Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Analiști financiari din Austria: Economia României va creşte cu aproape 7% în 2021

Publicat

in

Grupul austriac Erste, proprietarul BCR, a publicat vineri un raport privind evoluţia economiilor ţărilor din Europa Centrală şi de Est (ECE) în care estimează pentru România un avans de 6,7% al PIB la finalul anului, informează Mediafax.

De altfel, România se clasează pe locul al doilea în topul estimărilor privind evoluţia economiei în ţările din regiunea ECE, după Ungaria, care ar urma să înregistreze anul acesta o creştere de 6,9%, şi înaintea Serbiei, unde este aşteptată o creştere de 6%.

Pentru finalul anului 2022, oficialii Erste prevăd pentru România o creştere de 4,5%. „Economiile din Europa Centrală şi de Est au performat bine în timpul crizei. Indicatorii arată clar acum o redresare economică mai dinamică chiar în estul Uniunii Europene decât în Europa de Vest”, spune Bernd Spalt, CEO al Erste Group.

Raportul Erste menţionează că economiile Europei Centrale şi de Est (ECE) şi cea a Austriei s-au dovedit rezistente la impactul restricţiilor impuse de pandemia de Covid şi în primul trimestru al anului 2021. Deşi măsurile de carantină au afectat considerabil serviciile şi comerţul, sectorul producţiei – care în mod tradiţional joacă un rol cheie în regiunea ECE – a fost per ansamblu mult mai puţin afectat.

Încrederea în regiune se reflectă, de asemenea, şi în evoluţia pieţelor sale bursiere. Astfel, în prima jumătate a anului, capitalizarea de piaţă a principalilor indici ECE a crescut cu 17,6% ca medie ponderată.

Pachetele de stimulare economică din cadrul Fondului de redresare al UE ar putea oferi un impuls suplimentar procesului actual de revenire economică, stimulând considerabil creşterea economică, mai cu seamă începând cu 2022. Aceste pachete implică fonduri pentru ţările ECE reprezentând între 3,3% (Republica Cehă) şi 13,4% (România) din nivelul PIB al respectivelor ţări la nivelul anului 2020.

Aşteptările clare în ceea ce priveşte creşterea depind de utilizarea acestor fonduri: estimările actuale sugerează că granturile pe care Fondul de redresare al UE le va furniza economiilor din ECE pot da un impuls suplimentar PIB-ului acestora în 2026 între 1,2% (Republica Cehă) şi 2,9% (România).

Deoarece statele membre ale UE pun în aplicare planurile Fondului de redresare al UE în acelaşi timp, „efectele de propagare” transfrontaliere asigură o contribuţie suplimentară la efectul pozitiv pe care fondurile le au per total asupra nivelurilor PIB-ului sau pot reprezenta chiar o parte semnificativă a acestui efect. „Sunt convins că Fondul de redresare al UE va oferi un impuls suplimentar creşterii economice în următorii ani. Desigur, rămâne de văzut cum va evolua pandemia”, adaugă Bernd Spalt.

Grupul bancar se aşteaptă ca la nivelul întregului an costurile de risc să nu depăşească 30 de puncte de bază, creditarea netă să înregistreze o creştere de o singură cifră în zona de mijloc a intervalului, iar venitul operaţional să crească în continuare. În pofida ratelor negative ale dobânzii din zona euro, banca se aşteaptă la o uşoară creştere a venitului net din dobânzi, precum şi la o creştere de o singură cifră în zona superioară a intervalului în cazul celei de-a doua componente importante a veniturilor, venitul net din taxe şi comisioane. O influenţă pozitivă ar trebui să aibă în continuare administrarea de active, serviciile de brokeraj pe piaţa de capital, brokerajul de asigurări şi redresarea activităţii de plăţi.

„Redresarea economică în regiunea noastră şi soliditatea modelului nostru de afaceri mă fac încrezător că vom putea obţine un profit net la nivelul întregului an 2021 semnificativ mai ridicat decât cel din 2020”,concluzionează Bernd Spalt.

Desigur, o continuare sau o înăsprire a măsurilor guvernamentale menite să diminueze impactul pandemiei de Covid-19, precum şi potenţialele riscuri politice, de reglementare şi economice, care nu pot fi cuantificate în prezent, ar putea face mai dificilă atingerea acestui obiectiv.

Vezi și: Statul a încasat din TVA un nivel recod în primele 6 luni: importurile cresc şi pun presiune pe moneda naţională, care se devalorizează .

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

CEDO cere Rusiei să nu-i execute pe cei doi luptători britanici condamnați la moarte de separatiștii proruși

Publicat

in

De

Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO), sesizată în procedură de urgenţă, a cerut joi Moscovei să nu execute doi soldaţi britanici condamnaţi la moarte de autorităţile separatiste proruse pentru că au luptat alături de armata ucraineană la Mariupol, potrivit AFP și Agerpres.

Shaun Pinner, unul dintre soldatii britanici capturati la MariupolFoto: Captura video

CEDO a transmis deja Moscovei o solicitare similară pentru un soldat marocan la 16 iunie. Conform autorităţilor ruse, cei trei bărbaţi, marocanul Brahim Saadoun şi cei doi britanici, s-au predat şi au fost făcuţi prizonieri în regiunea Mariupol alături de circa o mie de soldaţi ucraineni la mijlocul lunii aprilie.

Ei au fost condamnaţi la moarte la 9 iunie de Curtea Supremă a autoproclamatei Republici Populare Doneţk.

Cererea transmisă joi de CEDO, organismul judiciar al Consiliului Europei, vizează doi cetăţeni britanici, Shaun Pinner şi Aiden Aslin, născuţi în 1973, respectiv 1994, care s-au căsătorit sau sunt într-o relaţie cu cetăţeni ucraineni şi „consideră Ucraina drept casa lor”. S-au alăturat armatei ucrainene în 2018 şi au fost desfăşuraţi în regiunea Mariupol la începutul conflictului.

CEDO „a transmis în special guvernului Federaţiei Ruse ca, pe baza prevederilor Articolului 39 al Curţii, să se asigure că pedeapsa cu moartea pronunţată împotriva inculpaţilor nu este aplicată, să garanteze că toate condiţiile lor de detenţie sunt corespunzătoare şi să le ofere toată asistenţa medicală necesară”, a precizat Curtea, cu sediul la Strasbourg.

Articolul 39 de regulamentul CEDO îi permite acestei instanţe să dispună „măsuri provizorii” cât timp reclamanţii sunt expuşi la „un risc real de daune ireparabile”. CEDO insistă asupra faptului că Rusia este în continuare obligată să îşi respecte deciziile, chiar dacă Moscova a fost exclusă din Consiliul Europei la mijlocul lui martie.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Norvegia neagă că blochează accesul Rusiei în insulele arctice. Moscova amenință cu represalii

Publicat

in

De

Pe lângă disputa cu Lituania privind accesul mărfurilor în enclava Kaliningrad, Rusia susține că Norvegia încalcă un acord care îi oferă acces la Svalbard, acuzând țara nordică de întreruperea livrării de provizii critice și a amenințat cu represalii. Oslo nu blochează accesul Moscovei la arhipelagul arctic Svalbard, ci doar aplică sancțiuni internaționale, iar Kremlinul are alte mijloace pentru a ajunge la așezările sale, unde exploatează o mină de cărbune, a declarat pentru Reuters ministrul de externe al țării nordice, Anniken Huitfeldt.

O pancartă în limba rusă pe care scrie Comunismul este țelul nostru din fața unei clădiri cu steaguri rusești din orașul minerilor Barentsburg, în Arhipelagul Svalbard, în nordul NorvegieiFoto: Jonathan Nackstrand / AFP / Profimedia Images

Rusia a acuzat miercuri Norvegia de întreruperea livrării de provizii critice și a amenințat cu represalii împotriva Oslo în legătură cu accesul la Svalbard dacă nu va rezolva problema.

Svalbard, situat la jumătatea distanței dintre coasta de nord a Norvegiei și Polul Nord, face parte din Norvegia, dar Rusia are dreptul de a exploata resursele naturale ale arhipelagului în baza unui tratat din 1920, iar unele așezări de acolo sunt populate în principal de ruși.

Norvegia este membră NATO, și nu face parte din Uniunea Europeană, dar care aplică sancțiunile UE împotriva Rusiei.

Cu toate acestea, șefa diplomației norvegiene a declarat că sancțiunile nu vor afecta transportul de bunuri pe mare către arhipelagul Svalbard.

Norvegia „nu încalcă tratatul”

O mare parte din mărfurile destinate așezărilor rusești din arhipelag trec mai întâi pe cale rutieră prin punctul de frontieră dintre Rusia și Norvegia de pe continent, care este închis pentru mărfurile sancționate.

„Norvegia nu încalcă Tratatul Svalbard”, a declarat ministrul norvegian de externe Anniken Huitfeldt.

„Transportul care a fost oprit la granița norvegiano-rusă pe baza sancțiunilor care interzic companiilor rusești să transporte bunuri pe cale rutieră pe teritoriul norvegian. Norvegia nu încearcă să împiedice livrările să ajungă la Barentsburg”, a adăugat Anniken Huitfeldt, referindu-se la principala așezare rusă din Svalbard, care exploatează o mină de cărbune.

Câți ruși trăiesc în Svalbard

Aproximativ 378 de persoane, în principal ruși și ucraineni, trăiesc la Barentsburg și în cealaltă așezare rusă din Svalbard, numită Pyramiden, potrivit agenției norvegiene de statistică.

Rusia ar putea livra proviziile și altfel, exclusiv pe navă sau pe calea aerului, a mai spus ministrul norvegian de externe, și nu doar pe șosea.

În timp ce Norvegia a aplicat majoritatea sancțiunilor internaționale, țara nordică nu și-a închis porturile pentru navele de pescuit rusești, un colac de salvare pentru porturile Norvegiei arctice.

Ministrul a mai spus că guvernatorul din Svalbard este în contact strâns cu locuitorii din Barentsburg și că toți au acces la alimente și medicamente.

„Situația este evaluată ca fiind normală”, a conchis Anniken Huitfeldt.

——–

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend