Conecteaza-te cu noi
(function (document, window) { var a, c = document.createElement("script"); c.id = "CleverCoreLoader48572"; c.src = "//scripts.cleverwebserver.com/9fa80e175795759b2749da4ab953784d.js"; c.async = !0; c.type = "text/javascript"; c.setAttribute("data-target", window.name); c.setAttribute("data-callback", "put-your-callback-macro-here"); try { a = parent.document.getElementsByTagName("script")[0] || document.getElementsByTagName("script")[0]; } catch (e) { a = !1; } a || (a = document.getElementsByTagName("head")[0] || document.getElementsByTagName("body")[0]); a.parentNode.insertBefore(c, a); })(document, window); ">

NATIONAL

Actorul Ion Caramitru va fi înmormântat vineri – Cortegiul funerar va face o oprire în fața Teatrului Național

Publicat

in

Actorul Ion Caramitru va fi înmormântat vineri, pe Aleea Actorilor a Cimitirului Bellu.

În drumul de la Biserica Visarion spre Cimitirul Bellu, cortegiul cu trupul neînsufleţit se va opri, în jurul orei 12,00, în faţa Teatrului Naţional „I. L. Caragiale”, căruia marele actor i-a dedicat ultimii săi 16 ani de viaţă, pentru un ultim rămas bun.

Marţi, publicul a avut acces în foaierul Sălii Mari a TNB, doar pentru a semna în cartea de condoleanţe, familia dorind ca sicriul cu trupul neînsufleţit al artistului să nu fie depus în incinta teatrului.

Actorul Ion Caramitru, director al Teatrului Naţional Bucureşti şi preşedinte al Uniunii Teatrale din România (UNITER), a murit duminică, la vârsta de 79 de ani.

El era internat la Spitalul „Elias” din Capitală.

Ion Caramitru s-a născut în Bucureşti, la 9 martie 1942. A debutat în 1964 pe scena Teatrului Naţional din Bucureşti, în „Eminescu”, de Mircea Ştefănescu, regia Sică Alexandrescu.

A fost actor şi regizor al Teatrului „Lucia Sturdza Bulandra” (din 1965), fiind, în perioada 1990-1993, şi director general al acestui teatru. A interpretat peste 60 de roluri în piese de Shakespeare, Cehov, Pirandello, Buchner, Bernard Shaw, Alfred de Musset, Süto Andras, Rolf Hochhuth şi alţii. A colaborat cu mari regizori ai scenei româneşti precum Sică Alexandrescu, Moni Ghelerter, Liviu Ciulei, Vlad Mugur, Andrei Şerban, Radu Penciulescu, Alexandru Tocilescu, Cătălina Buzoianu.

Ion Caramitru a jucat la Naţionalul bucureştean în roluri precum Perdican – „Să nu te joci cu dragostea” de Alfred de Musset, regia Moni Ghelerter, 1964; Mircea Basarab – „Vlaicu Vodă” de Alexandru Davila, regia Sică Alexandrescu, 1965; Romeo – „Romeo şi Julieta” de William Shakespeare, regia Val Mugur, 1967; „Dialoguri şi fantezii în jazz” – spectacol de poezie şi muzică alături de Johnny Răducanu; Eduard al III-lea – „Eduard al III-lea” de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008; Macbeth – „Macbeth” de William Shakespeare, regia Radu Penciulescu, 2011; Pierre – „Dineu cu proşti” de Francis Veber, regia Ion Caramitru, din 2012; Recital – „Dor de Eminescu”, 2012; Prospero – „Furtuna” după William Shakespeare, regia Alexander Morfov, 2014. A jucat, de asemenea, în „Dineu cu proşti”, „Furtuna” şi „Magic Naţional”.

Caramitru a fost şi un foarte apreciat actor de film. Dintre zecile de pelicule în care a apărut în roluri importante merită menţionate producţiile: „Pădurea spânzuraţilor”, film premiat la Cannes, în 1965, pentru regie (Liviu Ciulei), „Iarba verde de acasă” în regia lui Stere Gulea (1978), „Ecaterina Teodoroiu”, regia Dinu Cocea. De asemenea, Caramitru este cunoscut publicului şi pentru rolul Socrate din celebra serie „Liceenii”. Talentul său, remarcat de producătorii din străinătate, l-a recomandat pentru roluri în filme precum „Kafka” (1991), regia Steven Soderbergh, alături de Jeremy Irons şi Theresa Russell, „Mission: Impossible”, regia Brian de Palma sau minunatul rol Count Fontana din „Amen” (2002), regia Costa Gavras.

A fost ministru al Culturii în perioada 1996-2000.

Ion Caramitru a fost ales preşedinte UNITER de la înfiinţarea acesteia, la 15 februarie 1990.

În 2017, a fost distins cu Titlul de cetăţean de onoare al Capitalei, precum şi cu titlul de ambasador Shakespeare în România, oferit de Consiliul Britanic, cu ocazia Anului Shakespeare – 400.

Tot în anul 2017, preşedintele Klaus Iohannis l-a decorat pe Ion Caramitru cu Ordinul Naţional „Steaua României” în grad de Cavaler, cu prilejul împlinirii vârstei de 75 de ani.

În zilele de 21-22 decembrie 1989 s-a numărat printre conducătorii manifestaţiilor anticomuniste din Bucureşti. La 22 decembrie 1989, în fruntea unei coloane de manifestanţi, a pătruns în clădirea Televiziunii Române, fiind primul care a anunţat pe postul naţional de televiziune înlăturarea dictaturii.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB

NATIONAL

Reziduurile de pesticide pe fructele vândute în UE sunt în creștere (ONG-uri)

Publicat

in

De

Reziduurile de pesticide chimice de pe fructele cultivate în Uniunea Europeană au crescut între 2011 și 2019, deși statele membre ar fi trebuit să limiteze utilizarea acestora în favoarea unor produse alternative, potrivit unui studiu al ONG-ului PAN Europe publicat marți și citat de AFP.

Piata de fructeFoto: Wikipedia

Studiul, bazat pe analiza a aproximativ 97.000 de fructe proaspete (piersici, căpșuni, cireșe, mere etc.), precizează că aproape una din trei mostre (29%) a fost contaminată cu urme de pesticide chimice, față de 18% în 2011.

Cu toate acestea, din 2011, amintește acest ONG specializat, statele membre ar trebui să încurajeze produsele alternative pentru a limita pe cât posibil utilizarea acestor pesticide de sinteză – erbicide, fungicide, insecticide – considerate cele mai riscante și a căror autorizare este reglementată mai strict în UE.

La nivel național, această autorizație trebuie să facă obiectul unei evaluări comparative cu produsele de substituție, se reamintește.

Rezultatele studiului aruncă o umbră asupra ambiției Bruxelles-ului din 2020 de a reduce la jumătate utilizarea celor mai periculoase pesticide până în 2030.

„Dacă nu există măsuri ferme, nu vedem cum ar putea fi respectat acest obiectiv”, a declarat pentru AFP Salomé Roynel, de la PAN Europe, reamintind că Comisia are puterea de a chema la ordine țările „care nu reușesc să facă față acestui subiect”.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult

NATIONAL

Lucian Bode, despre vizele pentru SUA: Rata de respingere trebuie să scadă de la 10% la 3% / Publicul trebuie educat

Publicat

in

De

Ministrul de Interne, Lucian Bode, afirmă că, din discuţiile cu oficialii americani pe tema vizelor pentru românii care vor să călătorească în SUA, s-a desprins necesitatea demarării unei campanii de educare a publicului român care să descurajeze prezentarea unor cereri de viză neconforme. Rata mare de respingere a cererilor face ca românii să nu poată încă circula fără vize, potrivit News.ro.

Lucian BodeFoto: Arhiva personala

Lucian Bode a explicat, luni seară, la Digi 24, că este necesar ca partenerii americani să pună la dispoziţia României o analiză detaliată a motivelor pentru care se refuză vizele românilor.

”Discuţiile pe care le-am avut cu Alejandro Majorcas (senator SUA – n.r.) şi angajamentul de a sprijini România în a evolua în acest demers, a vizat următoarele lucruri: că trebuie să primim de la partenerii americani, să ne pună la dispoziţiem o analiză detaliată a motivelor de refuz, să vedem pentru ce sunt refuzaţi cei aproximativ 10 la sută dintre românii care aplică pentru viză. De asemenea, să vedem care sunt categoriile demografice susceptibile de refuz şi periodic să facem o statistică”, a declarat Bode.

Ministrul de Interne a adăugat că România îşi propune să scadă rata de respingere a dosarelor de viză pentru SUA, de la 10 la 3 la sută.

”Eu cred că avem obligaţia să venim să spunem, ca Guvern, în următorii 2-3 ani de zile, România îşi propune să scadă această rată de la 10 la sută, cât este media ultimilor 8 ani, la 3 la sută, cât este obligaţie”, a declarat Bode.

Lucian Bode a precizat că este necesară o campanie de informare.

”Să venim cu campanii de educare a publicului român care să descurajeze prezentarea unor cereri de viză neconforme. O chestiune care mi s-a părut şi mie şi oficialului american în neregulă: dacă din 3.000, să spunem 1.000 depun cereri, dar nu le finalizează, din diferite motive: renunţă sau li se pare foarte complicat. De exemplu, 1.000 de cereri sunt considerate respinse, se contabilizează la procentul de refuz, ceea ce nu cred că este în regulă. Avem nu ştiu câţi cetăţeni cu dublă cetăţenie care aleg să depună cererea în România, chiar dacă au cetăţenia în Italia, Spania şi aşa mai departe. Acesta este planul, eu o să îl prezint ministrului Afacerilor Externe”, a declarat Lucian Bode.

Ai ceva de spus? Comentează aici cu profilul de FB
Citeste mai mult
Publicitate

Curtea de Argeș

Publicitate

Câmpulung

Publicitate decathlon.ro

În Trend