Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Alexis Tsipras: Imi asum responsabilitatea pentru un text semnat pentru a evita dezastrul / Acordul de bailout trebuie implementat, chiar daca ne-a fost impus

Publicat

in

Premierul grec Alexis Tsipras a aparat marti acordul de principiu incheiat cu creditorii internationali pentru un al treilea acord de bailout, spunand ca, desi a fost “o noapte rea pentru Europa” sica a fost “impus”  Greciei, intelegerea a salvat tara mediteraneeana de la iesirea din euro iar acordul trebuie implementat, relateaza Reuters.

“Imi asum integral responsabilitatea, pentru greseli si pentru treceri cu vederea, si pentru responsabilitatea de a semna un text in care nu cred, dar pe care sunt obligat sa il implementez”, a declarat Tsipras intr-un interviu la televiziunea publica.

Tsipras a mai aratat ca a luptat sa evite taierea salariilor si pensiilor, adaugand ca ajustarile fiscale convenite in acord sunt mai blande decat ajustarile convenite in trecut.

Tsipras, care se confrunta cu nemultumiri puternice in partidul sau Syriza din cauza acordului, a declarat ca Grecia trebuie sa respecte ajustarile fiscale prevazute in acord si a adaugat ca intentioneaza sa serveasca un mandat complet de patru ani, excluzand alegeri anticipate.

“Nu voi scapa de aceste responsabilitati si voi incerca sa imi pun in aplicare programul politic pe o perioada de patru ani”, a spus premierul grec.

“Adevarul rece este ca aceasta strada cu sens unic pentru Grecia ne-a fost impusa”, a declarat un Tsipras amar.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Click si comenteaza

You must be logged in to post a comment Login

Lasa un comentariu

NATIONAL

RAPORT Impactul pandemiei asupra învăţământului este mai serios decât se anticipa (Banca Mondială/UNESCO/UNICEF)

Publicat

in

De

Banca Mondială, UNESCO şi UNICEF avertizează că generaţia tinerilor care urmează în prezent diverse forme de învăţământ riscă să piardă aproape 17.000 de miliarde de dolari din venituri din cauza închiderii şcolilor ca urmare a pandemiei, mai mult decât se estima iniţial, transmite marţi AFP.

Această sumă corespunde unui procent de aproximativ 14% din PIB-ul global actual şi este mai mare decât cele 10.000 de miliarde de dolari estimate în 2020, potrivit unui raport al celor trei instituţii, dat publicităţii luni.
În ţările cu venituri mici şi medii, procentul copiilor care nu sunt în stare să citească şi să înţeleagă un text simplu la vârsta de zece ani – care era deja de peste 50% înainte de pandemie – ar putea ajunge rapid la aproape 70% din cauza închiderii şcolilor şi a calităţii mai slabe a învăţământului la distanţă.

“Criza COVID-19 a paralizat sistemele de învăţământ din întreaga lume. După 21 de luni, şcolile rămân închise pentru milioane de copii şi s-ar putea ca alţii să nu se întoarcă niciodată la şcoală”, a comentat Jaime Saavedra, responsabil cu educaţia în cadrul Băncii Mondiale, relatează agerpres.

“Pierderea cunoştinţelor pe care o suferă copiii este inacceptabilă din punct de vedere moral”, a adăugat el. Poate avea “efecte devastatoare asupra productivităţii, veniturilor şi bunăstării acestei generaţii de copii şi tineri, familiilor acestora şi economiilor din întreaga lume”.

Totodată, criza sanitară a exacerbat inegalităţile în domeniul educaţiei, afectându-i mai serios pe copiii cei mai săraci, cu dizabilităţi sau pe cei mai mici, subliniază raportul.

De asemenea, fetele s-au confruntat cu dificultăţi mai mari în a avea acces la învăţământul la distanţă,”pregătirea lor fiind restricţionată de anumite norme sociale, competenţe digitale limitate şi o lipsă de acces la echipamente”, se arată în document.

Deşi guvernele au pus în aplicare măsuri de ajutor excepţionale pentru a face faţă pandemiei, mai puţin de 3% din aceste fonduri au fost alocate educaţiei, deplâng situaţia cele trei organizaţiile internaţionale într-un comunicat de presă.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Conducerea CSM prezintă raportul de activitate pentru anul 2021

Publicat

in

De

Conducerea Consiliului Superior al Magistraturii (CSM) prezintă, în şedinţa de plen de marţi, raportul de activitate pentru anul 2021. În decembrie anul trecut, preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, afirma, la începutul mandatului, că acest an trebuia să fie unul “al reconstrucţiei”. În septembrie, el declara că aşteptările sale în ceea ce priveşte Justiţia “nu au fost atinse”.

Raportul de activitate al CSM pe anul 2021 va fi prezentat în şedinţa care va începe la ora 13.00 şi va avea loc la Facultatea de Drept din Bucureşti.

Preşedintele Klaus Iohannis a participat de mai multe ori la şedinţa de bilanţ a CSM – în anii anteriori aceasta fiind şi şedinţa de alegere a noii conduceri, şeful statului afirmându-şi sprijinul necondiţionat pentru justiţie.

În 3 decembrie 2020, preşedinte al CSM a fost ales Bogdan Mateescu, care afirma, în proiectul de management, că nici în anul anterior Consiliul nu a reuşit să aibă un mesaj unitar, iar procedura apărării independenţei ”este în continuare departe de a fi eficientă”. Mateescu susţinea atunci că anul care urmează – 2021 – trebuie să fie un an “al reconstrucţiei”.

De altfel, în 4 martie 2021, Plenul CSM a decis să sesizeze Inspecţia Judiciară, după afirmaţiile care s-au făcut în spaţiul public cu privire la sentinţa pronunţată de Tribunalul Bucureşti în Dosarul 10 august. Magistraţii au respins, însă, cererea ministrului Justiţiei de la acea vreme, Stelian Ion, de apărare a sistemului judiciar în ansamblul său.

Tot în luna martie, preşedintele CSM, Bogdan Mateescu, a sesizat Inspecţia Judiciară pentru a face verificări în vederea apărării independenţei procurorilor, faţă de afirmaţiile ministrului Justiţiei de atunci Stelian Ion, din cadrul unui interviu. Stelian Ion anunţase că va cere procurorului general să efectueze un control în unităţile de parchet pentru a verifica modul în care sunt declinate sau preluate anumite dosare, în contextul clasării dosarului 10 august de către DIICOT. El susţinea că va sesiza Inspecţia Judiciară în cazul fostului procuror-şef DIICOT Georgiana Hosu după ce un judecător de cameră preliminară de la Tribunalul Bucureşti a respins cererea de redeschidere a dosarului 10 august formulată de aceasta.

Preşedintele CSM considera că declaraţiile lui Stelian Ion “ar putea fi percepute ca generalizând încălcări ale legii în activitatea parchetelor”.

În septembrie, Bogdan Mateescu atrăgea atenţia, la inaugurarea Palatului Justiţiei Prahova, că în ţară există instanţe care fac stocuri de lemne pentru iarnă şi stocuri de hârtie “pentru a putea folosi dosare care în mod retrograd rămân în formă scrisă”. Judecătorul afirma că aşteptările sale în ceea ce priveşte Justiţia “nu au fost atinse”, el făcând apel la reprezentanţii puterilor statului să contribuie la reglarea “anomaliilor” din acest domeniu.

“Aşteptăm în continuare, aşa cum mărturisesc, o experienţă personală, că am aşteptat în acest an de mandat, în sfârşit aşteptăm o discuţie care să aducă justiţia, discursul, statutul într-o zonă de echilibru. Fără să vreau să se interpreteze în vreun fel, cu mâhnire vă împărtăşesc că aşteptările mele nu au fost atinse şi aşteptările dumneavoastră în egală măsură. Este momentul – al câtelea oare? – dar este momentul unui început în abordarea interinstituţională între puteri, în construcţia durabilă a unor instituţii judiciare şi nu o joacă politică sau la nivel de discurs în activitatea statului român pe care cu toţii îl servim, fiecare cu atribuţiile fiecăruia”, afirma preşedintele CSM.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend