Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Analiștii dau VERDICTUL: Creșterea economică a României va SCĂDEA în 2022, însă inflația va rămâne peste 4%

Publicat

in

Criza Covid-19 a afectat semnificativ economia locală, care în 2020 a înregistrat o contracţie de minus 3,9% , dar, chiar dacă perioadele de supraîncălzire economică au cauzat anumite îngrijorări, România este o economie emergentă performantă, analiştii estimându-se la o redresare puternică.

Redresarea va fi bazată mai ales pe cheltuielile de consum şi investiţiile fixe, arată o analiză realizată de Euler Hermes.

Astfel, creşterea economică este estimată la peste 7% în 2021 şi peste 4% în 2022, scrie Mediafax.

În acelaşi timp, deşi riscurile inflaţioniste sunt crescute pe fondul unor politici monetare în general slabe, politica monetară se bazează pe ţintirea inflaţiei în intervalul de 2,5% ± 1pp. Rata dobânzii de politică monetară a fost sub rata inflaţiei, chiar şi atunci când aceasta din urmă a fost peste intervalul ţintă pentru cea mai mare parte a anului 2018-2019, pe fondul creşterii rapide, cu două cifre, a salariilor.

În urma impactului sever pe care Covid-19 îl are asupra economiei, inflaţia a scăzut la începutul anului 2020 şi a rămas în intervalul ţintă până în primul trimestru al acestui an.

Pe fondul redresării şi al creşterii preţurilor la energie, inflaţia a crescut la aproape 5% la mijlocul lui 2021, mult peste intervalul ţintă.

Pentru a stopa această creştere, analiştii se aşteaptă ca BNR să înceapă o înăsprire treptată a politicii monetare, prin oprirea relaxării cantitative şi creşterea ratei dobânzii de referinţă.

”Deşi o creştere a dobânzii de referinţă din partea BNR în cadrul şedinţei din octombrie nu este neapărat iminentă, ne îndepărtăm uşor de prognoza unei inflaţii cu caracter doar temporar. Ultimele evoluţii în materie de preţuri ale materiilor prime la nivel global coroborate cu înrăutăţirea indicatorilor macroeconomici din zona de îndatorare şi de perturbările politice vor menţine o presiune crescută asupra inflaţiei. Astfel, în contextul diluării treptate a impactului pozitiv avut de măsurile de suport ale statului după momentul martie-iunie 2021 este posibil să asistăm la o creştere a numărului insolvenţelor în perioada următoare. Avem în vedere companiile ce nu vor putea transfera către beneficiari mare parte din creşterile de costuri. Menţinem o atenţie crescută pentru sectorul serviciilor şi al anumitor segmente din comerţul cu amănuntul offline – încă în refacere după criza de anul trecut, al construcţiilor – deşi cu o evoluţie favorabilă până acum, dar cu o volatilitate confirmată a cererii pe diferitele segmente, cât şi al construcţiei de maşini şi al componentelor aferente – unde revenirea cererii pare întârziată de lipsurile pe partea de semiconductori.”, declară Mihai Chipirliu, CFA, Risk Director Euler Hermes Romania.

Prognoza inflaţiei rămâne ridicată, la peste 4% până la sfârşitul anului 2021 şi de scădere graduală sub 3.5% pe parcursul lui 2022.

În opinia Euler Hermes, sunt totuşi riscuri semnificative de înrăutăţire a prognozei, în primul rând din cauza creşterii susţinute a preţurilor materiilor prime şi costurilor transportului internaţional, întreruperilor continue ale lanţului de aprovizionare, înăspririi condiţiilor de pe piaţa muncii, creşterii rapide a creditului intern, a deficitului de cont curent şi a deprecierii substanţialăe a leului.

În ceea ce priveşte cursul de schimb, în ultimii ani, acesta a fost destul de stabil, deprecindu-se între -1% şi -2% în medie pe an faţă de cursul din 2016. Cu toate acestea, BNR a intervenit frecvent pentru a preveni volatilitatea excesivă a valutei, regimul oficial al cursului de schimb fiind cel al unei flotări controlate.

Potrivit analizei, finanţele publice vor continua să se deterioreze şi să devină un motiv de îngrijorare. Un puternic stimul fiscal prociclic a generat un deficit anual de -4,4% din PIB în 2019. Ca urmare a stimulilor fiscali, a garanţiilor de împrumut şi a subvenţiilor pentru IMM-uri, acest raport a crescut brusc la -9,2% în 2020.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements

NATIONAL

Preşedintele american Joe Biden se va întâlni cu Emmanuel Macron vineri, la Roma

Publicat

in

De

Preşedintele american Joe Biden se va întâlni cu omologul său francez Emmanuel Macron vineri la Roma, a anunţat marţi consilierul de securitate naţională al Casei Albe, Jake Sullivan, citat de AFP.

Sullivan nu a oferit mai multe detalii cu privire la această întâlnire, care va avea loc înaintea începerii summitului şefilor de stat şi de guvern din cadrul Grupului celor mai dezvoltate 20 de state din lume (G20) în capitala italiană.

Va fi prima oară când cei doi şefi de stat se vor întâlni în persoană după criza provocată la jumătatea lunii septembrie de anunţul privind crearea unei noi alianţe între SUA, Australia şi Marea Britanie.

Acest parteneriat denumit AUKUS a stârnit indignarea Franţei, întrucât a torpilat un megacontract de submarine franceze încheiat cu Australia.

De atunci Washingtonul încearcă să aplaneze tensiunile cu Parisul, notează AFP.

Joe Biden şi Emmanuel Macron s-au întreţinut deja de două ori telefonic de la declanşarea crizei. Vicepreşedintele american Kamala Harris urmează să se deplaseze la Paris în luna noiembrie.

Franţa caută în special să obţină aprobarea americanilor pentru crearea unei veritabile apărări europene, un proiect drag francezilor, dar care încă nu a căpătat cu adevărat formă, la 30 de ani de la lansare.

Cu ocazia summitului G20 în Italia, Joe Biden va fi primit vineri de papa Francisc şi va avea o întrevedere cu şeful guvernului italian Mario Draghi, a precizat Jake Sullivan, potrivit Agerpres.ro.

Acesta în schimb nu a dezvăluit ce alte întâlniri bilaterale ar putea avea preşedintele american la Roma, apoi la Glasgow, unde va participa la summitul internaţional COP26 privind schimbările climatice.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult

NATIONAL

Membru în conducerea BNR, critici FĂRĂ PRECEDENT la adresa premierului Florin Cîțu: s-a preferat gaz pe foc

Publicat

in

De

Ultima proiecţie bugetară este prociclică şi, “în loc să punem piciorul pe frână, s-a preferat gaz pe foc”, iar veniturile bugetare suplimentare semnificative nu s-au dus în reducerea deficitului în anul în care creşterea economică a fost de 8%, a avertizat, marţi, într-o conferinţă de specialitate, Cristian Popa, membru al Consiliului de Administraţie din Banca Naţională a României (BNR).

“Am văzut anul acesta ultima proiecţie bugetară care este, evident, prociclică. Venituri bugetare suplimentare semnificative pe fondul revenirii mai puternice a economiei s-au dus în totalitate în cheltuieli. Ba chiar cheltuielile au crescut nominal ceva mai mult decât veniturile. Deci, nu s-au dus în reducerea deficitului în anul în care creşterea economică a fost de 8%. În loc să punem piciorul pe frână, s-a preferat gaz pe foc. Nu este o măsură anticiclică, ci prociclică. Vorbesc cu mulţi investitori instituţionali şi până acum le spuneam cu încredere că vedem o strategie fiscală credibilă, dar acum trebuie să tac, în ideea că poate nu mă întreabă… În acest mix de politici trebuie să existe un echilibru şi să nu meargă în direcţii opuse. Nici criza politică nu ajută, dimpotrivă. Mai e un aspect important de menţionat – PNRR (Planul Naţional de Redresare şi Rezilienţă – n. r.). PNRR cere reforme, iar pentru reforme trebuie majoritate politică şi asumare. Dacă nu ai niciuna, atunci e normal să te întrebi cum vin banii din PNRR. Europenii ne condiţionează banii pe care ni-i dau de anumite reforme. Partea bună este că sunt condiţionate la nivel de pilon. Dacă faci o parte din reforme, primeşti o parte din bani. Partea mai puţin bună este că dacă nu le faci, nu primeşti”, a afirmat Popa, informează Agerpres.
Acesta a atras atenţia asupra faptului că politicile prociclice sunt periculoase şi că, la momentul actual, pe o creştere economică de 7% – 8% e nevoie de o strângere a curelei, chiar dacă “ar fi trist să se taie iarăşi de la investiţii, însă trebuie disciplină”.

“Dacă ne uităm la un deficit bugetar de 9% pentru 2020, un deficit extern de 5%, rezultă simplu că economia privată a economisit 4%. De unde vine deficitul extern? E clar că vine din deficitul public, pentru că sectorul public a fost pe plus, a economisit anul trecut. Deşi nu este cool să spui acest lucru, trebuie să strângem cureaua. Eu o spun şi pentru că e datoria mea să apăr stabilitatea macroeconomică şi a pieţelor. BNR a tot spus cât de periculoase sunt politicile prociclice. Trebuie să aplicăm acest strâns al curelei. Când la 4 lei încasaţi mai cheltui încă unul, care se adaugă deja datoriilor pe care le ai, eu cred că trebuie să strângi cureaua. Dacă atunci când economia creşte cu 7 – 8% nu faci această strângere a curelei, atunci când? Ştiu că nu e uşor, ştim că ar fi trist să se taie iarăşi de la investiţii, însă trebuie disciplină. Dacă această strângere de curea nu se întâmplă acum, când am văzut evoluţiile economice bune, atunci când? O observaţie de bun simţ a domnului guvernator (Mugur Isărescu – n. r.) este că atunci când vin alegerile disciplina dispare. Dacă noi nu practicăm disciplina atunci când nu sunt alegeri, atunci unde ajungem?”, a menţionat oficialul BNR.

Reprezentanţi ai instituţiilor bancare, ai patronatelor şi asociaţiilor din domeniu participă, marţi, la cea de-a doua ediţie a evenimentului “Banking Forum by Financial Intelligence”.

Comenteaza cu profilul de FB
Advertisements
Citeste mai mult
Publicitate
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend