Conecteaza-te cu noi

NATIONAL

Adrian Oros îl bate pe Petrea Daea în exprimare: ‘Avem o secetă pedologică în unele zone din ţară încă de pe vremea lui Labiş, de la Moartea căprioarei’

Publicat

in

România se confruntă cu o secetă pedologică în Dobrogea, sudul Moldovei şi nord-estul Olteniei încă de pe vremea lui Labiş, de la “Moartea căprioarei”, indiferent de regimul precipitaţiilor, de aceea programul de gestionare a apei este de departe cel mai important din Planul Naţional pentru Redresare şi Rezilienţă (PNRR), a declarat ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă pe tema capitalului autohton.

“De departe cel mai important program din PNRR, practic ar trebui să fie un program de ţară, este cel privind gestionarea apei. De un an de zile vorbesc despre acest lucru, sper să mă audă cât mai multă lume şi sper să nu avem într-un viitor foarte apropiat o problemă cu apă. Deşi nu era treaba Ministerului Agriculturii să se ocupe de apă, pentru că aparţine altui minister, pe mine nu mă interesează doar apa din agricultură, mă interesează apa ca resursă. În acest an care a trecut m-am uitat foarte mult pe toate rapoartele, studiile care s-au făcut în această zonă a Mării Negre şi avem o problemă veche, încă de pe vremea lui Labiş, de la Moartea Căprioarei: în unele zone din ţară, tot ce înseamnă Dobrogea, sudul Moldovei, nord-estul Olteniei, avem o secetă pedologică, adică o lipsă a apei din sol constantă. Indiferent de regimul precipitaţiilor, în mod constant în această zonă rezervele de apă din sol scad, de aceea şi procesul destul de avansat de deşertificare din sud, de aceea şi anii de secetă tot mai frecvenţi. Dacă până acum câţiva ani era o secetă o dată la 10 ani, acum o dată la 4-5 ani vine un an secetos”, a precizat ministrul Agriculturii.

Citește și: George Simion îl pune la punct pe Ludovic Orban: ‘Este ultimul care să vorbească despre excentricități, pentru că el bea în Parlament’

El a subliniat că, în cazul în care nu va exista o strategie privind gestionarea apei pe termen lung, care să fie şi finanţată, România va avea probleme serioase în anii următori.

“Dacă nu încercăm să avem o strategie şi să finanţăm această strategie pe termen lung privind gestionarea apei, începând de la a capta fiecare picătură de apă pe care o avem la dispoziţie, inclusiv zăpezile acelea care se topesc, să o depozităm, să o transportăm cu cât mai puţine pierderi, să o utilizăm cât mai eficient pe energie sigur cât mai verde şi cu un consum de energie cât mai puţin, pe termen lung o să avem o problemă. Eu mă uit la ţările care au avut dintotdeauna o problemă cu apa, au reuşit să rezolve această problemă, reuşesc să ducă fiecare picătură de apă la plantă şi au producţii comparabile cu cele ale noastre”, a explicat Oros.

Citește și: Florin Cîțu, asigurări de ultimă oră! ‘Vom sărbători Paștele la biserică’

În ceea ce priveşte sumele alocate pentru acest program din PNRR, ministrul Agriculturii a menţionat că anul trecut suma a fost mult mai ambiţioasă, de circa 6,5 miliarde de euro, însă anul acesta au venit foarte mulţi miniştri cu alte proiecte, iar suma alocată s-a diminuat la 4 miliarde de euro.

“În ultima întâlnire la nivel de Guvern, pentru programul de gestionare a apei dedicat agriculturii s-au alocat 2,5 miliarde de euro şi încă 1,3 miliarde de euro pentru partea de apă gestionată de către Ministerul Mediului, apă potabilă, apă reziduală şi captări, deci aproape 4 miliarde de euro pentru tot ceea ce înseamnă apa. Ca să vă dau un termen de comparaţie, în 2018, când s-a finalizat acel raport privind resursele de apă şi fenomenul deşertificării în România, experţii care au făcut acel raport spuneau că suma necesară atunci pentru a rezolva problema apei, în general a apei în România, era de 27 de miliarde de euro. Deci suma aceasta de 2,5 miliarde de euro, chiar dacă pare o sumă foarte mare, pentru că este o sumă care nu s-a cheltuit în ultimii 30 de ani pentru irigaţii şi în general pentru îmbunătăţiri funciare, este una foarte mică comparativ cu suma necesară, dar sigur, de asemenea, este una foarte mare care trebuie cheltuită într-un timp foarte scurt. Atunci eu cred că este o sumă realistă 2,5 miliarde de euro pentru infrastructura de irigaţii, drenaj şi în general pentru infrastructura de gestionare a apei”, a mai spus ministrul Agriculturii, Adrian Oros.

Citește și: Vasile Dîncu: ‘AUR nu are o asemenea forță să scoată atâția oameni în stradă. PSD nu va câștiga din aceste mișcări’

Planul Naţional de Relansare şi Rezilienţă (PNRR) al României este documentul strategic care fundamentează priorităţile de reformă şi domeniile de investiţii la nivel naţional pentru instituirea Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Mecanismul este gândit pe şase piloni, şi anume: Tranziţie verde; Transformare digitală; Creştere inteligentă, sustenabilă şi favorabilă incluziunii, inclusiv coeziune economică, locuri de muncă, productivitate, competitivitate, cercetare, dezvoltare şi inovare, precum şi o piaţă internă funcţională, cu întreprinderi mici şi mijlocii (IMM-uri) puternice; Coeziune socială şi teritorială; Sănătate, precum şi rezilienţă economică, socială şi instituţională, în scopul, printre altele, al creşterii nivelului de pregătire pentru situaţii de criză şi a capacităţii de reacţie la criză; Politici pentru generaţia următoare, copii şi tineret, cum ar fi educaţia şi competenţele.

Citește și: Aurelian Pavelescu: ‘Trăim azi o nouă cruciadă a copiilor, aici, în România, sub ochii noștri: revolta împotriva regimului Iohannis’

“La acest moment propunem o alocare de 41,1 miliarde de euro, reprezentând 141% din alocarea României atât din granturi cât şi împrumuturi pentru reforme care să producă schimbări structurale, precum reforma sistemului de pensii, reforma funcţiei publice, reforma salarizării în sector public, reforma companiilor de stat şi introducerea venitului minim de incluziune. Jaloanele şi ţintele preconizate potrivit calendarului indicativ pentru implementarea reformelor şi a investiţiilor trebuie încheiate până în data de 31 august 2026”, se precizează în documentul citat.

România trebuie să transmită oficial planul de redresare şi rezilienţă, până la 30 aprilie, printr-un singur document integrat, potrivit Regulamentului (UE) 2021/241 al parlamentului European şi al Consiliului din 12 februarie 2021 de instituire a Mecanismului de redresare şi rezilienţă.

Citește și: Ludovic Orban: ‘Mă bucur că a crescut semnificativ numărul persoanelor care vor să se vaccineze. Tuturor le recomand să se vaccineze’ .

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame

NATIONAL

President informs Parliament about forces of Army, Internal Affairs participating in 2022 missions abroad

Publicat

in

De

President Klaus Iohannis sent a letter to Parliament on the forces and resources of the Romanian Army and the Ministry of Internal Affairs (MAI) approved for 2022 to be made available with a view to participating in missions outside the national territory, from the budgets of the Ministry of National Defense (MApN) and MAI.

According to the document, as many as 3,273 forces of the Romanian Army and 2,536 belonging to the MAI will be sent this year on missions and operations outside the national territory.

“In a constantly deteriorating security environment, the Romanian armed forces are called upon to respond to increasingly diverse challenges, and there is an ever growing trend towards diversification of the manner, the areas of action and the level of the involvement. At present, Romania benefits from strong security guarantees offered by the membership in the North Atlantic Alliance (NATO) and the European Union (EU), as well as the good relations with the neighboring countries and with its strategic partners,” reads the president’s letter.

The President states that our country will continue to rely, in addition to NATO and the EU, on the Strategic Partnership with the United States of America, which “ensures the optimal framework for strengthening relations between the armies of the two countries, in order to substantiate Romania’s strategic position at the Black Sea”.

In 2022, the forces and capabilities of the Romanian Army participating in missions and operations outside the territory of the Romanian state will be under NATO, EU, UN, OSCE leadership, as well as under the leadership of anti-ISIL/Daesh and within the Takuba Task Force.

“The main effort will be to increase participation in operations in the Western Balkans (KFOR, under NATO auspices and EUFOR ATHEA, under EU auspices), including by making available the reserve forces, on hold in Romania, while maintaining a significant contribution to NATO’s rapid response forces and within the fighting group for ensuring NATO’s enhanced forward presence in Poland,” mentions the document.

The Romanian Army participates in the Takuba Task Force, under the leadership of France, throughout 2022, for “training, advising, mentoring and accompanying in combat the Malian and Nigerian armed forces, facilitating and coordinating the coalition’s activities in order to identify and counteract the activities and actions of the extremist-violent and terrorist organisations in Sahel, according to the specific operational requirements,” states the head of state.

In 2022, the Ministry of Internal Affairs will make available forces and resources for the EU, OSCE, NATO and UN missions, as well as within the leadership structures of these international organizations, to operational commands in mission areas and EU agencies, Iohannis said.

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult

NATIONAL

Adrian Câciu e CATEGORIC: România VA IMPOZITA multinaționalele cu 15% – CUM SE APLICĂ măsura

Publicat

in

De

Multinaționalele trebuie să fie pregătite: România, prin vocea ministrului său de Finanțe, Adrian Câciu, începe pregătirile pentru implementarea, chiar de la 1 ianuarie 2023, a Directivei privind nivelul minim de impozitare, arată Miruna Enache, Partener, EY România.

Cum costurile administrative și de conformare la introducerea impozitului minim global pe profit (GloBE) vor fi minime, așa cum dă asigurări Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde va trebui să lucreze cu adevărat Guvernul va fi la adaptarea legislației, astfel încât să ia în calcul toate situațiile specifice și să pregătească norme clare, care să asigure o aplicare ușoară a Directivei europene, spune Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în tranzacții.

Măsura introducerii unui impozit minim global a fost anunțată drept revoluționară de toată lumea fiscală la jumătatea anului trecut și prevede introducerea unui impozit minim de 15% pe profiturile multinaționalelor și taxarea lor în statele în care realizează profitul. Din punct de vedere tehnic, OCDE dă asigurări că ”regulile GloBE au fost concepute cu scopul de a minimiza costurile și complexitatea, atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru contribuabili, în contextul obiectivelor politicii fiscale ale pilonului doi”. Argumentele Organizației includ faptul că noua măsură utilizează pragurile și definițiile deja cunoscute statelor în raportările pe care trebuie să le realizeze țară cu țară, așa-numitele CbCR. Adică, vor fi folosite informațiile financiare la nivel de entitate și standardele de contabilitate existente, fără ajustări; vor fi excluse din operațiunile dintr-o jurisdicție unde se obțin sub 1 milion euro în profit și 10 milioane euro în venituri.

Intenția este ca entitatea mamă ultimă, cea care are capacitatea de a plăti suma necesară, să plătească o diferență de impozit doar atunci când este cazul. De altfel, viitorul cadru de implementare va include îndrumări administrative suplimentare cu privire la obligațiile declarative și de plată: țările pot dezvolta anumite reguli, pentru a ajuta la atenuarea sarcinilor de conformitate pentru companiile multinaționale.

OCDE ia în considerare și posibilitatea ca nu toate țările, deși majoritatea statelor lumii au aderat la impozitul minim global, să poată aplica reglementarea în același timp și cu privire la același venit cu impozitare redusă.

Pentru a elimina riscul de supraimpozitare, conform regulilor OCDE, se aplică reguli prioritare care asigură dezactivarea regulilor de impozitare minimă globală, în situațiile în care venitul cu impozitare redusă este deja supus impozitului minim în altă parte. În plus, regulile impozitului minim pe profit asigură că toate jurisdicțiile care implementează GLOBE au același punct de plecare, atât cu privire la regim, cât și la interpretare. Cadrul incluziv va asigura, de asemenea, că normele funcționează efectiv într-un mod coordonat pe măsură ce țările trec în faza de implementare.

În plus, țările care adoptă regulile OCDE nu vor fi obligate să introducă taxe interne suplimentare asupra propriilor contribuabili rezidenți, dar pot alege să facă acest lucru. În măsura în care o țară alege să implementeze impozitul minim intern calificat, o astfel de taxă va reduce valoarea taxei suplimentare care ar putea fi altfel aplicabilă, în conformitate cu regulile GloBE și plătibilă într-o altă jurisdicție.

De exemplu, dacă taxa suplimentară de 100 de euro este datorată într-o anumită jurisdicție, dar aceasta impune propriul impozit intern calificat minim tot de 100 de euro, atunci nu va exista taxă suplimentară datorată, conform regulilor impozitului minim global (GloBE). Cu o rată de impozitare efectivă minimă de 15%, regulile GloBE sunt de așteptat să genereze aproximativ 150 de miliarde USD în venituri fiscale globale suplimentare pe an. Acestea includ nu doar veniturile așteptate din aplicarea normelor în sine, ci și venituri suplimentare din impozitul pe profit așteptate din reducerea transferărilor de profituri ca urmare a introducerii regulilor. O rată de impozitare efectivă jurisdicțională de 15% reprezintă un pas important față de ratele istorice, adesea foarte scăzute, pentru veniturile din sursele străine ale multinaționalelor.

Se așteaptă că regulile GloBE să reducă presiunea resimțită de guverne în a oferi investitorilor stimulente fiscale, reduceri sau eliminări parțiale ale taxelor. În plus, se așteaptă ca țările în curs de dezvoltare să își poată proteja în continuare baza de impozitare prin aplicarea unui tratat care le va permite țărilor să-și păstreze dreptul de impozitare, pe care, altfel, l-ar fi cedat, în temeiul unui tratat fiscal, asupra anumitor plăți efectuate către părți afiliate din străinătate, care prezintă adesea riscuri BEPS, cum ar fi dobânzi și redevențe. Dar, dincolo de asigurările oferite de OCDE, să vedem care vor fi efectele resimțite de companiile din întreaga lume și din România.

În primul rând, Uniunea Europeană a aprobat în decembrie 2021 un proiect de directivă vizând BEPS 2.0, care va introduce din 2023 și, respectiv, din 2024, prevederi comune în Statele Membre privind aplicarea Regulii de Includere a Veniturilor și, respectiv, a Regulilor de Plăți Sub-impozitate. Astfel, sunt avute în vedere caracteristici proprii Pieței Unice Europene și definițiile și regulile vor trebui implementate în fiecare Stat Membru. Regulile europene vor acoperi și grupurile domestice care au o cifră de afaceri cumulată de peste 750 de milioane de euro, iar entitatea mamă care aplică Regula de Includere a Veniturilor va plăti impozitul suplimentar, nu doar pentru filialele din jurisdicții terțe, ci şi pentru entități rezidente în state membre. Statele membre pot alege să implementeze impozitul suplimentar pentru entitățile din grup situate pe teritoriul lor.

România va trebui să își adapteze legislația pentru a include aceste noi reguli de impozitare, acoperind și situații specifice (cum ar fi microîntreprinderile, situația în care o entitate din grup aflată în România trebuie să aplice impozitul minim suplimentar, chiar dacă nu este societate holding etc.). Pregătirea unor norme clare pentru aplicarea practică a noilor reguli este extrem de importantă (așa cum s-au dovedit extrem de utile normele de aplicare pentru toată legislația europeană implementată la noi).

Comenteaza cu profilul de FB
Reclame
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend