Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Agenția Fitch Ratings, lovitură grea pentru Rusia: produce efecte și în România

Publicat

in

Agenţia de rating Fitch Ratings a retras ratingul de credit al Băncii Internaţionale de Investiţii (IIB), cea la care Rusia are control majoritar şi care în prezent are o emisiune de obligaţiuni de 500 mil. lei la Bursa de Valori Bucureşti.

„Banca Internaţională de Investiţii informează prin prezenta deţinătorii de obligaţiuni asupra faptului că, la data de 20 mai 2022, agenţia de rating Fitch Ratings a anunţat retragerea ratingului atribuit Băncii Internaţionale de Investiţii“, transmite instituţia într-un raport publicat la BVB, informează Mediafax.

La finele lunii martie Fitch Ratings a modificat ratingul de credit pentru datoria pe termen lung a băncii de la nivelul „BBB“ la nivelul „BB-“, cu perspectivă negativă şi, totodată, ratingul aferent datoriei pe termen scurt a fost modificat de la F2 la B.

Recent, şi agenţia de evaluare financiară S&P a modificat perspec­tiva de rating pentru Banca Internaţională de Investiţii de la stabil la negativ, dar a păstrat ratingul în zona A, adică cel recomandat investiţiilor.

În lumina recentelor evenimente din Ucraina, Ministerul Finanţelor a realizat un proiect de lege prin care a mandatat guvernul să facă demer­surile necesare pentru ieşirea din acţionariatului IIB. Prin denunţarea acordului interguvernamental de înfiinţare a băncii semnat la Moscova în 1970, se urmăreşte coordonarea cu Cehia, Slovacia şi Bulgaria pentru ieşirea simultană din acţionariat.

Din rândul celor şapte fonduri de pensii private Pilon II din România, patru – NN Pensii, Vital, BCR Pensii şi BRD Pensii – aveau în septembrie 2021 plasamente în obligaţiuni la Banca Internaţională de Investiţii, de aproximativ 784 mil. lei.

Banca Internaţională de Investiţii a raportat pentru 2021 profit net de 7,9 mil. euro, în creştere cu 8% faţă de acelaşi indicator din 2020, evoluţie înfluenţată în principal de creşterea venitului din activităţile de bază.

În prezent, acţionarii băncii sunt Bulgaria, Cuba, Cehia, Ungaria, Mongolia, România, Rusia, Slovacia şi Vietnam. Cel mai mare acţionar este Rusia, cu 47% din acţiuni, iar România, care ar urma să se retragă din acţionariat, are 6,14%.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

NYT: O rețea occidentală de trupe de comando coordonează fluxul de arme în Ucraina, potrivit unor oficiali / Agenți ai CIA oprează în secret

Publicat

in

De

Potrivit unui raport obținut de New York Times, comandouri din 20 de țări și servicii secrete precum CIA ajută Ucraina cu transporturi de arme. De asemenea, acestea antrenează trupele Kievului, citează Der Tagesspiegel.

Soldați ucraineni cu un tun M777 donat de americaniFoto: Armata ucraineana

În lupta împotriva invadatorilor ruși, armata ucraineană este din ce în ce mai dependentă de ajutorul SUA și al aliaților occidentali. Este vorba despre aprovizionarea cu arme, informații și pregătire pentru soldații de la Kiev.

Toate acestea sunt controlate de o rețea secretă de comandă internațională, care ar implica forțele speciale și agențiile de informații americane, susține NYT.

Potrivit raportului, o mare parte din această activitate ar avea loc în afara Ucrainei, de exemplu în bazele din Germania, Franța și Regatul Unit. Cu toate acestea, rețeaua este activă și în Ucraina.

Președintele american Joe Biden, la fel ca și ceilalți șefi de stat și de guvern occidentali, a subliniat întotdeauna, încă de la începutul războiului de agresiune al Rusiei, că nu vor fi trupe americane sau NATO staționate în Ucraina.

Există, bineînțeles, asistență oficială occidentală: soldații germani instruiesc soldații ucraineni în domeniul armelor care urmează să fie livrate în zona de război.

Marea Britanie desfășoară, de asemenea, astfel de antrenamente, unele chiar în Polonia. 60 de soldați ucraineni au fost instruiți recent la baza americană de la Ramstein cu lansatoare de rachete multiple moderne din SUA.

Canada a participat și ea la acest efort instruind ucrainenii în folosirea obuzierelor donate.

Dar, potrivit NYT, există și agenți ai Agenției americane de informații externe (CIA) care continuă să opereze în secret în Ucraina, în special în capitala Kiev.

Aceștia ar fi controlat și coordonat o mare parte din cantitățile uriașe de informații pe care SUA le schimbau cu forțele ucrainene.

Unități de comando din alte țări NATO, printre care Marea Britanie, Franța, Canada și Lituania, se pare că operează, de asemenea, în Ucraina.

SUA și-au retras cei 150 de instructori militari înainte de începerea războiului, în februarie. Dar, de atunci, comandourile acestor aliați fie au rămas în țară, fie au zburat încoace și încolo pentru a antrena trupele ucrainene, pentru a le consilia și pentru a livra arme și alte provizii pe teren, scrie New York Times, citând trei oficiali ai administrației americane.

„Puține detalii au apărut despre activitățile agenților CIA sau ale comandourilor, dar prezența lor în țară – pe lângă personalul diplomatic care s-a întors după ce Rusia a renunțat la asediul asupra Kievului – indică amploarea efortului clandestin de ajutorare a Ucrainei în curs de desfășurare și riscurile pe care și le asumă Washingtonul și aliații săi”, scrie ziarul american.

De altfel, la scurt timp după invazia ordonată de președintele rus Vladimir Putin, Grupul forțelor speciale ale armatei americane care a antrenat comandourile ucrainene la o bază din vestul țării înainte de război a înființat în mod discret o celulă de planificare în Germania pentru a coordona sprijinul militar pentru comandourile ucrainene și alte unități. Se spune că această celulă ar implica până acum 20 de națiuni.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Fostul judecător CCR Daniel Morar lansează ‘bomba’: ‘Centrul de Interceptări al SRI nu există din punct de vedere legal’

Publicat

in

De

Fostul judecător CCR, Daniel Morar, susține că centrul Centrul de Interceptări al SRI nu există din punct de vedere legal.

„Problema Centrului este că el nu există din punct de vedere legal. Şi o să mă explic. Prima referinţă la Centrul Naţional de Interceptări a apărut în 2016 prin Ordonanţa Prună. CNIC-ul, ca structură ca atare în cadrul SRI, funcţionează ca atare de 20 de ani, din 2002. Însă el funcţionează în baza unei hotărâri CSAT, adică hotărâri clasificate, secrete”, a declarat fostul judecător CCR, Daniel Morar, în emisiunea OFF/OnTheRecord, pe Aleph News, moderată de jurnalista Sorina Matei.

Apoi Daniel Morar a detaliat: „Care nu e lege. Este act administrativ…

Da. Funcţionează pe baza ordinelor şi regulamentelor date de directorul SRI. Dar până şi în cele 2 hotărâri – care sunt secrete – se precizează expres că acest Centru este Centrul Naţional de Interceptare a Comunicaţiilor în domeniul securităţii naţionale. Deci nu se prevede nicidecum că el îşi desfăşoară o activitate şi în domeniul judiciarului. Pentru că punerea în executare a unor mandate în dosarele penale ţine de domeniul judiciarului şi nu de securitatea naţională.Când în 2022, când s-a aprobat legea care a aprobat Ordonanţa, Curtea a analizat acest aspect, a constatat că nu ştim de acest Centru decât faptul că el există şi că el face interceptările.

Toate…Da, adică mai mult decât le spuneau chiar actele secrete. Şi face asta de 20 de ani...”, a declarat Morar.

Daniel Morar susţine că judecătorii nu pot controla unităţi militare care funcţionează pe hotărâri secrete şi n-au delimitate atribuţiile şi competenţele. În plus, în unele state europene, astfel de centre de interceptări sunt autorităţi independente, relatează Mediafax.

„Da (n.r. are probleme de legalitate), pentru că o instituţie nu poate exista în ansamblul dreptului pozitiv prin simpla afirmare a existenţei ei. O instituţie nu poate exista prin faptul că spunem: CNIC-ul face interceptări. Noi trebuie să ştim cine este CNIC, când s-a născut, ce atribuţii are, ce structură organizatorică, ce competenţe, cum îi poţi contesta actele. Asta a cerut Curtea. Şi aceasta a fost motivul pentru care Curtea a spus că Centrul Naţional de Interceptări trebuie reglementat.

Dincolo de asta, oricum controlul Înaltei Curţi asupra CNIC-ului a fost declarat la rându-i neconstituţional. Dar chiar presupunând că ar exista un control asupra Centrului Naţional de Interceptări a Comunicaţiilor – făcut de un magistrat, aceşti oameni, magistraţii, nu pot să efectueze un control dacă nu ştiu structura, atribuţiile, competenţele, date respectivei autorităţi, respectivei structuri de către lege, nu prin hotărâri secrete şi clasificate. Hotărârile secrete şi clasificate sunt accesibile unor persoane, persoanelor care au tangenţă în zona respectivă, dar în sfera judiciară nu se ştie care sunt atribuţiile, care sunt competenţele, cine lucrează acolo…

Î: Cum poate un judecător, chiar şi de la ÎCCJ, să controleze o unitate militară?

E vorba de o unitate militară, este o structură care funcţionează în cadrul Serviciului care este unitate militară. (…)

Există varianta ca aceste Centre de Interceptări să ţină de sfera judiciară, există varianta să fie autoritate independentă. Pus sub control parlamentar, pentru că gestionează informaţii importante. Dar nicidecum într-un stat democratic, nu trebuie să fie la un serviciu de informaţii. La noi, nu reuşim să facem paşi înainte pe linia scoaterii acestor autorităţi de sub controlul serviciilor de informaţii. Ceea ce – trebuie să recunoaştem – vine în totală contradicţie cu caracterul unui stat democratic şi deschis”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

În Trend