Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Analiză zdrobitoare: criza politică şi inflaţia ridicată impun noi creşteri ale ratei dobânzii

Publicat

in

Majorarea de 0,25% a dobânzii de politică monetară realizată de Banca Naţională a României este primul pas dintr-o serie de creşteri necesare ale ratelor dobânzii pentru a echilibra efectele crizei politice şi ale creşterii inflaţiei, potrivit analiştilor OTP Bank, informează Agerpres.

Conform unui comunicat al băncii, majorarea dobânzii de referinţă la 1,5% la începutul lunii octombrie de către BNR este o adaptare la condiţiile pieţei şi la influenţele tendinţelor internaţionale. Semnele recente care au indicat această evoluţie au fost creşterea dobânzilor interbancare şi schimbarea ascendentă a curbei randamentelor internaţionale, care au crescut şi costul de risc pentru activele româneşti. Totodată, în timp ce preţurile europene la energie continuă să crească, incertitudinea politică internă s-a adâncit, fiind un risc pentru consolidarea fiscală locală.

„De la începutul lui 2021, şi mai ales din vara acestui an, s-au schimbat multe condiţii. Băncile centrale au început să evalueze mai atent o creştere permanentă a inflaţiei, iar curba randamentului marilor economii a început să se mişte în sus. Ratele mai ridicate din SUA şi din zona euro contribuie la majorarea primelor de risc pentru activele din pieţele emergente, ceea ce împinge evoluţia dobânzilor din România şi din regiune pe o pantă ascendentă. În plus, există factori interni care indică o viitoare înăsprire a reglementării monetare, inflaţia ajungând la nivelul de 6,3% la finalul lunii septembrie, iar previziunile indică o continuare uşoară a acestei creşteri până cel puţin în luna decembrie”, apreciază analiştii OTP Bank.

Aceştia consideră că până la final de an va mai avea loc o nouă ajustare de politică monetară, pentru ca în 2022 dobânda de referinţă să treacă de pragul de 2%.

„Există mai multe motive pentru care să ne aşteptăm la creşteri ale ratei în viitor, dar mai întâi trebuie să reamintim că atât curbele de randament ale SUA, cât şi ale zonei euro, s-au majorat treptat, ceea ce conduce la o creştere a costurilor de finanţare pentru economiile emergente precum România”, susţin analiştii OTP Bank.

Aceste creşteri fac din ce în ce mai puţin posibil ca aprecierea inflaţiei să fie temporară. Blocajele logistice şi preţurile ridicate la energie vor menţine şi anul viitor inflaţia la un nivel mai mare decât cel estimat iniţial. Apoi, la nivel internaţional, există aşteptări ca Federal Reserve să înceapă în luna noiembrie aplicarea de măsuri de reglementare, în timp ce în decembrie BCE ar putea reduce achiziţiile de active.

De asemenea, în analiză se menţionează că factorii interni indică către o rată a dobânzii mai mare. La finalul lunii septembrie inflaţia a atins nivelul de 6,3%, iar rata inflaţiei la sfârşitul anului ar putea ajunge chiar şi la 8%, dacă se va adopta o creştere suplimentară a preţului energiei pentru consumatori, având în vedere evoluţia pieţei internaţionale a gazului. Deşi cea mai mare parte a acestei creşteri nu se reflectă în inflaţia de bază, deoarece este cauzată de preţurile mai mari la energie, având în vedere redresarea economică puternică şi creşterea decentă a salariilor, există riscul ca aşteptările referitoare la inflaţie să crească, ceea ce ar putea duce la o spirală inflaţionistă. În cele din urmă, costul de risc pentru activele locale a fost alimentat şi de incertitudinea politică internă şi fragilitatea fiscală, România având un deficit structural de aproape 7%, probabil cel mai mare din UE.

„Este foarte important să plasăm decizia BNR în perspectivă regională, în care alte bănci centrale regionale au început să crească ratele cu mult înaintea băncii centrale româneşti”, afirmă analiştii OTP Bank.

Banca Naţională a Ungariei a crescut deja rata de bază cu 105 puncte de bază, de la 0,6%, la 1,65%, iar ciclul de înăsprire a măsurilor va continua cu o majorare de 15 puncte de bază. Banca Naţională Cehă a crescut deja rata de bază de la 0,25% la 1,5% prin două ajustări a câte 25 puncte de bază, respectiv 75 puncte de bază. Iar acesta este doar începutul, pentru că piaţa se aşteaptă ca dobânda de referinţă din Ungaria să ajungă la 3,5% în 2 ani, în timp ce dobânda de referinţă din Cehia ar putea fi ridicată la intervalul de 2,5-3%. La rândul lor, băncile centrale din Ucraina şi Moldova au majorat rata dobânzii de politică monetară cu 250-300 puncte de bază doar în ultimele câteva luni. Banca Naţională a Poloniei a început, de asemenea, să aplice măsuri prin creşterea dobânzii de referinţă de la 0,1% la 0,5% într-un singur pas, deşi acest lucru a avut loc la câteva zile după decizia BNR.

Conform analizei, majorarea dobânzii de referinţă pentru ajustarea şi normalizarea politicii monetare va avea în această primă etapă un efect redus asupra inflaţiei, având în vedere că a fost mai mult o reacţie la majorarea dobânzilor interbancar. Va contribui în schimb la păstrarea unei monede naţionale puternice, în timp ce conduce şi la creşterea ratelor de dobândă pentru credite şi depozite. Astfel, va fi stimulată activitatea de economisire şi va limita cheltuielile la nivel general, cu efect de menţinere sub control a inflaţiei.

Cu toate acestea, analiştii OTP Bank apreciază că anul viitor inflaţia va fi mai mică datorită faptului că efectul creşterii preţurilor la energie se va reduce până în al doilea semestru.

OTP Bank România, subsidiară a OTP Group, este un furnizor integrat şi auto-finanţat de servicii financiare. Banca ocupă locul 9, în funcţie de active, în clasamentul jucătorilor bancari din România, din decembrie 2018.

OTP Group are peste 70 de ani de activitate în sectorul financiar din Europa Centrală şi de Est, în timp ce subsidiara din România a acumulat 16 ani de prezenţă de piaţa locală. Comunitatea de aproximativ 40 de mii de angajaţi deserveşte zilnic aproape 16,3 milioane de clienţi din 11 ţări.

Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

Ce poate face România în cazul Roșia Montană, ca să nu piardă și când câștigă? „România are un grad mai redus de folosire a resurselor, în comparație cu Franța, Germania sau Suedia”

Publicat

in

​Uniunea Europeană folosește între 25 și 30% din metalele și mineralele extrase din lume, însă doar 3-4% provin din producția europeană internă, ceea ce ne face vulnerabili, scrie avocatul Lucian Bondoc în Contributors. România stă și mai rău ca riscuri.

Roșia MontanăFoto: Inquam Photos / Ovidiu Dumitru Matiu

Chiar dacă a câștigat procesul intentat de Gabriel Resources, România poate să piardă pe termen lung „dacă nu se va poziționa pragmatic și echilibrat” în chestiunea folosirii resurselor publice. Asta consideră o analiză publicată de platforma Contributors și semnată de avocatul Lucian Bondoc.

Abordarea rațională, chiar în țările dezvoltate, este de a-și exploata resursele

Un prim argument al avocatului Bondoc este acela că toate țările dezvoltate au ales ca pe termen lung să își exploateze propriile resurse, din motive complementare. De pildă, țările au exploatat pentru a atinge un anumit tip de autonomie și pentru mai multe venituri în infrastructură.

„Din punct de vedere logic, situațiile în care să se prefere să nu se exploateze resursele ar trebui văzute însă ca excepții (ce necesită un standard ridicat de justificare)”, susține Lucian Bondoc.

Din 1989 încoace, statul român nu a avut o politică clară cu privire la exploatarea resurselor, arată analiza din Contributors. În lipsa unei direcții clare venite de la Guvern, „mai toate încercările de a dezvolta activități miniere noi în România au eșuat în cele din urmă în diverse instanțe judecătorești sau rămân la stadii incipiente”.

„Nu ne vindem țara”

Statul nu a mai avut bani să investească în exploatări miniere. Iar în societate sloganul „Nu ne vindem țara”, cu rădăcini în anii 90, a fost folosit și ca instrument de manipulare, explică avocatul.

„Acesta a fost promovat inițial de unele segmente de elite de facto pentru a manipula populația în direcția sprijinirii abordării de închidere a țării față de capitalul exterior din primii 6 ani de după Revoluție pentru a facilita acapararea pe tăcute, și fără concurență (mult subevaluat), a unor active și resurse diverse de către o parte din noii capitaliști români”, scrie Lucian Bondoc.

La toate acestea se adaugă și mineriadele, care au creat o frică de a crește industria minieră din România, adaugă avocatul.

În plus, după aderarea la Uniunea Europeană, sectorul de minerit s-a trezit prins între norme europene ridicate și birocrația din România.

„Numeroasele reguli noi au necesitat autorităților publice ani de zile pentru „digerare”, ceea ce, cuplat cu reticența tradițională de asumare în lipsa unui ordin de la decidentul politic, a îngreunat în sine aprobarea mai oricărui proiect complex”, explică Lucian Bondoc.

Puteți citi analiza completă pe Contributors.

Citeste mai mult

NATIONAL

Scorsese pregătește o un serial documentar despre opt sfinți ai Bisericii Catolice

Publicat

in

Filmul pe care Martin Scorsese îl va realiza în viitorul apropiat nu va fi doar o nouă peliculă despre Isus, ci o serie întreagă despre sfinți, o docudramă în opt episoade intitulată „Martin Scorsese Presents: The Saints”, potrivit La Stampa, citat de Rador Radio România.

Martin Scorsese, primit de papa Francisc la VaticanFoto: ABACA / Abaca Press / Profimedia

Cineastul în vârstă de 81 de ani, câștigător al Oscarului, va fi gazda, naratorul și producătorul serialului care va fi difuzat pe Fox Nation.

Docudrama va relata viețile a opt personaje care au fost beatificate de Biserica Catolică, pentru a explora modul în care au obținut sfințenia: printre ei, Ioana d’Arc, Francisc de Assisi, Thomas Becket, Maria Magdalena, Moise Etiopianul, Sebastian și Maximilian Kolbe, călugărul franciscan care a murit de bunăvoie la Auschwitz pentru a salva viața unui bărbat care avea familie.

Primele patru episoade vor fi difuzate începând cu 16 noiembrie, celelalte patru vor fi difuzate în mai 2025.

«Am trăit aproape toată viața cu poveștile sfinților, gândindu-mă la cuvintele și acțiunile lor, imaginându-mi lumile pe care le-au trăit, alegerile cu care s-au confruntat, exemplele pe care le-au dat – a spus Martin Scorsese într-o declarație publicată de Fox Nation.

Sunt povești cu opt bărbați și femei foarte diferiți, fiecare dintre ei trăind în perioade istorice foarte diferite și care s-au luptat să urmeze calea iubirii revelate lor şi nouă prin cuvintele lui Isus din Evanghelii. Sunt foarte încântat că acest proiect este în derulare și că lucreaz cu atât de mulți colaboratori talentaţi şi de încredere”.

Realizată de Scorsese pentru Lionsgate Alternative Television, docuseria a fost creată de Matti Leshem. „Martin Scorsese Presents: The Saints” este scris de Kent Jones și regizat de Elizabeth Chomko.

Potrivit Variety, pe lângă Scorsese și Leshem, proiectul mai are ca producători executivi pe+ Julie Yorn, Rick Yorn, Christopher Donnelly, Yoshi Stone și Craig Piligian. Matt Loze și David Ellender.

Pe lângă Lionsgate, serialul este produs de Sikelia Productions, Weimaraner Republic Pictures, LBI Entertainment și Halcyon Studios.

Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend