Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

ANAT afirmă că schema de ajutor financiar promisă de stat se mișcă extrem de lent

Publicat

in

Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) îşi exprimă îngrijorarea în privinţa ajutorului promis din partea statului pentru sectorul industriei ospitalităţii şi anunţă că ritmul de analiză a dosarelor firmelor eligibile pentru a primi sprijin este extrem de lent. Numărul turiştilor străini a scăzut în această perioadă cu peste 94%, iar participarea la târgurile de turism a fost anulată, arată ANAT, conform news.ro

„Asociaţia Naţională a Agenţiilor de Turism (ANAT) îşi exprimă îngrijorarea în privinţa ajutorului promis din partea statului pentru sectorul industriei ospitalităţii. Ritmul de analiză al dosarelor firmelor eligibile pentru a primi sprijin este extrem de lent. Cel mai afectat domeniu în acest an şi jumătate de pandemie a fost turismul. Am avut perioade de lockdown, am avut perioade cu restricţii care au împiedicat traficul turistic, atât în România, cât şi în străinătate. Numărul turiştilor străini a scăzut în această perioadă cu peste 94%, iar participarea la târgurile de turism a fost anulată, fiind prima dată în ultimii 40 de ani când România nu a mai participat la Târgul de turism la Londra (World Travel Market), cel mai important târg de profil din lume”, arată ANAT.

Reprezentanţii ANAT afirmă că schema de ajutor financiar pentru capital de lucru oferit IMM-urilor (între care erau eligibile şi cele din turism) s-a oprit după circa două treimi din derularea lui; câteva mii de aplicaţii respinse – cele mai multe pe motive exclusiv birocratice – şi alte câteva mii care, deşi se regăsesc în listă ca admise, nu au în acest moment nicio speranţă că vor mai primi aceşti bani după ce au făcut eforturi uriaşe de a păstra în toată această perioadă toţi salariaţii, aceasta fiind una dintre condiţiile dure pe care au trebuit să şi le asume în momentul aplicării.

„Paradoxal, deşi nu se găsesc resurse financiare pentru aceste mii de IMM-uri care susţin lunar bugetul statului şi plătesc salarii multor zeci de mii de angajaţi, guvernul a redeschis măsura similară dedicată întreprinderilor fără niciun angajat, cu contribuţii insignifiante la bugetul statului şi din a cărei listă de potenţiali eligibili lipsesc tocmai liber profesioniştii autorizaţi (ex: ghizii de turism) şi societăţile comerciale cu activitate în turism şi conexe”, adaugă ei.

În toate celelalte ţări europene, domeniile turism si HORECA au fost şi sunt în continuare sprijinite prompt, sub multiple forme: granturi nerambursabile, împrumuturi fără dobândă, garanţii ale statului pentru rambursarea serviciilor neprestate etc.

„În România, o iniţiativă legislativă de garantare a voucherelor compensatorii a putrezit prin sertarele diferitelor ministere şi instituţii pentru că nimeni nu a fost în stare să evalueze impactul bugetar”, spun reprezentanţii ANAT.

Ei susţin că singurul act normativ pentru sprijin dedicat exclusiv turismului şi HORECA (în care li s-a făcut loc ulterior şi organizatorilor de evenimente), care a trecut prin două guverne, aniversează un an de la promulgare. Doar puţin peste 10.000 de întreprinderi au aplicat, adică aproximativ 13% din estimările ce se regăsesc în fundamentarea OUG 224/2020, semn că la data deschiderii aplicaţiei un procent însemnat din operatorii economici din domeniu fie deja închiseseră, fie au considerat inacceptabile condiţiile impuse pentru eligibilitate, fie au fost descurajaţi sau chiar blocaţi de birocraţia pe care o implică depunerea cererii.

„Chiar şi aşa însă, cu un număr de aplicanţi de circa 7 ori mai mic decât cel estimat, la 4 luni de la închiderea aplicaţiei şi demararea procesului de evaluare, acesta evoluează într-un ritm ridicol: conform datelor publicate periodic de către MEAT, în săptămâna 15-22 octombrie s-a demarat evaluarea a 332 de aplicaţii, în următoarea săptămână (22-29 octombrie) a 152 de aplicaţii iar în ultima săptămână a doar 43 de aplicaţii, la nivelul tuturor celor 9 agenţii regionale de IMM-uri la care fiecare are un număr consistent de angajaţi cu astfel de atribuţii. În aceeaşi perioadă, nici numărul aplicaţiilor “în curs de clarificare”, deci cele pentru care firmele au depus contestaţii, nu a scăzut semnificativ: de la 690 la 15 octombrie, la 542 în 22 octombrie, 418 în 29 octombie şi 414 cazuri în 5 noiembie. În condiţiile în care nici sutele de contestaţii nu sunt soluţionate în termenul legal, ne întrebăm cât va mai dura în acest ritm procesul de evaluare şi, mai ales, câţi ani ar fi durat dacă numărul aplicanţilor ar fi fost mai aproape de cel estimat iniţial?”, se întreabă conducerea ANAT.

Asociaţia arată că îngrijorător este şi faptul că 20% dintre aplicaţiile evaluate au fost respinse, mare parte chiar şi după soluţionarea contestaţiilor şi, în proporţie covârşitoare, pe motive pur birocratice.

„Multe dintre aceste cazuri vor inunda instanţele de judecată însă, până vor ajunge să fie soluţionate, vor crea puternice dezechilibre concurenţiale în piaţă şi vor împinge aplicanţii la testarea unor veritabile tehnici de supravieţuire. Dorim să atragem atenţia celor care răspund de acest program în acest moment, domnului Prim Ministru interimar Florin Cîţu, domnului ministru interimar al Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului, Virgil Popescu, precum şi celor care vor veni în structura guvernamentală, că este periclitată existenţa acestor firme întrucât, conform analizei noastre, fără acest sprijin, jumătate dintre firme îşi vor înceta activitatea până la primăvară”, mai spune ANAT.

ANAT solicită finalizarea până la data de 20 noiembrie 2021 a evaluării aplicaţiilor şi a contestaţiilor aflate pe rol, transmiterea, cel mai târziu la finele lunii noiembrie, a contractelor de finanţare către beneficiari, precum şi retransmiterea contractelor semnate de către reprezentanţii Ministerului Economiei, Antreprenoriatului şi Turismului (MEAT) pe măsură ce şi de îndată ce acestea se vor fi întors semnate de către beneficiari şi demararea plăţilor în limita creditului bugetar aprobat.

ANAT mai cere şi reanalizarea cererilor respinse pe motive ce ţin de formă şi nu de fond, respectându-se principiul prevalenţei substanţei economice asupra formei, precum şi redeschiderea aplicaţiei pentru întreprinderile care, deşi se regăseau între potenţialii beneficiari eligibili, nu au putut aplica ori le-a fost distorsionată aplicaţia de erori ale platformei electronice dedicate.

Bugetul total al schemei de ajutoare reglementat de OUG 224/2020 este de 2,5 miliarde de lei; în bugetul de stat pe 2021 a fost alocat iniţial 1 miliard de lei, cel puţin suma aceasta urmând a fi distribuită până la finalul anului, proporţional, în aşa fel încât toţi solicitanţii să aibă acces la măcar o parte din ajutorul financiar asumat de Guvern cât mai curând posibil.

„Din păcate, se pare că Guvernul a uitat de restul de 1,5 miliarde de lei, nebugetaţi încă. La rectificarea din luna septembrie a fost identificată suma de 50 de miliarde de lei pentru programul mamut PNDL, dar a fost complet omisă o întreagă ramură a economiei naţionale – şi vorbim aici nu numai de finanţarea schemelor de sprijin anterior asumate, cât şi de un minim de buget alocat promovării României ca destinaţie turistică. Potrivit Consiliului Mondial al Turismului şi Călătoriilor (World Travel & Tourism Council – WTTC), în 2019, deci ultimul an normal, turismul a avut un aport direct la economia României de 6,1% din PIB, iar în 2020, din cauza pandemiei, de numai 2,9%. Cu toate acestea, turismul a asigurat în 2019 575.800 de locuri de muncă, ceea ce reprezenta 6,8% din totalul forţei de muncă active, iar această pondere a scăzut, în 2020, doar la 6,7%, în pofida pandemiei. Dacă luăm ca reper 2019, pe lângă procentul direct de 6,1% adăugând Contul Satelit, deci aportul indirect al turismului asupra altor industrii şi domenii, cifra depăşeşte cu mult 10%, potrivit unor estimări putând ajunge şi la 15%. De turism depind multe alte ramuri economice: industria alimentară, mall-uri, magazine, benzinării, suveniruri, industria transporturilor etc. Iată că turismul este extrem de important pentru economia naţională şi, în plus, contribuie la o bună imagine a ţării”, precizează ANAT.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Dezvoltatorii vor putea construi aplicaţii pentru Instagram Reels

Publicat

in

De

Meta anunţă lansarea mai multor API-uri pentru clona sa de TikTok din Instagram, pe care dezvoltatorii le vor putea folosi pentru a dezvolta aplicaţii inclusiv cu facilităţi care nu există în Instagram, conform news.ro.

Pentru că Meta pune mare accent pe Reels pentru a concura cu TikTok, iar acest format este pur şi simplu împins cât mai sus în feed de algoritm, brandurile, dezvoltatorii şi creatorii de conţinut pot, la rândul lor, să profite de acest trend.

Meta a lansat mai multe API-uri care pot fi folosite pentru a integra în aplicaţii mai multe funcţii care să interacţioneze cu Reels. API-urile vizează publicarea, comentariile căutările, tag-urile, descoperirea şi partea de analytics.

Cu aceste API-uri, dezvoltatorii pot construi aplicaţii cu care să se posteze pe conturile de Instagram Business (inclusiv prin programarea postării la o anumită oră), să se modereze comentariile, să se găsească tag-urile care menţionează un anumit cont şi să ofere informaţii despre performanţa postărilor.

Toate aceste funcţii sunt orientate către branduri, care, eventual, îşi pot construi propriile platforme prin care să posteze şi să gestioneze toate aspectele ce ţin de clona de TikTok a Instagram.

Accesul utilizatorilor la noile API-uri va fi crescut treptat. În acest moment, doar 25% dintre aceştia pot accesa noile API-uri, însă, Meta spune că, până pe 6 iulie, oricine le va putea folosi.

Conform datelor făcute publice chiar de Meta după primul trimestru al anului, formatul Reels acontează 20% din timpul petrecut de utilizatori pe Instagram.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Franța trimite blindate în Ucraina: trebuie să deschidă breșe în blocada Rusiei

Publicat

in

De

Ministrul apărării Sebastien Lecornu a anunţat că Franţa va trimite în Ucraina cantităţi semnificative de transportoare blindate pentru trupe, într-un interviu publicat luni seară, informează marţi AFP.

„Pentru a se deplasa rapid în zonele aflate sub tirul inamicului, armata are nevoie de vehicule blindate”, a subliniat ministrul francez într-un interviu apărut pe site-ul cotidianului Parisien-Aujourd’hui. Prin urmare, Franţa va „livra, în cantităţi semnificative, vehicule de transport de acest tip, care sunt înarmate”, a adăugat el, informează Agerpres. 

Sebastien Lecornu a confirmat, de asemenea, trimiterea în Ucraina a şase tunuri Caesar suplimentare, în plus faţă de cele 12 trimise deja.

Cu toate acestea, oficialul francez nu a oferit detalii despre data la care vor fi trimise aceste întăriri, anunţate de şeful statului Emmanuel Macron pe 16 iunie în timpul vizitei sale la Kiev.

Referitor la livrarea rachetelor antinavă, solicitate de Kiev pentru a „deschide breşe în această blocadă maritimă impusă de Rusia şi care privează multe ţări de livrările de cereale şi materii prime”, aceasta „face parte din dosarele aflate în studiu”, a adăugat ministrul francez, fără a furniza detalii suplimentare.

De la începutul ofensivei militare lansate de Moscova în Ucraina pe 24 februarie, Parisul a livrat Kievului tunuri Caesar, rachete antitanc Milan şi rachete antiaeriene Mistral.

La mijlocul lunii aprilie, fostul ministru al apărării Florence Parly estimase la peste o sută de milioane de euro valoarea echipamentelor militare livrate Ucrainei de Franţa.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend