Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Adrian Câciu e CATEGORIC: România VA IMPOZITA multinaționalele cu 15% – CUM SE APLICĂ măsura

Publicat

in

Multinaționalele trebuie să fie pregătite: România, prin vocea ministrului său de Finanțe, Adrian Câciu, începe pregătirile pentru implementarea, chiar de la 1 ianuarie 2023, a Directivei privind nivelul minim de impozitare, arată Miruna Enache, Partener, EY România.

Cum costurile administrative și de conformare la introducerea impozitului minim global pe profit (GloBE) vor fi minime, așa cum dă asigurări Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), unde va trebui să lucreze cu adevărat Guvernul va fi la adaptarea legislației, astfel încât să ia în calcul toate situațiile specifice și să pregătească norme clare, care să asigure o aplicare ușoară a Directivei europene, spune Miruna Enache, Partener, Liderul Diviziei de Asistență Fiscală în tranzacții.

Măsura introducerii unui impozit minim global a fost anunțată drept revoluționară de toată lumea fiscală la jumătatea anului trecut și prevede introducerea unui impozit minim de 15% pe profiturile multinaționalelor și taxarea lor în statele în care realizează profitul. Din punct de vedere tehnic, OCDE dă asigurări că ”regulile GloBE au fost concepute cu scopul de a minimiza costurile și complexitatea, atât pentru autoritățile fiscale, cât și pentru contribuabili, în contextul obiectivelor politicii fiscale ale pilonului doi”. Argumentele Organizației includ faptul că noua măsură utilizează pragurile și definițiile deja cunoscute statelor în raportările pe care trebuie să le realizeze țară cu țară, așa-numitele CbCR. Adică, vor fi folosite informațiile financiare la nivel de entitate și standardele de contabilitate existente, fără ajustări; vor fi excluse din operațiunile dintr-o jurisdicție unde se obțin sub 1 milion euro în profit și 10 milioane euro în venituri.

Intenția este ca entitatea mamă ultimă, cea care are capacitatea de a plăti suma necesară, să plătească o diferență de impozit doar atunci când este cazul. De altfel, viitorul cadru de implementare va include îndrumări administrative suplimentare cu privire la obligațiile declarative și de plată: țările pot dezvolta anumite reguli, pentru a ajuta la atenuarea sarcinilor de conformitate pentru companiile multinaționale.

OCDE ia în considerare și posibilitatea ca nu toate țările, deși majoritatea statelor lumii au aderat la impozitul minim global, să poată aplica reglementarea în același timp și cu privire la același venit cu impozitare redusă.

Pentru a elimina riscul de supraimpozitare, conform regulilor OCDE, se aplică reguli prioritare care asigură dezactivarea regulilor de impozitare minimă globală, în situațiile în care venitul cu impozitare redusă este deja supus impozitului minim în altă parte. În plus, regulile impozitului minim pe profit asigură că toate jurisdicțiile care implementează GLOBE au același punct de plecare, atât cu privire la regim, cât și la interpretare. Cadrul incluziv va asigura, de asemenea, că normele funcționează efectiv într-un mod coordonat pe măsură ce țările trec în faza de implementare.

În plus, țările care adoptă regulile OCDE nu vor fi obligate să introducă taxe interne suplimentare asupra propriilor contribuabili rezidenți, dar pot alege să facă acest lucru. În măsura în care o țară alege să implementeze impozitul minim intern calificat, o astfel de taxă va reduce valoarea taxei suplimentare care ar putea fi altfel aplicabilă, în conformitate cu regulile GloBE și plătibilă într-o altă jurisdicție.

De exemplu, dacă taxa suplimentară de 100 de euro este datorată într-o anumită jurisdicție, dar aceasta impune propriul impozit intern calificat minim tot de 100 de euro, atunci nu va exista taxă suplimentară datorată, conform regulilor impozitului minim global (GloBE). Cu o rată de impozitare efectivă minimă de 15%, regulile GloBE sunt de așteptat să genereze aproximativ 150 de miliarde USD în venituri fiscale globale suplimentare pe an. Acestea includ nu doar veniturile așteptate din aplicarea normelor în sine, ci și venituri suplimentare din impozitul pe profit așteptate din reducerea transferărilor de profituri ca urmare a introducerii regulilor. O rată de impozitare efectivă jurisdicțională de 15% reprezintă un pas important față de ratele istorice, adesea foarte scăzute, pentru veniturile din sursele străine ale multinaționalelor.

Se așteaptă că regulile GloBE să reducă presiunea resimțită de guverne în a oferi investitorilor stimulente fiscale, reduceri sau eliminări parțiale ale taxelor. În plus, se așteaptă ca țările în curs de dezvoltare să își poată proteja în continuare baza de impozitare prin aplicarea unui tratat care le va permite țărilor să-și păstreze dreptul de impozitare, pe care, altfel, l-ar fi cedat, în temeiul unui tratat fiscal, asupra anumitor plăți efectuate către părți afiliate din străinătate, care prezintă adesea riscuri BEPS, cum ar fi dobânzi și redevențe. Dar, dincolo de asigurările oferite de OCDE, să vedem care vor fi efectele resimțite de companiile din întreaga lume și din România.

În primul rând, Uniunea Europeană a aprobat în decembrie 2021 un proiect de directivă vizând BEPS 2.0, care va introduce din 2023 și, respectiv, din 2024, prevederi comune în Statele Membre privind aplicarea Regulii de Includere a Veniturilor și, respectiv, a Regulilor de Plăți Sub-impozitate. Astfel, sunt avute în vedere caracteristici proprii Pieței Unice Europene și definițiile și regulile vor trebui implementate în fiecare Stat Membru. Regulile europene vor acoperi și grupurile domestice care au o cifră de afaceri cumulată de peste 750 de milioane de euro, iar entitatea mamă care aplică Regula de Includere a Veniturilor va plăti impozitul suplimentar, nu doar pentru filialele din jurisdicții terțe, ci şi pentru entități rezidente în state membre. Statele membre pot alege să implementeze impozitul suplimentar pentru entitățile din grup situate pe teritoriul lor.

România va trebui să își adapteze legislația pentru a include aceste noi reguli de impozitare, acoperind și situații specifice (cum ar fi microîntreprinderile, situația în care o entitate din grup aflată în România trebuie să aplice impozitul minim suplimentar, chiar dacă nu este societate holding etc.). Pregătirea unor norme clare pentru aplicarea practică a noilor reguli este extrem de importantă (așa cum s-au dovedit extrem de utile normele de aplicare pentru toată legislația europeană implementată la noi).

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Criză majoră în SUA: Europa, transport care salvează situația peste ocean

Publicat

in

De

Un avion militar al Armatei Statelor Unite, încărcat cu lapte praf pentru bebeluşi produs în Europa, a aterizat în SUA, pe fondul eforturilor de rezolvare a penuriei de formulă pentru nou-născuţi cu care se confruntă întreaga naţiune americană.

Brian Deese, directorul Consiliului Economic Național, a declarat pentru Dana Bash, prezentatoarea emisiunii „State of the Union” de la CNN, că avionul care transporta peste 30.000 de kilograme de lapte praf pentru bebeluși – suficient pentru jumătate de milion de biberoane – de la baza aeriană Ramstein din Germania și care a aterizat la Indianapolis duminică dimineața ar trebui să acopere aproximativ 15% din deficitul de produse la nivel național. Aproximativ 45% din produsele de lapte praf pentru bebeluși au fost epuizate săptămâna trecută în SUA, potrivit cifrelor pe care Bash le-a citat în timpul interviului cu Deese, informează theguardian.com.

Preşedintele american, Joe Biden, a luat săptămâna trecută măsura relativ drastică de a invoca legile de producţie adoptate în timpul războiului rece pentru a uşura povara pusă pe lanţurile de aprovizionare şi a permis importuri de urgenţă, supranumite Operation Fly Formula.

Rafturile cu lapte praf din magazinele americane s-au golit după ce principalul producător din SUA, firma Abbott Laboratories, a decis în luna februarie să retragă de pe piaţă o serie de produse de lapte praf, inclusiv Similac, după apariţia unor reclamaţii cu privire la infecţii bacteriene la bebeluşii care au consumat produsele.

Oficialii Food and Drug Administration (FDA) au lansat o investigație privind infecțiile bacteriene raportate la patru sugari care au consumat lapte praf produs de Abbott. Toți cei patru sugari au fost spitalizați, iar doi au murit.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Post-Brexit: Londra face apel la UE pentru depăşirea impasului actual legat de Irlanda de Nord

Publicat

in

De

Ministrul britanic pentru Irlanda de Nord, Brandon Lewis, a reiterat că Uniunii Europene îi revine să-şi flexibilizeze poziţia pentru a soluţiona diferendul legat de dispoziţiile post-Brexit în această provincie aflată în criză politică, scrie duminică AFP, citată de Agerpres.

Irlanda de NordFoto: Google Maps

Guvernul britanic a provocat iritare la Bruxelles şi Washington după ce a ameninţat că va acţiona unilateral pentru a modifica Protocolul nord-irlandez, document anexat Acordului de retragere a Regatului Unit din Uniunea Europeană.

Londra încearcă astfel să reducă nemulţumirile unioniştilor nord-irlandezi ce refuză să participe la un nou guvern delegat la Belfast – condus pentru prima dată de republicanii din Sinn Fein după victoria acestora la alegerile locale din 5 mai – dacă Protocolul nu este modificat.

Contactat de publicaţia Sunday Telegraph, ministrul britanic Brandon Lewis şi-a exprimat convingerea că o flexibilizare a poziţiei UE ar încuraja formarea unui executiv local în provincia menţionată.

„Eu însumi am accentuat acest punct de vedere pe lângă UE înaintea alegerilor. În opinia mea, ar fi mult mai uşor de obţinut un acord înaintea alegerilor decât după”, a spus el.

Ministrul de externe britanic Liz Truss a anunţat marţi că intenţionează să prezinte în săptămânile următoare un proiect legislativ pentru a opera modificări în Protocolul privind Irlanda de Nord. Potrivit reprezentantei Regatului Unit, soluţia legislativă pe care ea o are în vedere nu înseamnă renunţarea la Protocolul nord-irlandez sau la obligaţiile internaţionale ale Londrei.

Şefa diplomaţiei britanice a explicat că noua legislaţie va implica un regim de reglementare dual menit să asigure transportul mărfurilor către Irlanda de Nord.

Protocolul nord-irlandez stipulează că, pentru a preveni o reintroducere a frontierei fizice între Irlanda de Nord şi Republica Irlanda (ţară membră a Uniunii Europene) care ar ameninţa Acordul de pace din Vinerea Mare semnat în 1998, controalele vamale se efectuează în porturile nord-irlandeze, inclusiv pentru mărfurile venite din Marea Britanie.

Totuşi, guvernul de la Londra încearcă să renegocieze înţelegerea cu Bruxellesul, susţinând că au apărut disfuncţionalităţi în transportul unor mărfuri către Irlanda de Nord şi ameninţând chiar cu activarea măsurilor de salvgardare, prevăzute în acord, dacă UE nu va accepta modificarea textului.

Citește și:

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend