Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

ANALIZĂ De la gigant la pitic. Greșelile care au dus la prăbușirea CDU în Germania

Publicat

in

Niciodată în istoria Republicii Federale Germania, atât de puțini cetățeni au votat Uniunea de centru-dreapta, CDU/CSU. Potrivit ultimei numărători, procentul acestora a fost 24,7%, cu aproximativ 9% mai puțin decât acum patru ani. Asta în condițiile în care în 2013 scorul era de peste 40%.

Rezultatul de duminică este un dezastru pentru Uniune, care a condus Germania, fără întrerupere, timp de 16 ani, cu Angela Merkel cancelar. Duminică, „ultimul partid popular din Europa” și-a lins rănile și și-a propus un nou start.

Candidatul la cancelar al Uniunii, Armin Laschet, a recunoscut că nu este „mulțumit” de rezultat. Dar a mai spus deschis, că niciun moment nu s-a gândit să se dea la o parte, ci dimpotrivă: el a fost primul candidat pentru cancelar care s-a prezentat în fața publicului în seara alegerilor și a declarat că vrea să lupte pentru păstrarea Cancelariei pentru Uniune.

Pentru a face acest lucru, Laschet ar trebui să încheie o alianță cu FDP și cu Verzii.

Aceasta încăpățânare și înverșunare l-au caracterizat pe Laschet și în timpul triadelor de confruntare televizată, însă, după cum se vede, nu i-au adus un plus de simpatie nici lui, nici partidului său, la urna de vot.

Candidatul greșit?

Pentru mulți, Laschet a fost candidatul greșit. Spre deosebire de Verzi, unde Annalena Baerbock s-a dovedit inițial a fi o candidată puternică, iar aplombul i-a scăzut pe parcurs, rezervele privitoare la Laschet au fost mari, de la început. Acest lucru are legătură și cu modul în care el a devenit candidat: elita Creștin-Democraților a decis de două ori împotriva voinței exprimate de la baza partidului.

În primul rând, delegații selectați la congresul CDU l-au ales președinte în locul lui Friedrich Merz, care ar fi avut sprijin detașat, de la toți membrii partidului. În al doilea rând, campania electorală a început extrem de nefavorabil: în loc să apară ca echipă cu un unic candidat, Laschet și liderul CSU, Markus Söder, au dus o luptă acerbă pentru putere și candidatura la cancelar.

Conducerea partidului a decis în favoarea lui Laschet și împotriva lui Söder, care părea a fi mult mai popular în rândul electoratului german.

Dar nici Angela Merkel nu este străină de căderea partidului, ratând pregătirea și promovarea unui succesor. Ea a părut că se identifică atât de puțin cu partidul ei, încât mulți au fost cu adevărat surprinși când cancelarul l-a susținut public pe Laschet, chiar la sfârșitul campaniei electorale. Nu a fost destul. Și a fost prea târziu.

Analize și consecințe

„Astăzi, Uniunea a înregistrat rezultatul cel mai grav, din punct de vedere istoric al alegerilor din Bundestag. Acum avem nevoie de o analiză aprofundată „, a declarat Jana Schimke, parlamentar CDU în Bundestag.

Alți politicieni au făcut aprecieri similare. „Acest rezultat nu poate fi cosmetizat. Este catastrofal pentru CDU și CSU”, a declarat Gitta Connemann, vice-președintă a grupului parlamentar al Uniunii.

„Suntem pe cale de a pierde statutul de Partid Popular. De aceea, nu trebuie să mai existe un tot așa mai departe. Partidul are nevoie de o reînnoire. Totul trebuie revizuit: structuri, proceduri, participarea membrilor. Aceasta include și consecințe personale”, a adăugat ea.

CDU în opoziție?

Luni, după numărarea voturilor și distanțarea în favoarea Partidului Social-Democrat, candidatul la cancelar al SPD, Olaf Scholz (63 de ani), s-a pronunțat în favoarea unei coaliții semafor cu FDP și Verzii.

El a explicat: „Alegătorii s-au pronunțat despre cine ar trebui să formeze următorul guvern.” SPD, FDP și Verzii au avut o creștere puternică, prin urmare, „mandatul vizibil” este: „Aceștia trei ar trebui să conducă următorul guvern”.

Adresându-se rivalului său la funcția de cancelar, din partea Uniunii CDU/CSU, Scholz a spus: „CDU și CSU nu numai că au pierdut foarte mult, dar au primit și mesajul că nu ar trebui să mai fie în guvern, ci să intre în opoziție”.

„Acum sunt necesare pragmatism și abilități de conducere”, iar SPD vrea să le practice „în liniște. Vom pune în aplicare ceea ce cetățenii ne-au dat ca sarcină de realizat”, a adăugat el, citat de Bild.de.

La mâna partidelor mai mici

La momentul de față, important este este cât de abil negociază liderii de partid ai Uniunii și ai SPD, cu FDP și cu Verzii, pentru a-i câștiga de partea lor.

Punctul de plecare arată astfel: FDP vrea cu CDU, Verzii doresc cu SPD. Dacă Laschet reușește să-i câștige pe Verzi, el mai are șanse la cancelar. Dacă totuși, Olaf Scholz reușește să convingă FDP de o „coaliție semafor” împreună cu Verzii, următorul cancelar va fi un social-democrat.

Lipsa inițială a consensului dintre liberali și Verzi, care sunt ideologic distanțați, probabil va ține pentru ceva timp Germania în tensiune politică, în sensul formarii unei coaliții tripartite de

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Elveţia introduce egalitatea deplină în căsătorie după un referendum privind mariajul între persoane de acelaşi sex

Publicat

in

De

Elveţia a devenit vineri una dintre ultimele ţări din Europa de Vest care a introdus egalitatea în căsătorie, permiţând cuplurilor de acelaşi sex să se căsătorească.

Elvețienii au votat pentru legalizarea căsătoriilor între persoane de același sex în septembrie 2021Foto: Salvatore Di Nolfi / AP – The Associated Press / Profimedia

Peste 24 de ceremonii au avut loc la Zurich numai în prima zi, relatează DPA și Agerpres. Printre cei care au făcut acest pas s-au numărat inclusiv cupluri aflate deja în parteneriat civil care doreau să îşi schimbe statutul în cel de cuplu căsătorit.

Opozanţii schimbării planificate a legii au forţat un referendum pe această temă în luna septembrie, iar rezultatul a fost 64,1% în favoarea „căsătoriei pentru toţi”.

Poşta elveţiană a emis un timbru comemorativ pentru a marca această ocazie. Pe timbru apar 30 de baloane legate între ele pentru a forma o inimă de culoarea curcubeului care se ridică spre cer, având cuvântul „da” scris în toate cele patru limbi oficiale ale Confederaţiei Elveţiene.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Un nou spaţiu de cercetare artistică va fi deschis luni în Bucureşti

Publicat

in

De

Centrul de studii vizuale, un artist-run space iniţiat de Cătălin Rulea şi curatoriat în sezonul 2022-2023 de Cristian Neagoe, în strânsă colaborare cu artiştii şi cercetătorii în rezidenţă: Eliza Căuia, Ana-Maria Prelipcean, Dan Vezentan, Dragoş Neagoe, va fi deschis luni, pe strada Măcelari nr. 1 din Bucureşti.

Centrul de studii vizuale debutează în cadrul proiectului „A culege şi a cultiva”, susţinut de Greenpeace România, Universitatea Naţională de Arte, Muzeul Naţional de Istorie Naturală Grigore Antipa, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură, Institutul Naţional de Ştiinţe Biologice şi co-finanţat de Administraţia Fondului Cultural Naţional*.

Cu focus pe analiza morfologiei naturii şi a artei ca formă de cunoaştere, Centrul de studii vizuale îşi deschide porţile cu o rezidenţă de trei săptămâni a 11 studenţi de la Universitatea Naţională de Arte, care vor trece dincolo de aparenţe, dincolo de simpla reprezentare prin desen, adâncindu-se în biologie, istorie naturală, etologie şi etică, ecologie şi evoluţie pentru a sintetiza informaţia relevantă despre viu prin artă, potrivit News.ro.

Rezidenţa va fi punctată de prezentări, discuţii şi dezbateri susţinute de specialişti din domenii variate pe teme la intersecţia dintre natură şi cultură, dintre „a culege” şi „a cultiva”. Primele două fiind pe 14 iulie: Ruben Iosif în dialog cu Valentin Sălăgeanu – „Oameni şi urşi. Aspecte demografice”, şi pe 15 iulie: Eliza Căuia & Dragoş Neagoe -” În interiorul cubului. Hexagoanele şi apicultorii”.

„A culege sau a cultiva? Este o întrebare care s-a născut în mintea multora, deşi poate nu au verbalizat-o sub această formă. Nu este o întrebare din domeniul agriculturii, cel puţin nu în cazul de faţă. Este provocarea unei abordări culturale, a unor tendinţe şi chiar teorii contemporane care redefinesc atât cultura, cât şi creaţia artistică. Principiul incluziunii are o limită sau fiecare are o voce în acest cor de 7.846.322.326+ de oameni? Este o idee bună să direcţionăm cunoaşterea şi educaţia sau am ajuns deja la esenţa şi adevărul democraţiei, în care majoritatea decide direcţia, nici măcar intenţionat, ci ca un dicteu implacabil, ca o fotografie virală pe care nu o mai poate opri nici măcar autorul, o fotografie a viitorului nostru, nu atât artistic, cât educativ în cel mai dramatic sens al cuvântului? Am ajuns la un moment în care nu mai putem digera propriile produse culturale? De ce nu? Dar răspunsul este a vâna şi a culege ce răsare? Poate că da. Poate că nu”, spune Cătălin Rulea, iniţiatorul Centrului de studii vizuale.

Trei artişti vor încerca să răspundă la această întrebare. Cătălin Rulea este interesat de morfologia pădurilor, pe care a studiat-o în proiectul UNCUT împreună cu Greenpeace România, Dan Vezentan este curios de limbajul şi exprimarea agriculturii, atât în termeni de estetică a obiectului, cât şi în termeni de poziţionare a omului (homo faber) în context natural. Dragoş Neagoe este un sculptor influenţat de activităţile sale de apicultor.

Artiştilor li se alătură teoreticieni şi practicieni din domenii diverse ale cunoaşterii: Ana-Maria Prelipcean (cercetător principal III, Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Ştiinţe Biologice), Eliza Căuia (doctor inginer apicol, Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură) şi Cristian Neagoe (specialist în comunicare pentru păduri şi viaţă sălbatică, Greenpeace România).

Centrul de studii vizuale îşi ţine porţile deschise pentru cei interesaţi de intersecţiile dintre artă şi ştiinţele vieţii, dintre ecologie şi etică, dintre ecosofie şi estetică.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend