Conecteaza-te cu noi

POLITICA

Andrei Gerea: Pentru prima dată de la guvernul Tăriceanu, TVA și cota unică de impozitare vor fi reduse

Avatar

Publicat

in

 

În ședința de miercuri a fost prezentat proiectul pentru noul Cod Fiscal, care va intra în dezbatere parlamentară și, după adoptare, va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2016. Principalele obiective ale acestui Cod Fiscal sunt stimularea productivității, a mediului de afaceri și a consumului, elemente cu o pondere vitală în creșterea economică sustenabilă.

Ministrul Energiei, IMM-urilor și Mediului de Afaceri, vicepreședintele PLR Andrei Gerea, a apreciat că “principalul obiectiv este relansarea economiei. Acesta va fi atins inclusiv prin stimularea consumului prin diminuarea cotei de TVA de la 24% la 20%. O altă măsură de factură liberală este reprezentată de reducerea costului cu forţa de muncă, prin reducerea contribuţiilor sociale de la 10 puncte procentuale la 7,5 puncte procentuale.

Publicitate

Sunt măsuri esenţiale pentru relansarea economică, iar impactul este nu numai unul legat de stimulare a consumului, ci de stimulare a economiei româneşti, de atragerea de investiţii româneşti şi străine.

De asemenea, sunt introduse măsuri pentru a veni în sprijinul IMM-urilor. Astfel, de la 1 ianuarie 2016, microîntreprinderile  care au peste doi salariaţi vor plăti un impozit de 1%, iar cei care au un angajat vor plăti 3%. Cele care nu au niciun angajat vor plăti 3% plus 1530 lei trimestrial, sumă care reprezintă contribuţia pentru un salariat. Din 2016 vom elimina impozitul pe dividende. În România sunt 498.583 de IMM-uri, dintre care 56% nu au niciun angajat. Prin măsurile luate, prin reducerea costului cu forța de muncă, stimulăm aceste întreprinderi să angajaze.

Noul Cod fiscal arată cât de utilă este prezenţa liberalilor în guvern. Este pentru prima dată de la guvernul condus de Călin Popescu Tăriceanu când TVA și cota unică de impozitare vor fi reduse. Arată de ce am dorit ca structura liberală să fie menținută nealterată prin naștearea PLR și care este rolul nostru în actul guvernării. Dacă în 2013 și 2014 au fost luate mai multe măsuri sociale, deși nu trebuie uitate nici măsurile liberale precum neimpozitarea profitului reinvestit sau reducerea contribuției la asigurările sociale, 2015 și 2016 vor fi anii măsurilor de dreapta care au darul să asigure o economie sănătoasă și un nivel înalt al creșterii economice. În final, o economie puternică se traduce prin bunăstare în rândul tuturor cetățenilor”, a afirmat ministrul Andrei Gerea, vicepreședinte PLR.

 

 

Comenteaza cu profilul de FB

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Cîțu: ‘Criza din România a fost influențată de politica fiscală dezastruoasă a socialiștilor și hoților care au condus economia în ultimii ani’

Avatar

Publicat

in

De

Ministrul Finanțelor Florin Cîțu a afirmat că ”România va evita recesiunea tehnică și va avea o contracție a economiei mai mică decât estimările publice făcute agențiile de rating, CE, FMI instituții bancare etc, datorita răspunsului prompt și eficient al politicilor economice.”

Ministrul invocă raprtul privind inflația prezentat de BNR în aceste zile, care prevede o revenire economică din trimestrul III al acestui an. Revenirea, spune Cîțu, depinde foarte mult de modul în care guvernele în special mix-ul de politica monetară și fiscala, răspund la această criză.

„Cam peste tot răspunsul a fost similar, injecție de lichidități în economie atât prin politica fiscală cât și prin politica monetară.

Publicitate

Pe partea de politica fiscală, deficitul în UE, în medie a crescut cu aproximativ 8 puncte procentuale de la 1% la 9%. În majoritatea țărilor acest lucru a însemnat o creștere a cheltuielior bugetare cu aproximativ 6 sau 7 puncte procentuale. Bineînțeles că peste tot au scăzut și veniturile semnificativ.

Pe partea de politică monetară, băncile centrale au intervenit și au injecatat lichiditate în economie prin reducerea dobânzilor de politica monetară aproape de zero.

În medie în UE răspunsul politicii fiscale a fost mai mare decât cel al politicii monetare. Din doua motive.

În primul rand politica fiscală avea spațiu de manevră. În UE deficitul bugetar mediu era de 1% estimat pentru 2020. Dobânzile în majoritatea țărilor erau deja reduse și politica monetară nu avea prea multă forță. Totuși majoritatea țărilor au dus dobânzile de politica monetară la zero și au intervenit pe piață secundară pentru a cumpără obligațiuni și a scădea și mai mult dobânzile.

În al doilea rand, politica fiscală acționează imediat, pe termen scurt și are rolul de a atenua din socul pe care îl resimte fiecare țară iar politica monetara acționează pe termen mediu și lung și are rolul de a asigura creșterea economică în perioada următoare. Băncile centrale stiu foarte bine rolul important al dobânzilor reale zero sau negative pentru creșterea economica viitoare și de aceea au reacționat peste tot și dobânzile de politica monetara au scăzut imediat aproape de zero.

În cazul României politica fiscala a răspuns imediat, puternic și mai ales țintit. La prima rectificare bugetara deficitul bugetar a crescut cu 3 puncte procentuale pentru că știam cât de importanta este injecția de lichiditate în economie pe termen scurt. Și acum companiile încă beneficiază de 11 miliarde lei (venituri care nu sunt în bugetul de stat) de pe urma măsurilor fiscale implementate în perioada stării de urgență.

Evident că răspunsul României la criza a fost influențat de politica fiscala dezastruoasa a socialiștilor și hoților care au condus economia în ultimii ani. România intrat în criză cu un deficit bugetar de 3.7% estimat față de media UE de 1%.

Nu ne oprim aici și continuam să injectam lichiditate în economie și la a doua rectificare bugetară din acest an.

Totuși, și în aceste condiții BNR recunoaște aportul important al politicii fiscale la diminuare șocului crizei asupra economiei României.

La pagina 62 “Efectele favorabile induse de măsurile de politică fiscală și de cele privind veniturile sunt proiectate a se resimți cu precădere pe parcursul anului curent …”

Măsurile de politica fiscală le enumera tot BNR : “plata indemnizațiilor de șomaj temporar, subvenționarea costurilor salariale aferente reîncadrării în muncă a șomerilor tehnici, amânarea plății impozitelor și a taxelor, plata zilelor libere acordate părinților pe durata închiderii unităților de învățământ”

Având în vedere răspunsul prompt și semnificativ al politicii fiscale scenariul de baza cu care lucrează BNR este : “Astfel, scenariul de bază presupune o dinamică pozitivă în trimestrul III al anului curent atât pentru PIB, cât și pentru componentele sale.“

Stiu, am făcut o analiza mai lunga dar am văzut tot felul de opinii aruncate în spațiul public după publicarea raportului BNR care trebuiau corectate. Nu ar fi trebuit să fac acest lucru daca cei care au tot “citat” din raportul BNR l-ar fi citit.

Concluzii:

– Toate economiile au fost lovite puternic de aceasta criza

– Toate tarile au răspuns prin creșterea deficitelor bugetare. Noi am fost printre cei mai cumpătați cu banul public dar și pentru că venim după o perioadă de dezmat și furt al banului public în guvernarea socialista.

– Toate băncile centrale au dus dobânzile către zero pentru stiu foarte bine că acum dobanda reala zero sau negativa stimulează creșterea economică pe termen mediu și lung

– Toate tarile vor avea o contracție economica în 2020. Majoritatea vor avea o recesiune tehnică.

– România va evita recesiunea tehnică și va avea o contracție a economiei mai mică decât estimările publice făcute agențiile de rating, CE, FMI institutii bancare etc, datorita răspunsului prompt și eficient al politicilor economice. Dar tot vom avea o contracție a economiei în 2020 ceea insemana venituri la buget mult mai mici decât cele estimate, chiar daca similare cu cele din anul precedent.

– România vă avea o revenire din trimestrul III, în V , scenariu de baza cu care lucrează și BNR. Asta inseamna creștere economica în 2021”, încheie Cîțu

Citește și:

Rețeaua racolărilor primarilor PSD de către PNL. Cine este omul care face jocurile de la Guvern pentru partid

SURSE O altă versiune a uciderii lui Emi Pian! Cum ar fi început bătaia: ‘Ce-mi vorbești, mă, mie așa, în nas?’

Un cadru medical cerea șpăgi de mii de euro pentru falsificare de acte și angajări prin ‘pile’

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Rețeaua racolărilor primarilor PSD de către PNL. Cine este omul care face jocurile de la Guvern pentru partid

Avatar

Publicat

in

De

Izbucnirea crizei provocate de pandemia noului coronavirus SARS-CoV-2 a dejucat planurile Guvernului PNL de a organiza alegeri anticipate în primăvara acestui an. Siguranța câștigării alegerilor la un scor mare de către liberali era dată și de entuziasmul procentelor cu care Klaus Iohannis a câștigat alegerile prezidențiale din toamna anului trecut, dar tot acest entuziasm a început să scadă odată cu trecerea timpului. Slaba gestionare a crizei provocate de pandemie, măsurile restrictive impuse populației, creșterea șomajului și falimentul micilor afaceri a provocat o nemulțumire în rândul populației față de liberali și odată cu asta, siguranța votului a scăzut.

Noua strategie de câștigare a alegerilor locale de către liberali este prin ”furtul” de oameni din rândul social-democraților. Primarii PSD sunt cap de tabel pentru racolări, deoarece prin ei se poate acapara de cele mai multe ori întreaga conducere a unei primări. Astfel, victoria este asigurată pentru că, de cele mai multe ori, alegătorii votează omul, ci nu partidul.

Primarul unei comune din Teleorman susține că a fost chemat la sediul unei firme din Prahova pentru a se întâlni cu secretarul general adjunct al Guvernului, Costel Barbu, care i-a cerut să treacă la PNL în schimbul susținerii proiectelor din comuna sa, conform celor de la Radio Europa Liberă, citați de flux24.ro.

Apropierea campaniei electorale pentru alegerile locale a declanșat și operațiunea de racolare a primarilor aflați în funcție. PNL a început să anunțe transferul mai multor primari PSD, chiar dacă liberalii anunțaseră că nu vor încuraja migrația politică. Social-democrații susțin că s-a recurs la amenințări și șantaj și vor depune plângeri penale. Acuzația este respinsă vehement de PNL. Europa Liberă prezintă câteva situații privind racolarea primarilor.

Publicitate

Județul Teleorman a reprezentat peste trei decenii un fief al PSD. În timpul mandatului lui Liviu Dragnea ca președinte al organizației și președinte al Consiliului Județean, social-democrații au dominat autoritar celelalte partide.

PNL încearcă să spargă acest monopol prin racolarea primarilor PSD. În presă, au apărut informații despre primari social-democrați care vor candida la alegerile locale sub sigla PNL. Numărul exact al acestora nu este cunoscut, deoarece se poartă negocieri intense pentru racolarea acestora.

Narcis Pietreanu este primarul comunei Blejești. Îi acuză pe liberali că șantajează primarii PSD din Teleorman cu blocarea lucrărilor de infrastructură în diferite localități dacă nu migrează spre PNL. Social-democratul afirmă că negocierile sunt purtate de Costel Barbu, secretar general adjunct al PNL și secretar general adjunct al Guvernului. În relatarea făcută de Narcis Pietreanu pentru Europa Liberă, Costel Barbu apare sub numele de Cristi Barbu, deoarece așa este cunoscut în județul Teleorman.

Edilul a declarat pentru Europa Liberă că a participat la negocieri pentru a trece la PNL fără voia sa. Narcis Pietreanu afirmă că a fost invitat de administratorul societății CONI pentru a se întâlni în localitatea Mănești, județul Prahova, acolo firma își are sediul. Potrivit acestuia, nu știa că acolo va da peste Costel Barbu de la PNL.

„Vă dați seama, doi cetățeni din județul Teleorman se întâlnesc în județul Prahova. Cristi Barbu este secretar general adjunct, mâna dreaptă a premierului Orban, a fost primar în Teleorman. Când am ajuns acolo, am fost la sediu, am intrat în curte, atunci l-am văzut pe domnul Cristi Barbu și m-a bufnit râsul. Le-am spus >.

Știam că sunt discuții cu primarii noștri de la PSD să treacă la PNL. Mi-a cerut să trec la PNL, credeți că mă chema degeaba. Dacă ei urlă despre noi că suntem ciuma roșie, că am distrus România, de ce ne ia domnule la pachet?”, a început Narcis Pietreanu relatarea despre discuțiile purtate cu reprezentantul PNL.

Potrivit primarului PSD, negocierile s-au purtat în jurul sumelor alocate pentru comuna sa la rectificarea bugetară.

„Cristi Barbu mi-a spus: la rectificare vei primi între 5 și 7 miliarde lei vechi și dacă nu îți ajung îți mai dau eu un miliard de lei vechi. I-am spus că rectificarea trebuia făcută în iunie. Mi-a spus că se va face rectificarea în momentul când e gata toată situația cu primarii PSD care vor trece la PNL.

Cine trece la ei, va primi bani.

Eu am un proiect pentru asfaltare drumuri, altul la canalizare. Mi-a spus despre un proiect: îți poți lua gândul de la el dacă nu treci la noi. Dacă treci, ți-l pun la CNI și ai lucrarea. Dacă nu treci, nu se asfaltează nimic. Apoi m-a întrebat: și ce mai vrei să faci prin comună. I-am spus: stai, bă, puțin, ai fost primar, ai idee cum este. Mi-a spus: termină repede, te bag și cu alt proiect pe CNI. Sunt în licitație acum cu 39 km de gaze naturale. Mi-a spus: te bag și cu ăla la ceva cu POS Mediu. I-am spus: bun, îmi mai dai și altceva. Mi-a răspuns: da, orice vrei. Mi-a spus că îmi dă o mașină nouă la Primărie. O dă prin Inspectoratul de Stat în Construcții”, afirmă Narcis Pietreanu că s-a discutat la negocierea pentru trecerea sa la PNL.

Primarul din Blejești a adăugat că la întâlnire a fost prezent și directorul general al Inspectoratului de Stat în Construcții. I s-a cerut să dea un răspuns în 48 de ore dacă va trece la PNL, iar el a refuzat la expirarea termenului printr-un sms trimis lui Costel Barbu.

Întrebat de Europa Liberă dacă va face o sesizare oficială către autorități pentru această tentative de racolare, primarul a răspuns negativ.

„Nu am timp, la cine să mă adresez, ce să spun? Că dacă trec la PNL le primesc pe toate, dacă nu trec la PNL, nu primesc nimic. Sunt gogoși, nu au făcut nici o rectificare. Din câte știu eu, au fost vreo șapte, opt, nouă primari PSD contactați de PNL. După alegerile din 2016 ei aveau vreo 25 de primari din 97 de localități. Barbu a spus: >. Noi avem 59 de primari PSD”, a fost poziția primarului social-democrat.

El a adăugat că reprezentatul PNL, Costel Barbu, i-a transmis că Teleormanul reprezintă un pariu al său cu premierul Ludovic Orban și de aceea trebuie să „câștige cu orice chip”.

Europa Liberă l-a contactat și pe Costel Barbu. Liberalul a precizat că nu îl cunoaște pe primarul de la Blejești și că nu s-a întâlnit cu acesta. După aceea a închis telefonul, spunând că se află într-o ședință.

Primarul Pietreanu susține însă că are în telefon numărul lui Costel Barbu și sms-ul pe care i l-a trimis când a respins oferta PNL.

Costel Barbu, secretarul general adjunct al Guvernului, despre care zilele trecute au apărut dezvăluiri care indică că are cel puțin 3 condamnări penale la activ are o istorie plină de scandaluri. Despre Barbu se spune că ar fi omul de încredere al premierului Ludovic Orban.

Costel Barbu, zis Bitanu’, e genul de politician cu apucături huliganice: a sărit să bată arbitrii la un meci de fotbal între sate, a organizat o răscoală împotriva unui om de afaceri care concesionase o baltă în Teleorman, a fost declarat  incompatibil ca primar, dar a găsit o soluţie tradiţională: şi-a lăsat soţia în funcţie, era descris personajul în ziarul Adevărul.

Cariera politicianului Costel Barbu se învârte în jurul comunei Suhaia din judeţul Teleorman, aflată la câţiva kilomteri de Dunăre. În 2008, Bitanu’ a fost ales primar din partea PDL, într-o regiune dominată de PSD.

DEZVĂLUIRILE DIN ADEVĂRUL, 10 DECEMRBIE 2019:

În 2009, dihonia s-a lăsat peste sat. Un om de afaceri din zonă, Eduard Dinu, a concesionat o baltă de paşte de la marginea comunei şi le-a interzis localnicilor să mai arunce undiţa în apă. Aşa a început răscoala de la Suhaia. Imediat, Costel Barbu i-a convocat pe săteni la primărie, le-a pus la dispoziţie maşini, tractoare şi buldozere şi, împreună, au luat cu asalt casa afaceristului.

„Puhoiul de oameni, aproximativ 200 de persoane s-a dezlănţuit la vederea oamului de afaceri şi cu buldozerul au distrus gardul casei, au incendiat un autoturism Dacia, au răsturnat un Jeep şi au spart geamurile de la casă şi de la uşi. Toate acestea se întâmplau în prezenţa edilului şef, care era urcat pe una dintre maşini şi flutura titlul de proprietate al bălţii“, a explicat procurorul Cocuţa Ruscu, căci răscoala a devenit caz penal. Revolta a fost  transmisă şi la TV. Prezent în platoul emsiunii „Acces Direct“, publicistul Florian Bichir comenta: „Aduce a răscoala de la 1907“.

Huliganul Bitanu’

La evaluarea pagubelor, Eduard Dinu a observat că, pe lângă bunurile distruse, îi lipseau două autovehicule de tip ATV şi ustensilele pentru pescuit. Localinicii nu plecaseră cu mâna goală. În 2014, Costel Barbu a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru ultraj contra bunelor moravuri şi tulburarea ordinii publice.

Costel Barbu e un suporter înfocat al echipei de fotbal din localitate, pe care a sponsorizat-o din bugetul primăriei. La un derby de tradiţie între Tineretul Suhaia şi CS Nanov, Costel Barbu s-a transformat din primar în huligan: i-a înjurat şi ameninţat pe arbirii şi pe observatorul meciului. A primit şase etape de suspendare şi o amendă de 200 de lei. Era recidivist, conform presei locale.

În 2013, Costel Barbu, aflat deja la al doilea mandat în fruntea comunei, a fost găsit incompatibil de ANI.

Ca primar, era şi şeful soţiei sale, Polexia, referent în cadrul Compartimentului Impozite şi Taxe Locale, Control Comercial şi Urbanism. Legea interzice afacerile de familie în funcţii publice.

Doi ani mai trziu, după ce sentinţa a rămas definitivă, prefectul din Teleorman l-a demis din funcţia de edil. Cine era prefect? Carmen Dan. Însă Costel Barbu a rămas în primărie pe funcţia de city manager. „Am dat concurs. A venit un reprezentant de la Agenţia Naţională a Funcţionarilor Publici şi a făcut parte din comisie. Totul este perfect legal“, a declarat Barbu pentru „Adevărul“ în primăvara lui 2016.

La alegerile locale din 2016, pentru că avea interdicţie să candideze, Bitanu a aruncat-o în cursă pentru primărie pe soţia sa, Polexia, care e şi azi primăriţă.

(…) De profesie, Costel Barbu e jandarm. Ulterior, ca să-şi mai cosmetizeze CV-ul, a urmat cursurile „prestigioasei“ universităţii private Alexandru Ghica din Alexandria, o fabrică de diplome frecventată de majoritatea politicienilor din Teleorman, în frunte cu Liviu Dragnea, susţin surse politice pentru „Adevărul“. Universitatea a fost închisă de procurori. În prezent, Bitanu e singurul demnitar din Guvern care nu şi-a publicat nici CV-ul, nici declaraţia de avere.(n.red-între timp și-a publicat declarația de avere)

Citește și:

SURSE O altă versiune a uciderii lui Emi Pian! Cum ar fi început bătaia: ‘Ce-mi vorbești, mă, mie așa, în nas?’

Un cadru medical cerea șpăgi de mii de euro pentru falsificare de acte și angajări prin ‘pile’

Mare atenție! Amenda va fi majorată pentru această faptă

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend