaniste (social-liberal) a lăudat performanța reușită de Cristian Popescu Piedone și a anunțat că lupta umaniștilor împotriva abuzurilor va continua „cu și mai multă intensitate”.

Publicitate

Citește și: Ciolacu: ‘Nu am avut discuţii politice cu domnul Robert Negoiţă, suntem prieteni’

„Câștigând unul din cele șase sectoare ale Bucureștiului, prin performanța extraordinară a domnului Piedone, PPU (social-liberal) își ocupă locul meritat între partidele semnificative ale României. Unul dintre cele șase sectoare reprezintă 17% din speranțele și încrederea bucureștenilor acordate umaniștilor. Totodată, contribuția PPU (social-liberal) la victoria obținută în alianță cu PSD la Sectorul 4, zonă în care formațiunea noastră are un nucleu important de simpatizanți, precum și postul de viceprimar din acest sector confirmă progresul important înregistrat de umaniști. În egală măsură, rezultatele preliminare la nivel național indică un salt electoral al PPU (social-liberal) în întreaga țară. Mulțumim românilor care ne-au acordat votul și încrederea, felicit membrii și simpatizanții PPU (social-liberal) pentru uriașul efort depus. Am câștigat o bătălie, dar lupta noastră împotriva abuzurilor continuă cu și mai multă intensitate! Cu Demnitate, Onoare și Curaj putem schimba România!”, a spus Daniel Ionașcu.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

STUDIU Politico.eu – Încrederea în Guvernele statelor UE SE PRĂBUȘEȘTE: Guvernul României, la VALE

Avatar

Publicat

in

De

Încrederea cetăţenilor europeni în instituţiile Uniunii Europene a crescut în timpul pandemiei de coronavirus, dar a scăzut în guvernele naţionale, situaţia fiind valabilă şi în Romania, arată un studiu citat de site-ul Politico.eu.

Pe o scală de la 1 la 10, nivelul mediu de încredere în Uniunea Europeană a crescut de la 4,6 în aprilie la 5,1 în iulie, în timp ce media încrederii în guvernele naţionale a scăzut de la 4,8 în aprilie la 4,6 în iulie, conform studiului realizat de Eurofound (Fundaţia europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de trai şi muncă). Cota 1 înseamnă “lipsă de încredere”, iar 10, “încredere totală”, conform Mediafax.

Publicitate

Citește și: UDMR a dat LOVITURA: Soos Zoltan a câștigat primăria Târgu-Mureş

Studiul sugerează că există o corelaţie cu asistenţa financiară oferită de Uniunea Europeană ţărilor afectate grav de pandemie. “Gradul de încredere este semnificativ mai mare în rândul respondenţilor care au beneficiat de ajutor financiar în timpul pandemiei (…)”, precizează autorii studiului.

Încrederea în UE a crescut cel mai mult în Italia (de la 4,1 la 5,2) şi în Spania (de la 4,0 la 5,1), ţările europene cele mai afectate de pandemie. “Cetăţenii probabil au avut tendinţa de a căuta susţinere dincolo de guvernele naţionale”, subliniază autorii studiului.

Încrederea în UE a scăzut semnificativ în Danemarca, Olanda şi Suedia, care fac parte din grupul ţărilor mai austere, cele ce au pledat pentru o abordare fiscală conservatoare în alocarea stimulentelor de relansare economică.

În România, încrederea în instituţiile guvernamentale naţionale a scăzut de la 3,8, în aprilie, la 3,5, în iulie, în timp ce încrederea în UE a crescut de la 4,5, în aprilie, la 5,2, în iulie, potrivit studiului Eurofound.

În Austria, încrederea în Guvern a scăzut de la 6,5 la 5,4, iar în Finlanda de la 7,6 la 6,5. În schimb, în aceste două ţări a scăzut şi încrederea în Uniunea Europeană.

În Polonia, încrederea în UE a crescut de la 5,1 la 6,2, iar încrederea în Guvern a scăzut de la 2,6 la 2,4. În Bulgaria, încrederea în UE a crescut de la 4,0 la 4,5, iar cea în Guvern a scăzut de la 3,2 la 2,9.

Doar în trei ţări, Spania, Franţa şi Luxemburg, încrederea cetăţenilor a crescut atât în propriile guverne, cât şi în Uniunea Europeană.

Studiul Eurofound a fost efectuat în toate ţările membre UE, în perioada aprilie-iulie, pe un eşantion reprezentativ de 91.753 de persoane.

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend