Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

ALERTĂ – Mario Iorgulescu, condamnat definitiv la trei ani de închisoare cu executare

Publicat

in

Mario Iorgulescu, fiul preşedintele Ligii Profesioniste de Fotbal, a fost condamnat vineri, 9 aprilie, într-un dosar de lipsire de libertate și alte violențe. Mario Iorgulescu a încercat, prin violență, să determine un bărbat să-și retragă plângerea depusă în cadrul unui dosar penal. Faptele sunt din 2016, când Iorgulescu avea 20 de ani.

MINUTA:

Dec.pen.504/A/09.04.2021- În temeiul art.421, punctul 2, litera a, Cod procedură penală, admite apelurile formulate de Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului III, Bucureşti şi de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Pascu Francisco-Fernando şi Iorgulescu Gino-Mario împotriva Sentinţei penale nr.944/20.XII.2018 a Judecătoriei Sectorului III, Bucureşti, din Dosarul nr.33036/301/2016. Desfiin?ează, în parte, sentinţa penală şi, rejudecând pe fond: I. Descontopeşte pedepsele rezultante principală de 4 ani şi 7 luni închisoare, complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b, n şi o, Cod penal, pe perioada de 2 ani, şi accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b, n şi o, Cod penal, aplicate faţă de inculpatul Pascu Francisco-Gabriel, repunând, în individualitatea lor, pedepsele închisorii, complementare şi accesorii. Constată că, prin Încheierea de şedinţă din data de 10.III.2021 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, din Dosarul nr.33036/301/2016 (2077/2019), s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor penale din infracţiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, în varianta simplă, prev. de art.205, alin.1, Cod penal, şi de distrugere, în varianta simplă, prev. de art.253, alin.1, Cod penal, ambele cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în infracţiunile de lipsire de libertate în mod ilegal, în varianta simplă şi în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.205, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, şi de distrugere, în varianta simplă şi în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.253, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, ambele cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal. În temeiul art.205, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, condamnă pe inculpatul Pascu Francisco-Gabriel la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de lipsire de libertate în mod ilegal, în varianta simplă şi în stare de recidivă postcondamnatorie, împotriva persoanei vătămate Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ. În temeiul art.67, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b, n (de a comunica şi de a se apropia, la o distanţă de 100 metri, de persoana vătămată Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ) şi o (de a se apropia de locuinţa sau de alte locuri în care persoana vătămată desfăşoară activităţi sociale, pe distanţa de 100 metri), Cod penal, pe perioada de 5 ani. În temeiul art.65, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi. În temeiul art.396, alin.6, Cod de procedură penală, raportat la art.16, alin.1, litera g, Cod de procedură penală, cu aplicarea art.253, alin.6, Cod penal şi art.158, alin.1 şi alin.2, Cod penal, dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Pascu Francisco-Gabriel, pentru infracţiunea de distrugere, în varianta simplă şi în stare de recidivă postcondamnatorie, prev. de art.253, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.41, alin.1, Cod penal, raportat la art.43, alin.1, Cod penal, împotriva persoanei vătămate Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ, ca efect al retragerii plângerii prealabile. În temeiul art.96, alin.5, Cod penal, cu aplicarea art.43, alin.1, Cod penal, adaugă pedeapsa de 1 an şi 6 luni închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr.1.151/11.XII.2013 a Judecătoriei Sectorului I, Bucureşti, din Dosarul nr.54454/299/2012, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr.750/11.VI.2014 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, din Dosarul nr.54454/299/2012 (722/2014), la pedeapsa de 3 ani închisoare, aplicată în această cauză, astfel că, în final, inculpatul va executa pedeapsa rezultantă de 4 ani şi 6 luni închisoare. În temeiul art.45, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b, n (de a comunica şi de a se apropia, la o distanţă de 100 metri, de persoana vătămată Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ) şi o (de a se apropia de locuinţa sau de alte locuri în care persoana vătămată desfăşoară activităţi sociale, pe distanţa de 100 metri), Cod penal, pe perioada de 5 ani, care se execută conform art.68, alin.1, litera c, Cod penal. În temeiul art.45, alin.5, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi. În temeiul art.72, alin.1, Cod penal, deduce reţinerea de la data de 6.IX.2016 la data de 7.IX.2016, precum şi arestul preventiv şi arestul la domiciliu pe perioada 15.IX.2016-6.I.2017, inclusiv. II. În temeiul art.48, alin.1, Cod penal, raportat la art.205, alin.1, Cod penal, condamnă pe inculpatul Iorgulescu Gino-Mario la pedeapsa de 3 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de complicitate la lipsire de libertate în mod ilegal, în varianta simplă, împotriva persoanei vătămate Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ. În temeiul art.67, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b, n (de a comunica şi de a se apropia, la o distanţă de 100 metri, de persoana vătămată Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ) şi o (de a se apropia de locuinţa sau de alte locuri în care persoana vătămată desfăşoară activităţi sociale, pe distanţa de 100 metri), Cod penal, pe perioada de 5 ani. În temeiul art.65, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi. În temeiul art.396, alin.6, Cod de procedură penală, raportat la art.16, alin.1, litera g, Cod de procedură penală, cu aplicarea art.193, alin.3, Cod penal şi art.158, alin.1 şi alin.2, Cod penal, dispune încetarea procesului penal faţă de inculpatul Iorgulescu Gino-Mario, pentru infracţiunea de complicitate la lovire sau alte violenţe, în varianta agravată, prev. de art.48, alin.1, Cod penal, raportat la art.193, alin.1 şi alin.2, Cod penal, împotriva persoanei vătămate Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ, ca efect al retragerii plângerii prealabile. În temeiul art.72, alin.1, Cod penal, deduce reţinerea de la data de 6.IX.2016 la data de 7.IX.2016, precum şi arestul preventiv pe perioada 15.IX.2016-12.X.2016, inclusiv. III. În temeiul art.272, alin.1, Cod penal, condamnă pe inculpatul Pascu Vasile la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru comiterea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor. În temeiul art.72, alin.1, Cod penal, deduce reţinerea de la data de 6.IX.2016 la data de 7.IX.2016, precum şi arestul preventiv pe perioada 15.IX.2016-12.X.2016, inclusiv. IV. Constată că, prin Încheierea de şedinţă din data de 1.VII.2020 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, din Dosarul nr.33036/301/2016 (2077/2019), s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptei penale reţinută în sarcina inculpatului Pascu Marcel din infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă simplă, prev. de art.272, alin.1, Cod penal, în infracţiunea de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată, prev. de art.272, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (două acte materiale). În temeiul art.272, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal, condamnă pe inculpatul Pascu Marcel la pedeapsa de 2 ani şi 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de influenţarea declaraţiilor, în formă continuată (două acte materiale). În temeiul art.72, alin.1, Cod penal, deduce reţinerea de la data de 6.IX.2016 la data de 7.IX.2016, precum şi arestul preventiv pe perioada 15.IX.2016-12.X.2016, inclusiv. V. Descontopeşte pedepsele rezultante principală de 2 ani şi 4 luni închisoare, complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi g (profesia de jurist în cadrul unităţilor şi autorităţilor publice sau în societăţile comerciale cu capital majoritar de stat), Cod penal, pe perioada de 5 ani, şi accesorie a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi g, Cod penal, aplicate faţă de inculpatul Coruţ Laurenţiu-Ştefan, repunând, în individualitatea lor, pedepsele închisorii, complementare şi accesorii. Constată că, prin Încheierea de şedinţă din data de 10.III.2021 a Curţii de Apel Bucureşti – Secţia I penală, din Dosarul nr.33036/301/2016 (2077/2019), s-a dispus schimbarea încadrării juridice a faptelor penale din infracţiunile de favorizarea făptuitorului, prev. de art.269, alin.1, Cod penal, de fals intelectual, prev. de art.321, alin.1, Cod penal, şi de uz de fals, prev. de art.323, Cod penal, toate cu aplicarea art.38, alin.1, Cod penal, în infracţiunile de fals intelectual, prev. de art.321, alin.1, Cod penal (15.VI.2016), de favorizarea făptuitorului, în formă continuată, prev. de art.269, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal (2 acte materiale: 15.VI.2016 şi 19.VII.2016), şi de uz de fals, prev. de art.323, teza I, Cod penal (21.VI.2016), toate cu aplicarea art.38, alin.1 şi alin.2, Cod penal. În temeiul art.321, alin.1, Cod penal, condamnă pe inculpatul Coruţ Laurenţiu-Ştefan la pedeapsa de 1 an închisoare, pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual (15.VI.2016). În temeiul art.67, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi g (profesia de mediator), Cod penal, pe perioada de 3 ani. În temeiul art.65, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi. În temeiul art.269, alin.1, Cod penal, cu aplicarea art.35, alin.1, Cod penal, condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 2 ani închisoare, pentru comiterea infracţiunii de favorizarea făptuitorului, în formă continuată (două acte materiale: 15.VI.2016 şi 19.VII.2016). În temeiul art.67, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi g (profesia de mediator), Cod penal, pe perioada de 5 ani. În temeiul art.65, alin.1, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi. În temeiul art.323, teza I, Cod penal, condamnă pe acelaşi inculpat la pedeapsa de 6 luni închisoare, pentru comiterea infracţiunii de uz de fals (21.VI.2016). În temeiul art.38, alin.1 şi alin.2, Cod penal, raportat la art.39, alin.1, litera b, Cod penal, contopeşte pedepsele de 1 an închisoare, 2 ani închisoare şi 6 luni închisoare, aplicate în această cauză, cu pedeapsa de 2 ani închisoare, aplicată prin Sentinţa penală nr.565/16.III.2017 a Tribunalului Bucureşti – Secţia I penală, din Dosarul nr.1020/3/2017, modificată şi rămasă definitivă prin Decizia penală nr.776/A/19.V.2017 a Curtea de Apel Bucureşti – Secţia a II-a penală, din Dosarul nr.1020/3/2017 (1017/2017), astfel că aplică pedeapsa închisorii cea mai grea, şi anume pedeapsa de 2 ani închisoare, la care adaugă sporul obligatoriu de 1 an şi două luni închisoare, urmând ca, în final, inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 3 ani şi 2 luni închisoare. În temeiul art.45, alin.3, litera a şi alin.2, Cod penal, aplică pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi g (profesia de jurist în cadrul unităţilor şi autorităţilor publice sau în societăţile comerciale cu capital majoritar de stat, precum şi profesia de mediator), Cod penal, pe perioada de 5 ani, care se execută conform art.68, alin.1, litera c, Cod penal. În temeiul art.45, alin.4, Cod penal, scade din pedeapsa complementară a interzicerii exerciţiului drepturilor prevăzute de art.66, alin.1, literele a, b şi g (doar profesia de jurist în cadrul unităţilor şi autorităţilor publice sau în societăţile comerciale cu capital majoritar de stat), pe durata de 5 ani, perioada executată, începând cu data de 19.V.2017 la zi. În temeiul art.45, alin.5, Cod penal, aplică pedeapsa accesorie a interzicerii exerciţiului aceloraşi drepturi. În temeiul art.72, alin.1, Cod penal, deduce reţinerea şi arestul la domiciliu pe durata 21.XII.2016-19.V.2017, inclusiv, în Dosarul nr.1020/3/2017 al Tribunalului Bucureşti – Secţia I-a penală, precum şi reţinerea de la data de 6.IX.2016 la data de 7.IX.2016, din această cauză. Ia act că partea civilă Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ a renunţat la pretenţiile civile faţă de inculpatul Iorgulescu Gino-Mario. În temeiul art.397, alin.1, Cod de procedură penală, respinge, ca neîntemeiată, acţiunea civilă formulată de partea civilă Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ faţă de inculpatul Pascu Francisco-Fernando, iar, ca inadmisibile, pretenţiile civile ale aceleiaşi părţi civile faţă de inculpaţii Pascu Vasile şi Pascu Marcel. Dispune desfiinţarea acordului de mediere din data de 15.VI.2016, încheiat între Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ şi Pascu Alexandru-Claudiu, Pascu Francisco-Gabriel, Miteaţă Francisco-Gabriel şi Miteaţă Geani-Alberto, la Biroul de Mediator Coruţ Laurenţiu-Ştefan (filele 44-46, volumul II, dosar de urmărire penală). În temeiul art.112, alin.1, litera b, Cod penal, ia măsura de siguranţă a confiscării speciale de la inculpatul Pascu Francisco-Fernando a briceagului, de culoare roşu, a cozii de mătură şi a ciocanului de bucătărie, ridicate în baza procesului-verbal de cercetare la faţa locului din data de 6.VI.2016, întocmit de Secţia 10 Poliţie – Biroul Investigaţii Criminale (filele 47-50, volumul II, dosar de urmărire penală) şi depuse la Camera de corpuri delicte a Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti – Serviciul Cazier Judiciar şi Evidenţă Operativă, în baza dovezii seria H, nr.0157216 din data de 26.IX.2016 (fila 87, volumul IV, dosar de urmărire penală). În temeiul art.162, alin.1, Cod de procedură penală, constată că bunurile ridicate şi nerestituite prin Ordonanţa din data de 14.XI.2016 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului III, Bucureşti, în Dosarul nr.7002/P/2016 (filele 70-73, volumul IV, dosar de urmărire penală), constituie mijloace materiale de probă şi nu se restituie. În temeiul art.274, alin.1 şi alin.2, Cod de procedură penală, obligă pe fiecare dintre inculpaţii Pascu Francisco-Fernando, Iorgulescu Gino-Mario, Pascu Vasile, Pascu Marcel şi Coruţ Laurenţiu-Ştefan la plata sumei de câte 15.000 lei, cheltuieli judiciare către stat. În temeiul art.275, alin.1, punctul 2, litera b, Cod de procedură penală, obligă pe persoana vătămată Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ la plata sumei de 10.000 lei, cheltuieli judiciare către stat. Menţine dispoziţiile din sentinţa penală privind revocarea beneficiului suspendării sub supraveghere faţă de inculpatul Pascu Francisco-Fernando şi cu privire la anularea suspendării sub supraveghere faţă de inculpatul Coruţ Laurenţiu-Ştefan. În temeiul art.421, punctul 1, litera b, Cod de procedură penală, respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-intimat-inculpat Coruţ Laurenţiu-Ştefan împotriva aceleiaşi sentinţe penale. În temeiul art.415, alin.1, Cod de procedură penală, ia act de retragerea apelului declarat de apelantul-intimat-parte civilă Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ împotriva aceleiaşi sentinţe penale. În temeiul art.275, alin.3, Cod de procedură penală, cheltuielile de procedură pentru judecarea apelurilor formulate de Ministerul Public şi de apelanţii-intimaţi-inculpaţi Pascu Francisco-Fernando şi Iorgulescu Gino-Mario rămân în sarcina statului, iar, în temeiul art.275, alin.6, Cod de procedură penală, onorariul parţial al apărătorului din oficiu Constantin Georgeta pentru apelantul-intimat-inculpat Pascu Francisco-Fernando, în sumă de 400 lei, precum şi onorariile parţiale ale apărătorilor din oficiu Ghiţă Gina şi Chirilă Lorena-Teodora pentru apelantul-intimat-inculpat Iorgulescu Gino-Mario, în sumă de câte 315 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. În temeiul art.275, alin.2 şi alin.4, Cod de procedură penală, obligă pe apelantul-intimat-inculpat Coruţ Laurenţiu-Ştefan la plata sumei de 1.500 lei, iar pe apelantul-intimat-parte civilă Vlăsceanu Dragoş-Ionuţ la plata sumei de 1.000 lei, cheltuieli judiciare către stat, iar, în temeiul art.275, alin.6, Cod de procedură penală, onorariul apărătorului din oficiu Gâdea Cristian-Alin pentru apelantul-intimat-inculpat Coruţ Laurenţiu-Ştefan, în sumă de 1.253 lei, se suportă din fondul Ministerului Justiţiei. Definitivă. Pronunţată în şedinţa publică din data de 9.IV.2021. Document: Hotarâre 504/2021 09.04.2021

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Wizz Air deschide trei noi rute aeriene pe Aeroportul din Iaşi, din decembrie, către Basel, Memmingen şi Copenhaga

Publicat

in

De

Compania aeriană Wizz Air va deschide, în luna decembrie, trei rute noi pe Aeroportul din Iaşi, către Basel, Memmingen şi Copenhaga, urmând totodată să aloce o a patra aeronavă bazei sale de la Iaşi, potrivit news.ro

Evelin Jeckel, Acting Network Officer în cadrul companiei Wizz Air, a anunţat, joi, extinderea bazei aeriene de la Iaşi, prin alocarea unei a patra aeronave. Totodată, începând cu 12 decembrie, vor fi introduse trei noi zboruri pe aeroportul ieşean, către Basel, Memmingen şi Copenhaga şi se va mări frecvenţa zborurilor pe alte nouă rute existente.

În total, compania Wizz Air are zboruri pe 28 de rute de la Iaşi, în 13 ţări.

„În Iaşi am atins zilele trecute trei milioane de pasageri. Activăm la Iaşi din 2014, iar activitatea companiei va creşte semnificativ în perioada următoare”, a afirmat într-o conferinţă de presă, reprezentantul Wizz Air, Evelin Jeckel.

Directorul general al Aeroportului ieşean, Romeo Vatră, a declarat că anul trecut 66 la sută din trafic a fost asigurat de compania Wizz Air, el precizând că pentru 2022 procentul va fi mai ridicat, după ce operatorul aerian a mutat zborurile derulate la Chişinău pe aeroportul din Iaşi.

„Mă bucur că au alocat şi a patra aeronavă şi mă aştept la un trafic record la finele acestui an. Infrastructura aeroportului trebuie modificată, lucrăm la asta, iar în decembrie 2023 vom avea un terminal de pasageri de zece ori mai mare decât actualul”, a afirmat Romeo Vatră.

La rândul său, preşedintele Consiliului Judeţean Iaşi, Costel Alexe, a precizat că Iaşiul va avea al doilea aeroport ca mărime din ţară, după Otopeni. Totodată, Alexe a anunţat că, la începutul lunii septembrie, şefii aeroportului ieşean se vor deplasa la Istanbul pentru discuţii cu reprezentanţii companiei Turkish Airlines.

Cu o zi în urmă, Wizz Air a anunţat deschiderea, începând din decembrie, a cinci noi curse externe de la Aeroportul din Suceava către Paris-Beauvais, Bruxelles-Charleroi, Veneţia-Treviso, Larnaca şi Eindhoven.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Anchetă Salvaţi Copiii: 44% dintre copiii ai căror părinţi muncesc în străinătate nu au mama alături. Aproape 80% dintre părinţii plecaţi nu intenţionează să-şi

Publicat

in

De

O anchetă realizată de organizaţia Salvaţi Copiii arată că aproape jumătate dintre copiii români ai căror părinţi sunt plecaţi să muncească în altă ţară nu au mama alături. În ceea ce priveşte intenţia părinţilor care muncesc în afara ţării de a-şi lua copiii cu ei, doar 7% dintre aceştia iau în calcul reîntregirea familiei în afara ţării, în timp ce 79% dintre părinţi nu au astfel de perspectivă, arată studiul realizat pe 855 de copii. Pe primele cinci locuri în ceea ce priveşte numărul copiilor cu părinţi plecaţi din ţară se află judeţe din zona Moldovei, potrivit news.ro.

„Datele unei  anchete realizate de Salvaţi Copiii România în decembrie 2021, pe un eşantion format din persoanele în grija cărora au rămas 855 de copii cu părinţii plecaţi la muncă în străinătate, beneficiari ai programelor Organizaţiei Salvaţi Copiii,  arată că intenţia de a lua copilul în străinătate, alături de părintele/părinţii plecaţi, apare doar în cazul a 7% dintre copiii din eşantion.  Pentru marea majoritate a cazurilor (79%) nu există o astfel de perspectivă, diferenţa fiind reprezentată de situaţiile în care părinţii nu au luat încă o decizie în acest sens. Deşi procentul copiilor în cazul cărora există o perspectivă a mutării în străinătate alături de părinţi este redus (doar 7%), observăm că foarte mulţi dintre părinţii plecaţi nu intenţionează nici să se întoarcă definitiv în România (41%), în timp ce 38% au o astfel de intenţie, iar în celelalte cazuri nu s-a luat încă o decizie în acest sens”, transmite, joi, organizaţia Salvaţi Copiii.

Conform sursei citate,  printre factorii care ar putea contribui la luarea unei decizii de întoarcere definitivă în ţară, cel mai frecvent invocat în cadrul anchetei este cel legat de piaţa muncii, adică de locurile de muncă şi de condiţiile de salarizare, acesta fiind valabil în cazul a 39% dintre părinţii plecaţi. De asemenea, 24% dintre părinţii care muncesc în afara ţării ar reveni definitiv dacă ar constata îmbunătăţirea sistemului de sănătate, în timp ce unu din cinci părinţi s-ar întoarce în ţară dacă ar vedea ameliorarea climatului social general/vieţii politice.

Statisticile prezentate de Salvaţi Copiii relevă de asemenea că 44% dintre copiii ai căror părinţi lucrează în străinătate au rămas în ţară fără mama alături, existând cazuri în care aceasta este plecată împreună cu tatăl, dar şi altele în care mama este singurul părinte plecat din familie.

La nivel naţional, 21.024 de copii au ambii părinţi plecaţi peste hotare sau provin din familii în care părintele unic susţinător este plecat, potrivit statisticilor oficiale.

„În acest context, Organizaţia Salvaţi Copiii România atrage atenţia asupra consecinţelor socio-emoţionale pe care copiii rămaşi în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, le resimt şi întăreşte programele de informare şi suport din cinci judeţe, pe perioada lunii august, când majoritatea părinţilor plecaţi revin în ţară pentru vacanţă”, transmite organizaţia.

Astfel, Salvaţi Copiii campanie anunţă că derulează, luna aceasta, o „amplă campanie de conştientizare a importanţei timpului de calitate părinte-copil” principalul mesaj fiind acela că „Împreună totul este mai mai bine!”.

Salvaţi Copiii precizează că 76.170 de copii români sunt în grija rudelor sau a unui părinte, în ţară, în urma migraţiei economice a părinţilor, arată statisticile oficiale, care includ doar copiii aflaţi în evidenţa serviciilor publice de asistenţă socială.

Cei mai mulţi copii rămaşi singuri acasă sunt în judeţele Suceava (6.518 copii), Botoşani (5.025 copii), Iaşi (4.855 copii), Neamţ (4.019 copii), Bacău (3.809 copii), Prahova (3.196 copii), Galaţi (3.067 copii), Vaslui (2.919 copii), Constanţa (2.765copii) şi Maramureş (2.064 copii).

Începând cu anul 2010, Organizaţia Salvaţi Copiii a creat servicii adresate atât copiilor, cât şi părinţilor lor şi persoanelor în grija cărora au rămas copiii, peste 12.500 de copii şi 8.200 de adulţi, persoane în grija cărora au rămas sau părinţi, beneficiind până acum de servicii de intervenţie directă. Peste 127.000 de persoane, părinţi, copii şi specialişti, au fost informate cu privire la impactul negativ pe care plecarea părinţilor îl are asupra copiilor rămaşi acasă şi la obligaţiile ce le revin părinţilor la părăsirea ţării.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend