Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Albania va solicita UE să îi accepte candidatura independent de cea a Macedoniei de Nord

Publicat

in

Premierul albanez Edi Rama a declarat joi că ţara sa va solicita Uniunii Europene să îi accepte candidatura independent de cea a Macedoniei de Nord, care continuă să se confrunte cu vetoul Bulgariei, transmite Reuters.

Macedonia de Nord şi Albania urmau să înceapă negocierile de aderare la UE la sfârşitul lui 2020, dar Bulgaria a blocat începerea oficială a demersului din cauza disputei istorice şi lingvistice cu macedonenii, iar UE a tratat grupat cererile de aderare ale celor două ţări.

Rama a afirmat că nu este optimist cu privire la perspectiva ca guvernul de la Sofia să îşi schimbe poziţia în viitorul apropiat. El a susţinut că „Albania nu mai poate aştepta până când doi vecini îşi rezolvă neînţelegerea” şi a adăugat că Tirana are relaţii bune cu ambele părţi.

„Direcţia noastră politică în această chestiune se va schimba complet”, a anunţat prim-ministrul cu ocazia prezentării unui sondaj de opinie la nivel naţional, potrivit Agerpres.ro.

Cercetarea sociologică respectivă a arătat că 67% din albanezi doresc separarea traseului lor spre primirea în UE de cel al macedonenilor.

Macedonia de Nord s-a confruntat timp de decenii şi cu opoziţia din partea Greciei. În 2018, conducerea de la Skopje a acceptat în cele din urmă schimbarea numelui ţării, prin adăugarea precizării „de Nord” la numele de Macedonia, care desemnează şi o provincie istorică din nordul Greciei. Compromisul a permis aderarea la NATO în 2020 şi continuarea dialogului cu UE.

Cancelarul german Olaf Scholz a susţinut săptămâna trecută că negocierile de aderare la UE trebuie să înceapă cât mai curând atât cu Albania, cât şi cu Macedonia de Nord, deoarece orice întârziere expune Balcanii Occidentali la influenţe din exterior.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Scandalul secțiilor de politie chineze clandestine din străinătate continuă. Doar în Italia ar fi 48 și restul în Croația, Serbia și România/ MAI neagă un acord

Publicat

in

De

Pe plan mondial Italia e gazda celui mai mare număr de „secții de poliție” chinezești informale, conform raportului publicat de o organizație spaniolă pentru drepturile omului.

Safeguard Defenders a declarat luni că a identificat încă 48 de secții, din care 11 în Italia, iar altele în Croația, Serbia și România, dar și în alte țări.

Conform raportului, cooperarea guvernului italian cu guvernul central chinez a dus în mod direct la înființarea acestor secții în 2016, relatează Politico preluat de Rador.

„Un acord bilateral încheiat în 2015 de Ministerul Securității Publice, privind patrule comune de poliție cu guvernul italian, pare să fi contribuit direct la înființarea ulterioară a unor secții «pilot» europene la Milano în 2016 (de către poliția din Wenzhou) și în 2018 (de către poliția din Qingtian)”, afirmă raportul.

În Italia trăiesc 330.000 de cetățeni chinezi, conform cifrelor din 2021 ale Istat, biroul național de statistică. Secțiile din Italia se află la Roma, Milano, Bolzano, Veneția, Florența, Prato – orășel de lângă Florența în care locuiesc cei mai mulți imigranți chinezi per capita din Italia – și în Sicilia.

Noile descoperiri survin după ce Safeguard Defenders a mai publicat un raport, în septembrie, privind stațiile de poliție ale Chinei din străinătate. Acel raport a deconspirat 54 de secții din întreaga lume, dar în principal din Europa. Noile date aduc numărul total al acestor secții la peste 100.

Secțiile oferă teoretic servicii administrative, dar sunt implicate și în „activități polițienești sub acoperire și ilegale”, conform primului raport.

Așa-zisele secții de poliție din străinătate le oferă servicii diplomatice cetățenilor chinezi, cum ar fi schimbarea permisului de șofer – dar ele încearcă totodată să-i reducă la tăcere pe dizidenții chinezi din Europa.

Pe lângă operațiuni deja deconspirate din Spania și Serbia, cel puțin o operațiune de „convingere de a se repatria” a fost efectuată de secția Wenzhou din Paris. Safeguard Defenders a declarat în noul raport că acest lucru „contrazice declarațiile autorităților RPC cum că stațiile nu oferă decât «servicii administrative»”.

Mai multe țări, între care Germania, Olanda și Canada, au demarat anchete privind chestiunea, dar altele, precum Italia, au fost reticente să investigheze până acum.

„Până acum, în ciuda faptului că are pe teritoriul său cele mai multe avanposturi de legătură, guvernul italian e printre foarte puținele țări europene care nu au anunțat încă public o anchetă privind Secțiile de Poliție Chinezești din Străinătate și nici nu le-a declarat ilegale”, se afirmă în raport.

Politico a contactat guvernul italian pentru o reacție.

_

Ministerul Afacerilor Interne (MAI) a precizat luni că nu există un acord semnat cu autorităţile din Republica Populară Chineză care să permită înfiinţarea unor „secţii de poliţie ilegale”, după ce în spaţiul public au apărut informaţii pe această temă, relatează Agerpres.

Potrivit Biroului de presă al MAI, toate documentele bilaterale de cooperare existente în domeniul de competenţă al MAI, indiferent de statul cu care au fost semnate, respectă legislaţia internă a României şi pe cea internaţională.

„Vă asigurăm că Ministerul Afacerilor Interne, prin structurile specializate, desfăşoară constant, conform competenţelor, activităţi pentru a se asigura că, pe teritoriul României, nu sunt desfăşurate activităţi care să aducă atingere siguranţei naţionale, ordinii publice şi drepturilor cetăţenilor”, arată sursa citată.

Beijingul a înființat peste 100 de așa-zise secții de poliție în străinătate, pe tot mapamondul, pentru a monitoriza, hărțui și, uneori, a repatria cetățenii chinezi aflați în exil, folosindu-se de acorduri bilaterale de securitate cu țări din Europa și Africa pentru a obține o largă prezență internațională, susține un nou raport pus la dispoziție exclusiv pentru CNN preluat de Rador.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Uniunea Europeană sfidează sau imploră Rusia? De ce cartelul cumpărătorilor nu funcționează niciodată (analiza)

Publicat

in

De

Cartelul cumpărătorilor aproape nu funcționează niciodată. Poate că specialiștii în economie ne pot da numeroase exemple, dar majoritatea acestora sunt excepții. Răspunsul pe care comercianții noștri îl dau atunci când îi sfidăm și spunem „Dacă nu-mi dai la prețul ăsta, nu cumpăr” este valabil și pentru piața internațională de petrol. „Atunci nu cumpăra! Oricum se va găsi alt cumpărător!”, susține Milliyet preluat de Rador.

Vânzătorul este în poziția de monopol întreg sau monopol pe jumătate.

Exemplu: Ţările Uniunii Europene și țările G7 au anunțat Rusia că vor plăti 60 dolari/baril și că acesta este ultimul preț.

Răspunsul purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a fost următorul:

„Analizăm situația. S-au făcut unele pregătiri pentru un anunț privind plafonarea prețului. Dar noi nu vom accepta această plafonare. După ce se finalizează analizele, vom anunța ce acțiuni se vor întreprinde.”

Ceea ce rămâne după ce curățăm textul de subtilitățile diplomatice este identic cu stilul din Marele Bazar (din Istanbul-n.trad.) „Dacă nu vrei, nu cumpăra!” Şi totuși se întrevede o negociere: „Nu. Se poate la prețul ăsta?”.

În lume, prețul celui mai ieftin petrol este de 74 dolari/baril, iar al celui mai scump este 85 dolari/baril. În această situație, Uniunea Europeană propune Rusiei o reduce cu 25 dolari/barilul de petrol. Este Rusia obligată să accepte acest lucru? Din G7 mai fac parte și Canada, și Marea Britanie, care nu sunt nici membre UE. Aceste două țări au interzis de mult importurile de petrol din Rusia. Deci, aici vorbim numai de țările membre ale Uniunii Europene. Trei dintre cele 28 de țări membre, Polonia, Estonia și Lituania, susțin nu numai plafonarea prețului petrolului din Rusia, ci interzicerea totală a importurilor de petrol rusesc. Sunt cunoscute țările care vor suferi cel mai mult în cazul în care nu se va importa petrol din Rusia: Germania, Franța, Italia și Spania. Oricât ar fi ele țări membre ale Uniunii Europene, unele țări din fostul „Bloc de Est” speră că vor importa atât gaze naturale, cât și petrol din Rusia.

Săptămâna trecută, președintele Franței, Emmanuel Macron, care și-a început vizita în SUA ca un șoim și a încheiat-o ca un mielușel, i-a solicitat președintelui Biden schimbări în pachetul de luptă împotriva inflației, pe care a caracterizat-o ca fiind „super agresivă”, dar în locul unui răspuns pozitiv a primit o lecție de economie! Fusese avansată ideea că în interiorul G7 Macron se opusese cererii de plafonare a prețului petrolului, dar în cadrul acestei vizite el a cerut altceva, ceva ce ar fi rezolvat și problema prețului petrolului, adică încheierea războiului din Ucraina ca rezultat al întâlnirii lui Biden cu Putin.

Răspunsul lui Biden la această solicitare a fost foarte dur: Putin să încheie războiul și ne vom întâlni!

Europa este într-o situație ingrată. Chiar dacă exista posibilitatea ca Rusia să fie pregătită să negocieze oferta de preț de 60 dolari/baril, acum se pare că nu mai există nicio șansă de negociere într-un mod deschis, care să se desfășoare în fața opiniei publice mondiale. În imaginile care vin din capitalele europene vedem elevi care stau în sălile de clasă cu paltoanele pe ei, parlamentari care zâmbesc cu fularele înfășurate în jurul gâtului. Însă petrolul nu se folosește numai pentru încălzirea școlilor, a caselor. Dacă Europa nu se va putea aproviziona cu petrol rusesc cum se va învârti roata economiei?

Trecând peste faptul că Statele Unite vor trimite noi rachete și alte milioane /de dolari/, pentru a da o șansă instaurării păcii în Ucraina, diplomația europeană trebuie să se pună pe treabă. (Articol de Hakkı Öcal)

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend