Conecteaza-te cu noi

ACTUAL

Adrian Ţurcanu, reprezentantul TNL Argeş pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare

Avatar

Publicat

in

adrian_turcanuAdrian Ţurcanu, membru al PNL Piteşti, se află printre cei 13 tineri liberali care reprezintă Tineretul Național Liberal şi Cluburile Studențești Liberale pe lista PNL pentru alegerile europarlamentare. Prezența, în număr mare, a tinerilor liberali pe această listă reprezintă recunoașterea, din partea structurilor de conducere ale PNL, a eficienței cu care cele două organizații se implică permanent în activitățile politice și în promovarea valorilor liberale.

Prezența unui membru TNL Argeş, pe listele PNL pentru alegerile europarlamentare ne onorează și ne motivează să continuăm activitatea într-un ritm cel puțin la fel de susținut ca și până acum. Eforturile şi activitatea depusă de întreaga filială a fost răsplătită prin obţinerea acestei nominalizări pe lista PNL”, a declarat Cosmin Iordache, preşedinte TNL Argeş.

Liderul tinerilor liberali care fac parte dintre candidații PNL pentru alegerile europarlamentare este Claudia Benchescu, președinte CSL și membră a Biroului de conducere LYMEC (Organizația tinerilor liberali europeni), care ocupă poziția a 8 a din listă, considerată eligibilă. Echipa este completată de: Adrian Țurcanu – Argeș, George Stângă – Galați, Raul Stoica – Hunedoara, Diana Nicolae – Neamț, Emil Pantelimon – Covasna, Cătălin Profir – Vrancea, Cristina Mihailovici – Constanța, Adrian Solcan – Bistrița, Raluca Vartic – Iași, Cristian Ghiță – Sector 3, Bogdan Pater – Bihor, Alexandru Ionescu – Sector 4.

Cred că orice europarlamentar român ar trebui să pună pe un loc fruntaş în agenda sa de lucru problemele tineretului din România în context european. Un aspect pe care îl consider fundamental şi pe care aş pune accentul în eventualitatea obţinerii unui mandat de parlamentar european ar fi acela al echivalării diplomelor de studii. Este în egală măsură anormal ca, pe de o parte, diplomele de studii superioare obţinute de tinerii români în universităţi de prestigiu din Europa sa nu fie recunoscute în ţara noastră decât în anumite condiţii, iar diplomele obţinute de absolvenţii de studii superioare din România să nu fie recunoscute pe întreg teritoriul Uniunii Europene. Cum universităţile din România au programe de studii echivalente cu cele europene şi aceeaşi durată a studiilor cred că se impune această echivalare. În plus, consider că orice concurs, de admitere la o universitate sau pentru obtinerea unui loc de muncă ar trebui să fie deschis tuturor cetăţenilor Uniunii Europene şi să pună pe primul plan nivelul cunoştinţelor evaluate şi nu naţionalitatea.” a declarat Adrian Ţurcanu.

Tinerii candidați liberali au fost selecționați printr-o procedură transparentă, în cadrul proiectului ”10 pentru Europa”, organizat de TNL și CSL. Pe parcursul a cinci luni, peste 50 de tineri din cadrul PNL au trecut prin etapele proiectului, în cadrul cărora au trebuit să adune voturi pentru susținerea candidaturii lor, să organizeze evenimente publice și să prezinte viziunea lor asupra politicilor europene de tineret, managementul fondurilor europene și ”Europa 2050”.

Toți cei 40 de finaliști ai proiectului vor face parte din echipa de elită ”Liberali pentru Europa”, care va avea un rol activ atât în campania pentru alegerile europarlamentare, cât și ulterior, în promovarea politicilor europene de tineret la nivel național. Membrii acestei echipe vor funcționa ca un liant între europarlamentarii români și tinerii din România.

Adrian Ţurcanu are 28 de ani și este lector doctor la Facultatea de Matematică-Informatică a Universității Pitești, universitatea la care a absolvit studiile superioare. În trecut a fost elev al prestigiosului Colegiu Național “I.C.Brătianu”. Este membru al organizaţiei PNL Piteşti şi este vicepreşedinte al Tineretului Naţional Liberal Piteşti

Comenteaza cu profilul de FB

Redactor sef editie print, redactor coordonator editie online. Jurnalist cu peste 10 ani experienta in presa scrisa, autor a nenumarate reportaje si anchete jurnalistice. Colaborari cu publicatii nationale si agentii de presa. Contact e-mail: malina.petrescu@ziarulprofit.ro

ACTUAL

Ion Cristoiu: ‘Sondajele nu arată nimic bun pentru o Guvernare de Dreapta venită după ani de Guvernare PSD’

Avatar

Publicat

in

De

Publicistul și jurnalistul Ion Cristoiu a afirmat că” Coșmarul PNL nu se va opri după formarea noului Guvern. Asta deoarece o împărțire a Puterii între PNL și USRPLUS ar pune la îndoială unitatea de acțiune a majorității de care are nevoie nu numai Dreapta, dar și România”.

”Sondajul IMAS pe luna octombrie, mai precis, realizat între 7-28 octombrie 2020, ne arată următoarele rezultate la întrebarea Dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare și v-ați prezenta la vot cu ce partid ați vota?

  • PNL – 32,6%
  • PSD – 21,7%
  • Alianța USR Plus – 20,4%
  • Pro România – 8,9%
  • UDMR – 5,1%
  • PMP – 4,8%
  • ALDE – 2,5%

Poate și pentru că a nimerit în plină tulburare iscată de Revenirea Pandemiei, sondajul n-a făcut gaură în cerul mediatic. Puținii comentatori care s-au încumetat să treacă dincolo de consemnarea de rutină s-au grăbit să proclame nu sondajul n-a aduce nimic nou:

Dreapta va cîștiga alegerile, iar PSD le va pierde.

Într-adevăr, din acest punct de vedere – al raporturilor dintre PNL și PSD – sondajul nu aduce nimic nou față de ceea ce e demult o axiomă a politicii românești. După opt ani de guvernare, între care anii dintre 2016 și 2019 au fost ai unei guvernări absolute, PSD va intra în Opoziție. Pe lîngă faptul că PSD are nevoie de o refacere în Opoziție (dacă Marcel Ciolacu ar fi fost Ionel Brătianu din 1910 ar fi impus partidului plecarea de bunăvoie de la guvernare, și nu prin Moțiune de cenzură), sentimentul imensei majorități a românilor e că Dreapta trebuie să guverneze în următorii patru ani. Un sentiment întărit și de faptul că Dreapta a guvernat cît de cît timp de patru ani încheiați doar între 1996 și 2000. În rest, Dreapta a guvernat – cînd a fost vorba de PDL – în chip puchinos, fără majorități clare sau sub presiunea PSD, cum a fost guvernarea Călin Popescu Tăriceanu sau Guvernarea Dacian Cioloș.

Aparent, comentatorii sondajului au dreptate. Dacă adunăm scorul PNL cu cel al USRPLUS se face deja o majoritate de 53%. Lipind de această majoritate PMP și UDMR se face o majoritate de Dreapta de 63%.
Slavă Domnului! ar exclama comentatorii, vom avea în fine, după alegerile din 6 decembrie 2020 o majoritate zdrobitoare de Dreapta. Dacă luăm în calcul și redistribuirile, putem vorbi de o majoritate care, sub conducerea lui Klaus Iohannis, poate schimba, în fine, Constituția.

Diavolul stă în detalii chiar și în cazul sondajelor.

Detaliul în sondajul IMAS e scorul de 20,4% al USRPLUS.
Asta ne anunță victoria unei Drepte divizate.
Ceea ce la o adică, pentru imaginea unei Guvernări, poate fi mai rău decît pierderea alegerilor.

O Guvernare de Dreapta fericită ar fi cea rezultată dintr-o victorie absolută în alegeri a unuia dintre partide

Pentru a vorbi de o victorie a PNL în alegeri astfel încît partidul să dea premierul ar trebui ca PNL să aibă 45%. Procentaj cu care și-ar permite alcătuirea unei majorități în care el să comande dansul. Dacă USRLUS obține ca în sondaj 20% victoria PNL e un eșec. Alegerile au fost cîștigate degeaba de USRPLUS. Cu 20% scor, USRPLUS va dicta practic jocurile în formarea viitorului Guvern. Dar nu numai atît.

Un guvern PNL-USRPLUS în aceste condiții sau mai precis cu aceste scoruri ar fi un Guvern de colaborare și nu de Coaliție. Un astfel de Guvern a fost între 1910-1914 cel alcătuit de Partidul Conservator cu Partidul Conservator Democrat al lui Tache Ionescu. Deși nu i s-a spus așa, un guvern de colaborare a fost cel dintre CDR și USD după alegerile din 1996.

CDR avut la Senat 53 de locuri, iar USD, 23. La Camera Deputaților CDR a avut 122 de locuri, iar USD, 53. Fiecare dintre cei doi parteneri a venit cu o personalitate proprie în această colaborare. Și CDR și USD se luptaseră timp de patru ani cu PDSR. La fel cum s-au luptat cu PSD timp de patru ani PNL și USRPLUS. Nici o alianță nu supraviețuiește victoriei. Nu va supraviețui victoriei nici Alianța anti-PSD. Din clipa cînd se vor anunța rezultatele, formarea noului Guvern va fi subiectul unor negocieri sîngeroase. Cu atît mai sîngeroase cu cît scorurile obținute de PNL și USRPLUS vor fi mai apropiate.

În mai multe rînduri, pariind împotriva Vieții (cine știe ce surprize ne aduce luna de Pandemie care ne desparte de alegerile parlamentare) Klaus Iohannis a anunțat că-l va desemna pe Ludovic Orban ca premier pentru formarea noului guvern.

Dacă PNL nu obține majoritatea absolută, atunci Ludovic Orban trebuie să întrunească și acceptul partenerilor de Coaliție. Și dacă scorul USRPLUS va fi cel din sondaj (deși eu cred că la alegeri va fi mult mai mare, deoarece electoratul de Dreapta nemulțumit de administrarea de către PNL a Pandemiei va opta tot pentru o formațiune de Dreapta, pentru USRPLUS adică) atunci desemnarea lui Ludovic Orban va fi problematică. Chiar dacă USRPLUS va accepta ca PNL să dea premierul, nu-i exclus să pună condiția ca acesta să nu fie Ludovic Orban. Semne ale negocierilor dure care se vor duce vin de pe acum. Joi, 29 octombrie 2020, Dan Barna a declarat la Digi24:

„Vom avea alegeri pe 6 decembrie, în urma acestor alegeri, electoratul ne va spune care este partidul care trebuie să propună premierul. E foarte simplu, e foarte democratic. Noi vom merge la Cotroceni cu Dacian Cioloş în ambele variante. Propunerea noastră de premier rămîne Dacian Cioloş, pentru că noi considerăm, şi este o realitate, că Dacian Cioloş este premierul care a dovedit în 2016 că poate exista şi o guvernare decentă în România”.

Coșmarul PNL nu se va opri după formarea noului Guvern. Cu posturi cheie dobîndite după negocieri, USRPLUS va da mari bătăi de cap PNL și lui Klaus Iohannis în luarea unor decizii, mai ales dacă aceste decizii vor viza o reformă a statului.

Sondajele nu arată nimic bun pentru o Guvernare de Dreapta venită după ani de Guvernare PSD.
Asta deoarece o împărțire a Puterii între PNL și USRPLUS ar pune la îndoială unitatea de acțiune a majorității de care are nevoie nu numai Dreapta, dar și România”, conform cristoiublog.ro.

Citește și:

EXCLUSIV SPP se pregătește să intervină în caz de dezastre, urgențe și crize! Investiție de peste 3 milioane de euro

Veste mare pentru mii de angajați! Veți primi mii de lei

Analiză cutremurătoare: Peste jumătate de milion de români ar putea ajunge șomeri din cauza crizei provocate de COVID-19

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

ACTUAL

Situație îngrijorătoare: Ce se întâmplă cu banii trimiși de românii din străinătate rudelor din țară

Avatar

Publicat

in

De

Banca Mondială a făcut o prognoză conform căreia sumele de bani trimise în țările natale de cei care lucrează în străinătate vor scădea anul acesta mai puțin decât se estima anterior, însă vestea proastă este că vor continua să scadă și în 2021.

Analiza este extrem de îngrijorătoare pentru România, țară care în 2018 s-a aflat pe locul doi în Europa la capitolul bani trimiși din străinătate, cu aproape 3 miliarde de euro.

Conform unui raport publicat joi, remitențele către țările cu venituri mici şi medii vor scădea cu 7,2% în 2020, până la 508 miliarde dolari. Estimarea este substanțial mai bună decât cea din aprilie, când pe fondul primului val COVID și a blocării activității în numeroase țări europene, Banca Mondială miza pe un declin de 19,7%.

Explicația ar fi că a crescut procentul imigranților care, obligați de restricțiile de circulație, au făcut transferuri online sau au acceseze sistemele de transfer de numerar în țările în care lucrează.

Vestea proastă este că, față de raportul din aprilie, când se estima revenirea pe creștere a trimiterilor de bani încă din 2021, noua analiză a Băncii Mondiale prefigurează o nouă scădere de 7,5% a remitențelor, până la 470 miliarde dolari. În aprilie, era prognozată o revenire de 5,6%.

Europa ar urma să fie cea mai afectată de acest fenomen, cu o diminuare a trimiterilor de bani din străinătate de 16%, în timp ce pentru Asia de Est estimarea este de minus 11%.

În 2018, România s-a plasat pe locul 2 în topul european al soldului remitentelor, depășind Polonia. Pe primul loc a fost Portugalia, care a avut un plus de puțin peste 3 miliarde de euro.

Statisticile arată că din cei suma de 2.97 de miliarde de euro trimisă de românii din străinătate în țara, peste 2.66 miliarde provin din țări din UE, iar peste 300 de milioane de euro din afară EU.

Banii trimiși familiilor din țara se investesc în case sau afaceri. Conform datelor furnizate de consulate și ambasade, peste hotare lucrează aproximativ 3.7 milioane de români.

Remitențele sunt o sursă vitală de finanțare externă pentru țările cu venituri mici și medii, cu un nivel care a atins un nivel record de 548 miliarde dolari anul trecut, mai mare decât investițiile străine directe de 543 miliarde dolari și asistența externă pentru dezvoltare în valoare de aproximativ 166 miliarde dolari, conform realitateafinanciara.net.

Citește și:

EXCLUSIV SPP se pregătește să intervină în caz de dezastre, urgențe și crize! Investiție de peste 3 milioane de euro

Veste mare pentru mii de angajați! Veți primi mii de lei

Analiză cutremurătoare: Peste jumătate de milion de români ar putea ajunge șomeri din cauza crizei provocate de COVID-19

Comenteaza cu profilul de FB
Citeste mai mult

PROMO CAMPANIE

Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Mioveni

În Trend