Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Analiză – De ce complică Erdogan aderarea Suediei şi Finlandei la NATO: ‘Vrea să dea mai multe lovituri dintr-o dată’

Publicat

in

Opoziţia Turciei la aderarea Suediei şi Finlandei la NATO ar trebui să se poată rezolva cu un amestec de concesii şi presiuni asupra Ankarei, potrivit analiştilor, dar ipoteza unui blocaj complet nu poate fi exclusă, scrie miercuri AFP într-o amplă analiză, relatează Agerpres.

Poate Turcia bloca aderarea Suediei şi Finlandei?

Unanimitatea este necesară pentru a începe discuţiile de aderare la NATO şi fiecare ţară membră trebuie de asemenea să ratifice acordul la nivel parlamentar, ceea ce dă de facto un drept de veto fiecăruia dintre cei 30 de membri actuali.

Membră a NATO încă din primii ani ai organizaţiei (1952), Turcia poate deci în teorie să blocheze aderarea celor două ţări nordice. După ce a afirmat marţi că „nu va ceda”, preşedintele Recep Tayyip Erdogan a făcut apel miercuri la ţările membre NATO „să-i înţeleagă îngrijorările”.

Reuniţi miercuri dimineaţă cu prilejul depunerii oficiale a candidaturilor suedeză şi finlandeză, ambasadorilor ţărilor Alianţei nu au reuşit să se pună de acord asupra lansării imediate a discuţiilor de aderare, din cauza opoziţiei turce. Turcia şi Occidentul au avut mai multe dispute în ultimii ani, iar Ankara nu a ieşit mereu învingătoare, reamintesc analiştii.

În opinia lui Paul Levin, director al Institutului de studii turce de la Universitatea din Stockholm, un acord este totuşi probabil. „Într-un dosar atât de strategic, mizez pe faptul că Suedia va face concesii şi că alte ţări ale NATO vor contribui punând presiune pe Turcia şi dându-i câţiva ‘morcovi’ „, a spus el, făcând referire la eventuale avantaje pe care Ankara le-ar putea obţine. Dar un blocaj complet „nu poate fi exclus, în special pentru că problema PKK este atât de sensibilă pentru atâţi turci”, potrivit lui.

Care este problema Turciei?

Având în special Suedia în vizor, criticile turce se concentrează asupra atitudinii celor două ţări în chestiunea grupurilor kurde. Este vorba în principal de Partidul Muncitorilor din Kurdistan (PKK), dar şi de mişcările armate kurde din Siria împotriva cărora Turcia a trimis trupe. Vezi și: Turcii lovesc puternic nordul Siriei: soldații lui Erdogan își intensifică ofensiva în regiune

Considerată „organizaţie teroristă” de Ankara, PKK are acest statut şi într-un mare număr de ţări, între care SUA şi Uniunea Europeană – din care fac parte Suedia şi Finlanda.

Însă legile antiteroriste suedeze nu sunt atât de extinse ca în Turcia, „ele sunt chiar la capătul celălalt al spectrului”, notează Paul Levin. „De exemplu, nu este interzis să fii membru sau să agiţi drapelul unei organizaţii teroriste”, subliniază el, ceea ce permite organizarea regulată de manifestaţii pro-PKK pe străzile din Stockholm.

Turcia le reproşează celor două ţări că resping cererile de extrădare a membrilor „organizaţiilor teroriste”.

Iritarea Turciei faţă de PKK s-a extins în ultimii ani şi la semnele de susţinere de către Suedia a grupurilor armate kurde din Siria, precum miliţia anti-Statul Islamic Unităţile de protecţie populare (YPG).

Împreună cu alte ţări europene, cele două ţări au interzis exporturile de arme către Turcia în octombrie 2019, drept represalii la o ofensivă turcă în nordul Siriei. Ankara, care îi reproşează Stockholmului aceste măsuri, nu vrea să vadă intrând în NATO ţări care au adoptat „sancţiuni” împotriva Turciei, potrivit lui Erdogan.

Ce vrea Ankara?

Pe lângă disputa cu Suedia privind kurzii, preşedintele turc poate spera să obţină în contrapartidă armament american, să-şi ridice cota de popularitate internă sau să dea un semnal favorabil Rusiei, cu care întreţine raporturi complexe, potrivit analiştilor. „Erdogan este un lider obişnuit cu tranzacţiile în legăturile Turciei cu Occidentul şi el încearcă, cred, să dea mai multe lovituri dintr-o dată, nu doar să forţeze Suedia să se mişte în problema PKK”, susţine Soner Cagaptay, director de cercetare privind Turcia de la Washington Institute.

Dosarul exportului avioanelor de luptă americane către Turcia este menţionat cu regularitate drept o pistă pentru soluţionarea problemei.

Achiziţia de rachete ruseşti sol-aer S-400 de către Turcia în 2019 a dus la excluderea sa din programul american al F-35. O deblocare în acest dosar pare improbabilă, dar în ultimele săptămâni au avut loc discuţii privind un acord de export şi de modernizare pentru un avion din precedenta generaţie, F-16.

Congresul american trebuie totuşi să-şi dea acordul şi ceea ce ar putea fi perceput drept un şantaj riscă să-i agaseze pe aleşii de la Washington, potrivit analiştilor. „Nu cred că guvernul turc va putea să obţină ceva considerabil la finalul acestor negocieri”, estimează Zeynep Gurcanli, editorialist la cotidianul turc Dünya, potrivit căruia Ankara acţionează „fără îndemânare” înmulţind declaraţiile publice.

Context

Numeroase dispute de acest tip au opus Turcia şi Occidentul în ultimii ani, iar Ankara nu a ieşit mereu învingătoare.

În anii 1990, ţara a ameninţat că va bloca extinderea NATO cu ţările din Europa de Est, cu scopul, la momentul respectiv, de a face să avanseze candidatura ţării la Uniunea Europeană.

În 2009, Ankara a încercat să-l împiedice pe danezul Anders Fogh Rasmussen să preia şefia NATO.

În 2019, într-un alt conflict legat în special de Libia şi de miliţia YPG kurdă, Turcia a obţinut în schimb posturi mai importante în cadrul NATO, notează AFP.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Marius Bodea (USR): Coada umilinţei pentru un blid de mâncare de Sărbătorile Iaşiului trebuie să dispară

Publicat

in

De

Senatorul USR Marius Bodea susţine că ”bâlciul şi mascarada” de Sărbătorile Iaşului fac rău imaginii oraşului şi că nu este normal ca oamenii să stea la ”coada umilinţei” pentru a primi o porţie de mâncare după slujba de la Catedrala Mitropolitană.

Marius Bodea a spus, vineri, într-o conferinţă de presă, că Iaşiul ar trebui să treacă la un nivel superior în privinţa manifestărilor organizate în luna octombrie, de Zilele Oraşului.

„Pe de o parte spunem că Iaşiul este oraş regal, dar vindem căciuli de oaie, şosete şi şoşoni lângă Palatul Culturii şi în preajma altor edificii cu care ne mândrim. Asemenea contraste nu dau deloc bine. Mai e o chestiune care ştiu că nu sună popular. Este vorba despre acea coadă a umilinţei la mâncare care trebuie să dispară. Trebuie să ajungem la nivelul la care nimeni să nu îşi mai ia din timpul său pentru familie şi să se ducă pentru un blid de mâncare, stând o oră la coadă. Este momentul religios al sărbătorilor şi îl înţeleg. Respect toată procesiunea, dar fără bâlci şi mascaradă care nu fac bine imaginii oraşului”, a declarat senatorul USR Marius Bodea.

El consideră că nu este normal să stai şi să te închini la racla cu sfintele moaşte, iar la 200 de metri distanţă să răsune manelele.

„E un amestec care nu face cinste Iaşiului”, a adăugat Bodea.

Bugetul alocat de Primăria Iaşi sărbătorilor oraşului care vor fi organizate în perioada 8-15 octombrie se ridică la 1,2 milioane de lei, intenţionându-se ca evenimentul să revină la amploarea de dinainte de pandemie.

În oraş vor fi organizate târguri, conferinţe, spectacole, dar şi focuri de artificii.

Totodată, zeci de mii de pelerini sunt aşteptaţi la Iaşi în următoarele zile pentru a se închina la racla cu sfintele moaşte ale Cuvioasei Parascheva.

De asemenea, după Sfânta Liturghie care are loc în fiecare an în 14 octombrie în faţa catedralei ieşene, Primăria organizează masa pelerinilor. Credincioşii primesc câte o porţie de sarmale, dar şi colaci, vin sau fructe, unii dintre ei îmbulzindu-se în zona oalelor cu mâncare.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Romanul ‘Zogru’ de Doina Ruşti, a apărut în franceză

Publicat

in

De

Traducerea în limba franceză a romanului „Zogru”, de Doina Ruşti, apărută la Les editions du Typhon (Marsilia), prilejuieşte câteva evenimente în Franţa.

Primul dintre acestea este organizat de Ambasada României din Paris, unde va avea loc o discuţie asupra cărţii, cu specialişti ai domeniului literar şi cu publicul francofon. Alături de Doina Ruşti se vor afla Florica Courriol, traducătoarea romanului, Michel Arouimi, scriitor şi critic literar, şi Efstratia Oktapoda, profesoară de literatură comparată la Sorbonne-Universite, Paris IV, Franţa. Jurnalista şi scriitoarea Aurelie Julia va modera întâlnirea. Discuţia se va axa în principal pe sursele mitologice ale romanului, pe credinţele şi legendele româneşti.

Evenimentul se va derula în data de 13 octombrie, la ora 19:00, în Sala Bizantină a Hotelului Behague, rezidenţă a Ambasadei României în Franţa. Cei care doresc să participe la eveniment se pot înregistra până pe 12 octombrie, accesând următorul link: https://doinarusti.eventbrite.fr, informează News.ro.

În zilele de 15 şi 16 octombrie, Doina Ruşti este invitata Festivalului „Desir de Lire”, de la Manosque, unde, alături de editorii săi şi de Florica Courriol, traducătoarea romanului, va lua parte la mai multe evenimente.

Tipărit pentru prima oară în 2006, la Polirom, romanul s-a bucurat de succes, fiind tradus în spaniolă, italiană, maghiară şi bulgară şi recompensat cu mai multe premii, între care Premiul Uniunii Scriitorilor din România/Asociaţia Scriitorilor din Bucureşti pentru cea mai bună carte de proză a anului 2006. O nouă ediţie a romanului a apărut anul acesta la Editura Litera, în colecţia de literatură clasică (cpt).

„Plin de umor în unele secvenţe, în altele tragic şi feroce, uneori fantastic şi luminos, ca o pictură de Chagall, ceea ce predomină în această poveste minunată este figura teribilei singurătăţi în care se află spiritul uman lipsit de iubire”, apreciază Pedro Gandolfo, El Mercurio, Santiago de Chille.

„Zogru este o făptură vecină cu silfii, cu elfii, cu spiriduşii, cu kobolzii, dacă vreţi îl înrudim cu romanul gotic, dacă vreţi îl înrudim cu romanul fantastic, cu ceea ce înseamnă demonul în romanul rus”, spune Dan C. Mihăilescu.

Doina Ruşti a scris romane cu miză socială puternică, apreciate de critica literară, traduse şi premiate, cele mai cunoscute fiind „Fantoma din moară” (2008), „Lizoanca” (2009), „Zogru” (2006), dar şi trilogia fanariotă, compusă din „Homeric” (2019), „Mâţa Vinerii” (2017) şi „Manuscrisul fanariot” (2015). Cel mai recent roman al său este „Paturi oculte” (2020), urmat de un volum de povestiri: „Ciudăţenii amoroase din Bucureştiul fanariot” (2022).

Traduse în peste 15 limbi, inclusiv în chineză, scrierile sale s-au bucurat de exegeze şi de recenzii laudative în numeroase publicaţii internaţionale. Printre cele mai recente traduceri se numără ediţia a doua a romanului „L’omino rosso” (Roma, 2021), „The Book of Perilous Dishes” (Londra, 2022), „Zogru” (Marsilia, 2022). Printre altele, a primit Premiul pentru Proză al Uniunii Scriitorilor din România/2008 şi Premiul Ion Creangă, al Academiei Române/2009.

Doina Ruşti coordonează colecţia „Biblioteca de Proză Contemporană” a Editurii Litera, este scenaristă şi ţine cursuri de scriere creativă la Universitatea din Bucureşti.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend